Făclia, octombrie-decembrie 1969 (Anul 23, nr. 7124-7202)
1969-11-19 / 7166. szám
Proletari din toate țările, uniți-vă ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Miercuri 19 noiembrie 1969 Anul XXIV Nr. 7166 e 4 pagini 30 bani LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Marea Adunare Națională a Republicii Socialiste România și-a continuat, marți dimineața, lucrările celei de-a treia sesiuni a celei de-a șasea legislaturi. In sală se aflau deputații Marii Adunări Naționale, precum și numeroși invitați conducători de instituții centrale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști. Erau prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București, corespondenți ai presei străine. Deputații și invitații au întimpinat cu puternice și îndelungi aplauze sosirea în sala de ședințe a tovarășilor: Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Trecîndu-se la punctul 2 de pe ordinea de zi, deputatul Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea miliției. Raportul Comisiei pentru consiliile populare și administrația de stat și al Comisiei juridice la acest proiect de lege a fost prezentat de deputatul Dumitru Balalia, președintele Comisiei pentru consiliile populare și administrația de stat. La dezbaterea proiectului de lege au luat cuvântul deputații Simion Dobrovici, prim-secretar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, și Ioan Benkő, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean Mureș. După discutarea pe articole, Marea Adunare Națională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea și funcționarea miliției. La următorul punct de pe ordinea de zi, deputatul Florea Dumitrescu, ministrul finanțelor, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste. Deputatul Aurel Vijoli, președintele Comisiei economico-financiare, a prezentat raportul acestei comisii și al Comisiei juridice. In legătură cu proiectul de lege supus dezbaterii, au luat cuvântul deputații Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului județean Satu Mare al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Eleonora Nilca, director general al Combinatului textil din Cisnădie, și Paraschiv Benescu, președintele Consiliului județean Galați al sindicatelor. Proiectul de lege a fost apoi discutat pe articole. In continuare, prin vot secret, cu bile, Marea Adunare Națională a adoptat Legea privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste. La cel de-al 4-lea punct al ordinii de zi, ministrul justiției, Adrian Dimitriu, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind executarea pedepselor, iar deputatul Mihail Ghelmegeanu, vicepreședinte al Comisiei juridice, raportul acestei comisii la proiectul de lege în discuție. In cadrul dezbaterilor ce au urmat au luat cuvântul deputații Emilian Nucescu, președintele Tribunalului Suprem al Republicii Socialiste România, și Gheorghe Pop, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean Maramureș. După discutarea pe articole, Marea Adunare Națională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind executarea pedepselor. In ședința de marți dimineața, deputații au adoptat, de asemenea, modificări în componența unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale — punct prevăzut in ordinea de zi. La propunerea Biroului M.A.N., în locul deputatului Florea Dumitrescu, care îndeplinește funcția de ministru al finanțelor, deputatul Virgil Pirvu a fost ales membru al Comisiei economico-financiare. In locul deputatului Angelo Miculescu, care îndeplinește funcția de ministru al agriculturii și silviculturii, Marea Adunare Națională a ales pe deputatul Dumitru Coliu ca membru al Comisiei pentru agricultură și silvicultură. La amiază, ședința plenară a luat sfîrșit. Tovarășul Șefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale, a anunțat că în conformitate cu principiul sesiunilor deschise, lucrările actualei sesiuni vor continua in comisii permanente care vor examina celelalte proiecte de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. Reluarea lucrărilor in ședințe plenare va fi anunțată din timp. ★ După încheierea ședinței plenare, comisiile permanente: economico-financiară; pentru agricultură și silvicultură; pentru învățămint, știință și cultură; pentru sănătate, muncă și prevederi sociale; juridică s-au întrunit in ședințe de lucru. (Agerpres) Expunerea la proiectul de lege privind organizarea și funcționarea miliției prezentată de deputatul Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne Proiectul de lege pe care-l prezentăm este menit să definească rolul, organizarea și funcționarea miliției române — una din pîrghiile de înfăptuire a politicii partidului și statului nostru în domeniul apărării cuceririlor revoluționare ale poporului — și să contribuie la ridicarea nivelului muncii desfășurate de organele de miliție în apărarea proprietății socialiste și personale ale cetățenilor, a drepturilor și intereselor lor legale, menținerea ordinii și liniștei publice. In proiect sunt prevăzute atribuții privind apărarea proprietății socialiste — temeii a orânduirii noastre — și a celei personale a cetățenilor, prevenirea și descoperirea cu operativitate a infracțiunilor, identificarea și prinderea infractorilor. De asemenea, sunt prevăzute, atribuții referitoare la apărarea drepturilor și intereselor legale ale persoanelor, siguranța circulației pe drumurile publice, eliberarea și controlul actelor de trecere a frontierei, ținerea evidenței populației și eliberarea actelor care certifică identitatea, domiciliul și cetățenia. Stabilind distinct atribuțiile și sarcinile organelor miliției, precum și mijloacele de realizare a acestora, proiectul este clădit pe principiul respectului față de lege, față de om și adevăr. In acest sens în proiect se prevede că organele miliției își desfășoară întreaga activitate pe baza și în executarea legii. Referindu-mă la unele atribuții mai importante ale miliției, în legătură cu care proiectul de lege aduce unele elemente noi, unele precizări și clarificări necesare, menționez faptul că se stabilesc condițiile în care ofițerii și subofițerii întreprind măsuri milițienești în scopul combaterii infracționismului și al menținerii ordinii. I« operă de înnoire și perfecționare a întregii noastre legislații, prin adaptarea ei la stadiul actual de dezvoltare, un loc important îl ocupă legislația penală. Noul Cod penal prevede că pedeapsa este o măsură de constrîngere care se aplică infractorilor, în raport cu periculozitatea socială a faptelor comise. Totodată, Codul penal prevede că executarea pedepselor se face în condițiile stabilite de lege Așa, spre exemplu, proiectul prevede că atunci cînd există date și indicii temeinice referitoare la pregătirea săvîrșirii unor fapte prevăzute de legea penală, organele de miliție iau măsuri pentru strîngerea și verificarea probelor, identificarea și prinderea infractorilor. In acest scop miliția efectuează investigații, constatări tehnico-științifice, rețineri de persoane în cazurile stabilite de lege și alte activități de cercetare penală, menite să contribuie la stabilirea adevărului și tragerea la răspundere penală a celor vinovați. In executarea atribuțiilor ce le revin, ofițerii și subofițerii de miliție vor avea dreptul și obligația de a conduce la sediile organelor de miliție pe cei care prin acțiunile lor periclitează ordinea publică, viața și integritatea cetățenilor. Proiectul de lege prevede că organele de miliție execută atribuțiile ce le revin din hotărîrile consiliilor populare și deciziile comitetelor executive, le informează periodic despre starea infracțională, măsurile luate pentru prevenirea și descoperirea infracțiunilor, asigurarea pazei în orașe și comune, precum și cu privire la ordinele și instrucțiunile primite de la Ministerul Afacerilor Interne și la măsurile ce se impun a fi luate pentru aplicarea lor. In întreaga lor activitate organele de miliție au primit și primesc un prețios sprijin din partea oamenilor muncii, educați de partid în spiritul respectării legilor, al cinstei, dreptății și echității sociale. Sprijinul activ al maselor de cetățeni a constituit și constituie pentru miliție o chezășie a îndeplinirii în bune condițiuni a sarcinilor ce-i sunt încredințate. Pornind de aici, proiectul prevede posibilitatea organizării grupelor de sprijin ale miliției formate din In acest scop, s-a întocmit proiectul de lege privind executarea pedepselor, pe care, din însărcinarea Consiliului de Miniștri, vi-l supun spre examinare și adoptare. Proiectul cuprinde dispoziții referitoare la locurile de deținere, regimul executării pedepselor, organizarea muncii condamnaților și liberarea condiționată, precum și unele măsuri speciale privind minorii și femeile. Pedeapsa închisorii se execută în locuri de deținere anume organizate, la cacetățeni care se bucură de stimă și respect în rîndul locuitorilor și care se oferă voluntar să sprijine organele de miliție pentru menținerea ordinii publice, precum și pentru prevenirea și descoperirea infracțiunilor și contravențiilor. Faptul că în activitatea sa miliția se sprijină pe participarea largă a cetățenilor rezultă și din acele prevederi ale proiectului care precizează că organele miliției colaborează cu organele și organizațiile de stat și obșești, cu organele presei, radioului, televiziunii și cinematografiei în scopul creării unei puternice opinii împotriva celor care încalcă legile, pentru prevenirea și descoperirea infracțiunilor și contravențiilor, apărarea avutului obștesc și personal, a tuturor valorilor orînduirii noastre socialiste. Proiectul de lege stabilește sarcini de cooperare a miliției cu celelalte unități și organe ale M.A.I., C.S.S. și M.F.A. în îndeplinirea unor atribuții privind securitatea statului, paza frontierei de stat, apărarea locală antiaeriană și a altor atribuții prevăzute de lege. Pornind de la faptul că aplicarea și respectarea întocmai a legalității în activitatea miliției și, în general, realizarea sarcinilor ce-i sunt încredințate de partid și guvern sunt direct condiționate de nivelul politico-ideologic, de pregătirea profesional-juridică și de cultură generală a cadrelor, în proiect s-a stabilit că pregătirea personalului militar se face în școli militare de ofițeri, de maiștri militari și subofițeri, centre și cursuri de perfecționare și că pentru satisfacerea necesarului de specialiști ce nu pot fi pregătiți în școlile militare pot fi angajați absolvenți ai institutelor civile de învățămint superior, recondamnații sunt repartizați după natura infracțiunii, durata pedepsei și comportarea lor. In timpul executării pedepsei închisorii, condamnații sunt obligați să presteze o muncă utilă, munca constituind factorul principal pentru reeducarea lor, în vederea formării unei atitudini corecte a acestora față de ordinea de drept și de regulile de conviețuire socială. Reeducarea celor condamnați este realizată și prin calificarea sau recalificarea lor, într-o meserie, prin acțiunile culturaleducative desfășurate la locurile de deținere, prin posibilitatea ce le este acordată de a primi cărți, ziare și reviste, precum și prin stimularea celor disciplinați, stăruitori în muncă, care dau dovezi temeinice de îndreptare. Astfel pentru aceștia proiectul prevede, spre deosebire de reglementarea actuală, că pot presta muncă fără pază în afara locului de deținere sau pot fi folosiți pentru supravegherea altor condamnați la locurile de muncă. In cadrul regimului prevăzut pentru executarea pedepselor, proiectul stabilește obligațiile pe care le au condamnații și drepturile ce le sunt acordate. Condamnații sunt obligați să respecte programul zilnic, disciplina și ordinea interioară, să se comporte cu grijă față de bunurile proprietate socialistă. O instituție importantă a Codului penal, derivînd din Vă rog să-mi permiteți să vă prezint, din însărcinarea Consiliului de Miniștri, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestiunea bunurilor organizațiilor socialiste. Cu deosebită fermitate a subliniat tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, în raportul prezentat la Congresul al X-lea, necesitatea stringentă de a introduce o ordine riguroasă în administrarea avutului obștesc, în gospodărirea unităților și în utilizarea mijloacelor materiale și bănești, de a veghea cu toată hotărîrea la folosirea judicioasă a bunului public. In general, se poate afirma că unitățile economice și bugetare s-au preocupat îndeaproape, într-o măsură tot mai mare, de administrarea și gestionarea corespunzătoare a valorilor materiale și bănești ce le-au fost încredințate. Totuși, trebuie arătat că activitatea gestionară nu a ținut pasul cu necesitățile și cerințele actualei etape de dezvoltare a societății noastre. Sînt cazuri cînd normele privind gestionarea bunurilor nu se respectă, nu se fac la timp inventarierile, ori se fac superficial, nu se ține la zi și corect evidența bunurilor, nu se asigură depozitarea și paza lor în condiții corespunzătoare, iar uneori sunt angajați gestionari nepregătiți sau chiar cu antecedente penale, toate a desconcepția asupra pedepsei, este aceea a liberării condiționate. In aplicarea dispozițiilor care reglementează această instituție, proiectul fixează criterii pentru calcularea părții de pedeapsă ce poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate. Pentru condamnații minori, se asigură condiții speciale de educare, instruire și calificare în muncă. Ei continuă învățămîntul general obligatoriu și li se creează posibilitatea de a dobîndi o pregătire profesională, potrivit cu gradul de școlarizare și aptitudinile lor. O atenție deosebită se dă condițiilor în care se execută măsură arestării preventive, stabilindu-se dispoziții speciale referitoare la locurile de deținere, la separarea de cei condamnați a celor arestați preventiv, la dreptul acestora de a lua contact cu apărătorul ales sau desemnat din oficiu și la posibilitatea prestărea favorizînd producerea de pagube. La cele arătate se adaugă și faptul că reglementările în vigoare, corespunzătoare condițiilor de acum un deceniu cînd au fost introduse, nu mai răspund exigențelor de astăzi. Sistemul garanțiilor materiale a devenit ineficient datorită faptului că în timp ce valoarea medie a gestiunilor s-a mărit considerabil, cuantumul garanțiilor s-a menținut la același nivel; totodată, sistemul actual nu permite folosirea garanțiilor pentru acoperirea pagubelor decit în cazul desfacerii contractului de muncă sau trecerii gestionarului în altă funcție. De asemenea, actualele dispoziții legale nu reglementează în măsura cerută răspunderea conducătorilor de întreprinderi și a altor angajați, astfel încît practic, foarte rar a fost antrenată responsabilitatea celor care trebuiau să se îngrijească în primul rînd de păstrarea avutului obștesc și de folosirea lui cit mai judicioasă. Obieefat fvele esențiale ale reglementărilor propuse sunt asigurarea unui aparat gestionar corespunzător, perfecționarea sistemului garanțiilor, întărirea răspunderii materiale. O dispoziție nouă din proiectul de lege privește tragerea la răspundere a conducătorilor de organizații socialiste și a altor salariați, solidar cu gestionarul care a produs pagube, dacă acesta a fost angajat fără respectării de către ei a unei munci utile. Proiectul mai cuprinde dispoziții privitoare la executarea pedepsei cu moartea, amenzii penale și pedepselor complimentare, la paza condamnaților și accesul în locurile de deținere. Pentru aplicarea prevederilor expuse, sarcini deosebite revin organelor de la locurile de deținere, care vor trebui să-și desfășoare întreaga activitate potrivit legii și în vederea realizării scopurilor sale, ca și procurorilor cu atribuții de supraveghere a respectării legalității în activitatea acestor organe. De asemenea, președinții tribunalelor județene sau judecătorii delegați de aceștia vor trebui să-și îndeplinească cu exigență și simț de răspundere atribuțiile noi ce le-au fost încredințate prin legea de organizare judecătorească, de a verifica legalitatea deținerii și modul de executare a pedepselor privative de libertate, rea condițiilor de vîrstă, studiu și stagiu, a prevederilor referitoare la antecedentele penale. Aceeași răspundere o vor avea și cei vinovați de nerespectarea dispozițiilor privind constituirea de garanții, în limita garanției neconstituite. Ținînd seama că unii gestionari creează intenționat plusuri în gestiune, îndeosebi prin înșelarea cumpărătorilor, cu scopul de a-și însuși aceste plusuri, s-a considerat necesară sancționarea penală a formării de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase. Oricât de bine ar fi construită o lege, ea nu produce efectele scontate decît în măsura în care este aplicată cu rigurozitate, în toate verigile economiei și pe toate treptele erarhice. Este deci de datoria ministerelor și organelor centrale, comitetelor executive ale consiliilor populare, conducerilor de unități economice și bugetare să vegheze la respectarea legii, să instruiască temeinic întregul aparat gestionar, să urmărească ridicarea continuă a nivelului său de pregătire profesională și a conștiinței sale socialiste. Totodată, sunt necesare în fiecare unitate măsuri care să asigure ținerea corectă a evidențelor, efectuarea la timp și cu exigență a inventarierilor, depozitarea corespunzătoare a bunurilor materiale, păstrarea în siguranță a mijloacelor bănești, asigurarea pazei, întărirea controlului în toate compartimentele de activitate. Expunerea la proiectul de lege privind executarea pedepselor prezentată de tovarășul Adrian Dimitriu, ministrul justiției Expunerea la proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea in legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste prezentată de deputatul Florea Dumitrescu, ministrul finanțelor ARĂTURILE DE TOAMNĂ GRABNIC ÎNCHEIATE! In aceste zile, Pe agenda lucrărilor agricole stă, la loc de frunte, executarea arăturilor pentru însămînțările de primăvară. Aruncînd o privire asupra situației operative, întocmită la Direcția agricolă județeană la data de 14 noiembrie, desprindem că ritmul de executare a acestei lucrări nu are darul să mulțumească pe deplin. Din cele 46 720 hectare prevăzute au fost arate 39 872, adică în procent de 85 la sută. Puțin, foarte puțin dacă ținem seama că timpul este destul de înaintat, că oricînd ne putem aștepta la înrăutățirea vremii. Rămîneri serioase în urmă se înregistrează, mai ales, în cooperativele agricole de producție. Din situația amintită rezultă că aceste unități mai aveau de arat o suprafață de circa 6 500 hectare. E drept că unele cooperative agricole — printre care cele din Cîțcău, Mica, Bobilna, Boian — au terminat de arat întreaga suprafață prevăzută. Dar, vorba ceea: „Cu o floare nu se face primăvară“. Afirmăm aceasta deoarece majoritatea unităților cooperatiste mai au de arat mari suprafețe destinate însămînțărilor de primăvară. Printre acestea amintim cooperativele agricole din Cămărașu, Căianu, Așchileul Mare, Feiurdeni, Geaca, Cătina, Ticu, Macău, Mihai Viteazu, Tureni și altele. Aceste unități mai au de aral înte 200—500 hectare. In 53 de cooperative agricole procentul de realizare a planului de arături nu depășește nici măcar 50 la sută. Această situație nesatisfăcătoare dovedește că tovarășii din consiliile de conducere ale cooperativelor agricole respective nu privești cu toată răspunderea problema executării arăturilor de toamnă, ignorează această lucrare hotărîtoare pentru soarta recoltei viitoare de porumb, sfeclă de zahăr, cartofi. In loc să ia măsuri pentru eliberarea terenului de coceni, pentru crearea unui cîmp larg de lucru tractoarelor, conducătorii cooperativelor agricole din Căianu, Crișeni, Borșa, Ceanu Mare, Gheorgheni, Crăiești, Tureni, Mihai Viteazu, Șutu, Săvădisla se ocupă cu... treburi mărunte, se învîrtesc mai mult în jurul sediilor unităților. Nici conducerile unor întreprinderi de mecanizare a agriculturii nu vădesc o preocupare serioasă, plină de răspundere pentru intensificarea ritmului arăturilor. Așa se explică faptul că multe tractoare nu sunt folosite la arat, fac defecte obosite, la sediile secțiilor de mecanizare sau execută alte lucrări... neagricole. Cea mai slabă utilizare a tractoarelor la arături de toamnă se înregistrează în cadrul întreprinderilor agricole de mecanizare a agriculturii din Bonțida, Mihai Viteazu și Huedin Timpul se menține favorabil pentru executarea arăturilor de toamnă. In fiecare cooperativă agricolă să fie luate măsuri organizatorice și tehnice pentru ca această lucrare, de care depinde considerabil nivelul viitoarei recolte, să fie grabnic încheiată! TELEX* TELEX-TELEX ultima oră TELEX* TELEX* TELEX 9 Delegația Uniunii Generale a Sindicatelor din România, condusă de președintele Consiliului Central al U.G.S.R., Florian Dănălache, care se află într-o vizită în Iugoslavia, a fost primită de Mitia Ribicici, președintele Vece Executive Federale, și de Edvard Kardeli, membru al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., membru al Consiliului Federației. La centrul spațial de la Houston s-a anunțat in cursul serii că serviciile de observare a activității solare au înregistrat o erupție solară cu intensitate medie. Potrivit aprecierilor specialiștilor americani, această erupție nu prezintă nici un pericol pentru astronauții americani aflați la bordul navei spațiale „Apolo-12“, întrucît radiațiile provocate sunt de slabă intensitate. Potrivit relatărilor agenției de presă Anatolia, începînd din februarie 1970, televiziunea din Ankara va transmite programe în mod . La Muzeul „Pitre“ din Palermo s-a deschis — sub egida Muzeului etnografic sicilian și a Asociației de prietenie italo-române — o expoziție de artă populară românească. La festivitatea inaugurării au fost prezenți Gaetano Falzone, directorul Muzeului etnografic sicilian, oameni de cultură și artă, precum și .. Fostul cancelar Kurt Georg Kiesinger a fost reales marei președinte al Uniunii Creștin-Democrate din R.F. a Germaniei. Fiind singurul candidat pentru acest post, Kiesinger a obținut 386 din cele 471 voturi exprimate, împotriva sa au votat 51 delegați, iar alți 33 s-au abținut. Un vot a fost invalidat. Observatorii apreciază ca simptomatică prezența a 84 delegați care s-au opus ori s-au abținut de la vot Alexandru Bălăci, directorul „Bibliotecii Române din Roma“. Joseph Kennedy, tatăl fraților Kennedy, a încetat din viață marți la locuința sa din Hyannis Port (statul Massachusetts) în urma atacului de cord suferit săptămîna trecută. El era în vîrstă de 81 de ani, regulat. In prezent, în Turcia, se efectuează numai emisiuni de probă. O tradi Din drumul infinit al timpului solitar, ne rămîn în suflet crîmpeie de inedit zi și vii pe care le purtăm spre veșnicie. Amintiri cununate cu nostalgia, amintiri ce sfiște uitarea și străpung veacurile. Clipe pe care le sădim în firea și simțirea noastră, le udăm cu lacrimi nostalgice tîrzii. Clipe in care prezentul se unește cu trecutul, transpunîndu-ne într-o lume aureolată de vii trăit aievea. Există clipe minunate, tradiții de care nu ne putem despărți pentru că n-am fi „noi“, pentru că prin ele creăm neuitarea. Studenția se înscrie in amintire nu numai prin cursuri și seminarii, prin intîmplări inedite trăite de-a lungul anilor ei, ci și prin minunatele tradiții studențești, mai vechi sau mai noi. Fiecare manifestare tradițională păstrează un specific aparte. Balul bobocilor, banchetul absolvenților, nedeile studențești, banchetul filosofilor — sunt doar cîteva din aceste tradiții. Și poate cea mai frumoasă o constituie banchetul filosofilor. In fiecare an, studenții anului III ai secției de filosofie organizează acest banchet tradițional, ce-și are rădăcinile înfipte în antichitatea greacă, acest banchet respectată rămas in istoria tradițiilor prin condeiul lui Platon și personalitatea lui Socrate. Copiii dragi ai Almei Mater, studenții secției de filosofie, și-au dat întîlnire cu profesorii lor la acest banchet care a însemnat nu numai respectarea unei tradiții, ci a fost, in același timp, o comuniune sufletească profesor-student. Așazisa „distanță“ catedră-bancă s-a micșorat la minimum A fost o atragere sufletească tacită, scrisă doar în inimile participanților. Pentru studenții anului I, banchetul a fost cu totul inedit. Cei din anul V, viitorii absolvenți, au participat la ultimul banchet al filosofilor. Pentru ei, emoția acestei despărțiri a fost evidentă o seară plăcută, petrecută împreună cu colegii lor mai mici. O seară a amintirilor, care va rămîne de neșters în amintire. Academicianul Constantin Daicoviciu, fostul rector al Universității clujene, a ținut să fie prezent în mijlocul acestor prieteni ai înțelepciunii. Voia bună a dominat întreaga seară. La sfîrșit, prinși intr-o tumultuoasă periniță, studenți și profesori și-au exprimat bucuria de a fi petrecut împreună o seară minunată.a V. BOABU