Făclia, octombrie-decembrie 1969 (Anul 23, nr. 7124-7202)
1969-11-21 / 7168. szám
Proletari din toate firile, «nici-vă! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV —Nr. 7168 Vineri 21 noiembrie 1969 4 pagini 30 bani Aspect din secția de decor cu cobalt și aur a Fabricii de porțelan din Cluj RITM ÎNALTE DE CREȘTERE ÎN CUMUL EXERIOR AL ROMÂNIEI CU țĂRILE SOCIALISTE In cadrul schimburilor comerciale externe ale Republicii Socialiste România, un loc important îl dețin țările socialiste, țări care în toți anii de după Eliberare au avut ponderea majoritară în comerțul nostru exterior. Ca rezultat al dezvoltării economiilor din fiecare țară socialistă în parte, a extinderii nomenclaturii de mărfuri prezentate pentru export, a cunoașterii mai bune a nevoilor reciproce, volumul livrărilor de mărfuri a sporit continuu. Datele statistice ne arată creșteri remarcabile cu fiecare țară socialistă în parte. Locul principal în comerțul nostru exterior îl deține schimbul de mărfuri cu Uniunea Sovietică — aproape 52 la sută din totalul comerțului nostru cu țările socialiste și aproximativ 29 la sută din totalul schimburilor comerciale ale României. Fiind partenerul nostru principal, notăm, din lista produselor importate din U.R.S.S.: strunguri și alte mașini-unelte, utilaj electrotehnic, minier, petrolifer, excavatoare — alte mașini și utilaje — cărbune cocsificabil, minereu de fier, fontă, cupru și alte metale, îngrășăminte, coloranți, precum și însemnate cantități de bunuri de consum. Pe lista de export către U.R.S.S. remarcăm: diferite motoare și transformatori, utilaje diverse, cargouri și șlepuri fluviale, nave și utilaj naval, produse petrolifere, sodă, ciment etc. Listele atit de import cît și de export ar putea continua mult, reflectând o largă varietate in schimburile comerciale dintre cele două țări. In anul 1968 volumul comerțului exterior cu U.R.S.S. a fost de aproape 5 309 milioane lei valută, față de aproape 3 300 milioane în 1060. Pentru anii care urmează se prevede, ca urmare a noilor I tiOIA (Continuare In pag. a llla) I Principialitate in rezolvarea cererilor de angajare Ocuparea posturilor tehnico-administrative, de muncitori calificați și necalificați, se face, după cum se știe, prim Oficiul forțelor de muncă. In acest sens, unitățile socialiste, conform H.CM. nr. 4457/1953, simt obligate să comunice Oficiului forțelor de muncă în termen de 24 ore posturile vacante și de asemenea, ocuparea acestora in cazul angajării directe prim transfer. De multe ori însă, unele instituții și întreprinderi nu respectă asemenea dispoziții, îngreunînd activitatea Oficiului forțelor de muncă, purtînd degeaba oamenii pe drumuri. Așa, de exemplu, nefiind comunicată la timp ocuparea posturilor prin transfer, anunțate anterior vacante. Oficiul forțelor de muncă eliberează ordine de repartizare pe baza adreselor anterioare primite de la întreprinderi, dar cîmd cetățeanul ajunge aici constată că postul a fost ocupat prin transfer. Pe lângă faptul că omul este purtat fără rost pe drumuri se fac operații inutile, se nasc impresii de suspiciune, neîncredere din partea solicitantului, care primește asigurări că postul e liber și odată cu acestea ordinul de repartizare pentru ca apoi să constate că a mers în zadar... Și asta din cauza neglijenței serviciului personal al întreprinderii respective. Astfel s-a întâmplat la Î.L.I.C., la Cooperativa Higiena, la Oficiul P.T.T. al județului Cluj. De multe ori activitatea Oficiului forțelor de muncă e îngreunată de faptul că adresele prin care întreprinderile comunică posturile vacante sunt date la mîmă solicitanților. — Comunicarea posturilor vacante de către întreprinderi — ne spunea tovarășul Alexandru POP, șeful serviciului de recrutare și plasare a forțelor de muncă de la O.F.M., trebuie să fie făcuta prin poștă sau curier, nicidecum primtr-om solicitant, întrucât aceasta atrage după sine reclamații, presiuni pentru o repartizare neprincipială, în care nu nu mai poate ține cont de urgența obiectiv determinată de situația materială și familială a celor care solaristă același post în adresa nr. 329/22 din octombrie 1969, I.Í.S. Flacăra Cosmetica cere repartizarea unui conducător auto. Nu numai că o dă la mină solicitantului, lucru pe care l-a făcut în repetate rînduri, dar comunică faptul că acesta lucrase la respectiva întreprindere de aproape o lună! De asemenea, Oficiul P.T.T. al municipiului Cluj anunță de multe ori Oficiului forțelor de muncă posturile libere prin însăși solicitanți. Ultima dată, în 8 noiembrie ax., a comunicat două posturi provizorii de telefoniste, prin două adrese cu același număr — 12 595, pe care le dă la mină, separat, la două solicitante. Uneori, întreprinderile comunică posturi provizorii dar nici atârnat cînd pot preciza perioada de angajare nu o fac. Or, solicitanții sunt interesați, vor să știe despre cît timp e vorba, dar nu pot primi nici o lămurire de la Oficiul forțelor de muncă. Luarea în evidență la Oficiul forțelor de muncă a persoanelor apte de muncă se face pe baza carnetului de muncă și a buletinului de identitate (a persoanelor care au mai fost angajate și posedă carnet de muncă), sau pe baza unei adeverințe de la ultimul loc de muncă, cu specificația că au i-a fost întocmit carnet de muncă. Operativitatea și principialitatea rezolvării cererilor tuturor solicitanților poate crește și este garantată de respectarea tuturor dispozițiilor în vigoare. Este în interesul atât al întreprinderilor cît și al solicitanților. Emil POP li -1 ÎN ACEST NUMĂR: • CRONICA DIN GHERLA • PLEDOARIE PENTRU BRIGADA ARTISTICA? TEXTULELEMENT DE BAZA AL SPECTACOLULUI DE BRIGADA • OPINII PEDAGOGICE - CLASELE SPECIALE DE MATEMATICA (Pag. A II-A) • FOILETON - OMUL CU „CHEIA” LUI SESAM • COTIDIENE • SPORT • ACTUALITATEA INTERNAȚIONALA (Pag. a lil-a) «Pasg. « IV-a) FERMELE ZOOTEHNICE ÎN PRAGUL IERNII • Sunt amenajate adăposturile pentru animale? • Rânduială gospodărească in depozitarea și administrarea furajelor • Măsuri Imediate pentru prevenirea Incendiilor Iarna care se apropie impune ca în fiecare unitate agricolă să se acorde o deosebită atenție asigurării condițiilor necesare adăpostirii, întreținerii și furajării corespunzătoare a animalelor în perioada de stabulație. De aceasta depinde obținerea unor producții bune în timpul iernii în fermele zootehnice, evitarea îmbolnăvirilor și mortalității la animale. Cum s-au îngrijit conducerile și specialiștii cooperativelor agricole de pregătirea temeinică a iernării animalelor? MINA GOSPODARULUI" BUN SE VEDE ÎN FAPTE Importanța introducerii la timp a animalelor tis stabulație și asigurarea unor condiții bune de adăpostire, îngrijire și furajare este confirmată cu prisosință de rezultatele obținute în producție și în această perioadă. La C.A.P. Căței, Viișoari, Chesău, Boju, Cîțcâu, Cuzdrioara și altele, producțiile de lapte la fermele de vaci se mențin la un nivel satisfăcător și în prezent, ca și în timpul verii. Consiliile de conducere și specialiștii acestor unități s-au îngrijit ca, de îndată ce timpul a devenit friguros, animalele să fie introduse în adăposturi călduroase și curate, iar hrănirea lor săi se facă pe baza unor rații echilibrate. Există însă unități agricole cooperatiste unde producțiile zilnice de lapte ating abia 1—1,5 litri lapte de la o vacă furajată, iar tineretul taurin este rău întreținut și furajat, cum este cazul G.A.P. Aluniș, Boian, Ploscoș, Jurea, Cătina, Viștea, Rediu, Lite și altele. Producțiile scăzute din aceste unități nu sunt întâmplătoare. In cele mai multe cazuri, consiliile de conducere și specialiștii acestor cooperative agricole s-au mulțumit cu faptul că toamna lungă a permis prelungirea „pășunatului“, administrând ca hrană suplimentară animalelor doar cecenii. Am avut prilejul să întâlnim situații cu totul critice și în ceea ce privește repararea și amenajarea grajdurilor, la C.A.P. Căienu, bunăoară, la brigada de la Căianui-Vamă, grajdurile pentru vaci au podurile degradate și geamurile sparte, animalele în timpul nopții fiind expuse curenților reci. Specialistul cooperativei agricole motivează întârzierea pregătirii iernării animalelor prin aceea că n-au existat „posibilități“ pentru aducerea materialelor necesare reparațiilor de la baza de aprovizionare. Neajunsuri asemănătoare în privința pregătirii adăposturilor se puteau constata și la C.A.P. Viștea, Aghireș și altele, iar la C.A.P. Turea, un grajd nou pentru animale ae găsea cu învelitoarea neterminată. — Nu am reușit să amenajăm adăpostul destinat pentru tineretul taurin și pentru ovine — spunea inginera Iconița Micu de la C.A.P. Aghireșu, deoarece, într-un capăt al adăpostului este depozitat porumbul, iar în altul Dar oare pot fi acceptate asemenea motivări, când cooperativa agricolă dispune de suficiente spații de depozitare a produselor agricole? Este imperios necesar ca în aceste zile, în toate cooperativele agricole unde adăposturile pentru animale n-au fost amenajate să se întreprindă măsuri urgente pentru repararea, curățirea și dezinfectarea lor. NICI O RISIPA DE FURAJE In unele cooperative agricole, se constată serioase neajunsuri în ceea ce privește stringerea, depozitarea și mo-Alexandru VLAD (Continuare In pag. a llla) peisaj din munții noștri Fotografe.; Ion MICLEA-MIHALE 43 DE ANI DE MUNCĂ INTENSĂ Repede se mai scurge timpul! Parcă a fost ieri. Și totuși au trecut de atunci 43 de ani. Era in perioada aceea tulbure și plină de nesiguranță care a precedat anul 1929. O tînără a cărei zestre o constituiau doar cinstea, frumusețea și sănătatea a pășit pe poarta fabricii Dibela. Viața s-a dovedit chiar de la început vitregă cu ea. Lăcomia patronului, condițiile grele de muncă, remunerația derizorie au urmărit-o tot timpul ca niște umbre, încercările la care o puneau fiecare zi n-au dezarmat-o. Era convinsă că de la această lume nedreaptă nu se poate aștepta mai mult, că va veni vremea cînd și pe ulița celor oropsiți va adia boarea fericirii. Stăpinită de această convingere, tînăra muncitoare înfrunta cu demnitate și curaj toate necazurile acelor vremi. Le înfrunta și învăța și pa alții să le înfrunte. Depănîndu-și amintirile, cei care o cunosc de pe atunci nu pot să nu recunoască că prin vorbele ei Rosenfeld Ella a îndulcit de multe ori viața lor, i-a învățat sa nu dispere și să lupte. ...Luîndu-și rămas bun de la ea, astăzi in ziua pensionării, fiecare coleg se simte obligat să-l mulțumească — cei din conducere pentru sfaturile bune, cei tineri pentru efortul făcut pentru a-i ajuta să pătrundă tainele meseriei, colegele mai în vîrstă pentru îndrumările date atunci cînd viața sa a put la diferite încercări. Zi de zi, timp de aproape jumătate de secol, această harnică salariată a adăugat ceva din ființa ei la tot ceea ce vezi, pășind astăzi pe poarta întreprinderii Someșul. Despărțindu-se de ea, colegii i-au spus: Fizic n-o să mai fii printre noi. Spiritual da. La fiecare pas, cu fiecare ocazie ne vom aminti de Une, fiindcă la tot ce se vede, la tot ce ne înconjoară ai contribuit intr-un fel sau altul. Este cea mai frumoasă recunoștință, cea mai frumoasă răsplată a muncii neobosite de viață a tovarășei Rosenfeld, răsplată și recunoștință pe care le merită cu prisosință. " O. UZINA DE CONSTRUCȚII DE MAȘINI REȘIȚA. Urmare a unor ample acțiuni de organizare științifică a producției privind folosirea la maximum a capacității uzinei și depistarea și valorificarea intensivă a rezervelor interne, constructorii reșițeni și-au îndeplinit și depășit angajamentele luate. In prezent la U.C.M.R. se pune un deosebit accent pe urgentarea construcției agregatelor destinate Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier, rezistenței și manevrabilității acestora, precum și asigurarea ritmicității fabricației motoarelor Diesel necesare asamblării locomotivelor Diesel hidraulice și Diesel electrice. In Imagine: Statorul unei turbine hidraulice pentru Porțile de Fier în lucru Mierouri dimineața a avut loc o conferință de presă organizată de Filiala Cluj a Uniunii Ziariștilor și Comitetul județean pentru cultură și artă cu ocazia apropiatei sărbătoriri a semicentenarului Teatrului Național și Operei Române din Cluj. Din partea celor două Instituții de artă au fost prezenți tovarășii Vlad Mugur, directorul Teatrului Național, Dumitru Onaoa, director adjunct, Teohar Mihadaș, secretar literar, actorii Silvia Ghelan și George Moțai, Gheorghe Merișescu, directorul Operei Române, Simion Curea, director adjunct, E—:I CA—I.»«.. A^eTtat regizorul Ilie Balea, dirijorul Alexandru Taban, solista Lucia Stănescu. Comitetul Județean pentru cultură și artă a fost reprezentat de tovarășii Liviu Rîureanu, vicepreședinte, Ion Cocora și Valentin Timaru, inspectori. Din partea presei au participat tovarășii Dumitru Mircea, președintele Filialei Cluj a Uniunii Ziariștilor, Ion Arcaș, secretar, reprezentanții revistelor „Tribuna“ și „Utunk", ai ziarelor „Făclia“, „Igazság" și „România Liberă" și Studioului de radio Cluj. Tovarășul Liviu RÎUREANU a informat presa despre programul sărbătoririi semi-centenarului. Sîmbătă, 29 noiembrie, la Consiliul popular județean va avea loc o festivitate, în cadrul căreia se vor tamtoa distincțiile acordate de Consiliul de Stat celor două instituții și unor membri cu activitate deosebită. După amiază, la Teatrul Național va avea loc o adunare festivă, cu ocazia căreia directorii celor două instituții vor prezenta un scurt istoric al activității Teatrului Național și Operei Române, se va da citire saluturilor transmise cu acest prilej, iar în hol vor fi dezvelite două plăci comemorative și se vor vizita două expoziții documentare. Seara, Teatrul Național va prezenta Săptămîna patimilor. A doua zi dimineața spectatorilor li se va oferi Caligula, iar seara — Aida. La 1 decembrie va ani« cAlian (Continuare in pag. a ll a România a participat cu cinci patente, selecționate de experți ai Oficiului de stat pentru invenții. Invențiile românești au întrunit aprecierile unanime ale specialiștilor, trei dintre ele fiind distinse cu medalii de aur. In cadrul altor expoziții și saloane de invenții, care au avut loc în acest an la Londra, Bruxelles, Paris, și în alte localități, un număr de 11 lucrări ale inventatorilor români au fost medaliate, de asemenea, cu aur. Cel de-al 1000-lea gol înscris de faimosul fotbalist brazilian Pele, a fost realizat miercuri seara, dintr-o lovitură de la 11 m, în minutul 78 al meciului Santos — Vasco da Gama, meci disputat pe marele stadion Maracana din Rio de Janeiro. Imediat după șutul ce pecetluim un fabulos record din istoria fotbalului, Pelé a părăsit terenul sub furtuna de aplauze a tribunelor, întreaga Brazilia — transmit corespondenții de presă — a salutat cu urare tradiționalul „gooooo!” al radioreporterilor. LEIT-MOTIVE [de OCTAVIAÍMBOUFM SEMICENTENARUL TEATRULUI NAȚIONAL ȘI OPEREI ROMÂNE DIN CLUJ CONFERINȚA DE * PRESA TELEX- TELEX-TELEX ultima oră TELEX-TELEX-TELEX Ca urmare a sugestiilor apărute în Făclia, pe timp de 8 zile, în mod experimental, I.O.T.C. pune în circulație între orele 24—4,30 curse de noapte (cu același tarif ca și ziua) pe liniile 3 (Someșeni — Bulevardul Lenin) și 11 (Cartierul Grigorescu — Complex industrial Baciu). Autobuzele vor circula la intervale de maximum 25 de minute. La expoziția internațională de invenții deschisă între 7 și 15 noiembrie la Nürnberg, PRESA (!) Mai în gramji, mai înadins, uneori sîntem întrebați: „în definitiv, cine sînteți voi, ziariștii? Cu ce drept vă lefigați peste tot?“ Cine sîntem noi, ziariștii? Oameni cărora le-a fost încredințată sarcina de a răspîndi în rîndul maselor cu viratul partidului, de a informa opinia publică asupra tuturor evenimentelor interne și internaționale. Ziariștii au datoria de a face cunoscute experiența înaintată, succesele dobîndite în procesul de edificare socialistă, de a exercita rolul de exponenți ai opiniei publice înaintate în dezvăluirea lipsurilor și neajunsurilor ce mai persistă în unele domenii de activitate. Referindu-se la rolul presei, In Raportul prezentat la Congresul al X-lea al P.C.R., tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia: „In educația socialistă a maselor, în informarea și formarea opiniei publice în direcțiile cerute de progresul societății noastre, presa și radioteleviziunea sînt chemate să joace un rol tot mai activ și eficient“. Ințelegînd sensul mandatului acordat de partid și stat presei, cetățenii subscriu dreptului cu care aceasta a fost investită. Pentru ei presa reprezintă unul din mijloacele prin care partidul le vorbește și prin intermediul căruia ei, la riiadule, discută cu partidul. De fapt, nu ziaristului, nu ziarului, ci partidului se adresează ei. încrederea da care se bucură ziaristul se datorește numai și numai faptului că el este slujitorul partidului. Situîndu-se în orice împrejurare pe poziții partinice, slujind cu credință interesele partidului, ale poporului, presa a adus și aduce un aport substanțial în procesul edificării socialiste. Generalizând tot ceea ce e nou, înaintat, ea contribuie la dezvoltarea conștiinței socialiste, netezește drumul progresului economic și social pe care e angajată patria noastră. Pe calea cuvîntului scris, toți facem cunoștință cu ceea ce a realizat și realizează mai de preț gîrndirea omenească. Luînd atitudine față de ceea ce e vechi și retrograd în practica și concepția unora, participînd la curmarea și înlăturarea diverselor anomalii ce mai apar într-o parte sau alta, presa contribuie și în acest fel la bunul mers înainte. Că ziarul, intervenind, dă o mină de ajutor în rezolvarea unor probleme , un adevăr incontestabil. Sutele de scrisori, sesizări, numeroasele invitații care ni se fac în întreprinderi, in stil CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a lll-a) -Jur ca n-am furat!