Făclia, aprilie-iunie 1970 (Anul 24, nr. 7277-7352)
1970-05-23 / 7320. szám
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL F.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI Nr. 7320 Slmbata 23 mai 1970 4 pagini 30 bani VALENȚELE MUNCII ȘI SOLIDARITĂȚII „REFRACTARA” DIN DEJ SE VA ACHITA DE OBLIGAȚII... Nu au trecut decât 4—5 luni din ziua în care a fost pusă în funcțiune noua hală de fabricație a întreprinderii de produse refractare din Dej. Bucuria oamenilor era legitimă. Alături de vechile clădiri și instalații, care alcătuiau zestrea vechii fabrici de ciment, completată și modernizată cu era posibil, acum funcționa o fabrică modernă, cu prese, cuptoare-tunel și instalații la nivelul cel mai înalt al tehnicii. Acum aceste instalații, mîndria întregului colectiv sunt în parte deteriorate, acoperite de moloz și de mîl, lăsate în urmă de apele revărsate. In primele minute oamenii reîntorși la lucru priveau deznădăjduiți în jurul lor. Vor semăna oare vreodată noile clădiri cu cele părăsite cu cîteva zile înainte, vor funcționa oare instalațiile așa cum funcționau înainte? Gîndurile lor au prins aripi. Și-au adus aminte că siderurgia și fabricile de ciment așteaptă din partea lor cărămizi și materiale refractare necesare căptușirii cuptoarelor și furnalelor. Fără produsul lor se vor produce perturbații în numeroase ramuri productive. Deci repunerea grabnică în funcțiune a întreprinderii nu este o chestiune care îi privește numai pe ei, ci și pe beneficiarii lor, precum și pe beneficiarii beneficiarilor lor. Cu acest gînd au pus mina pe lopeți, pe mături, pe furtunuri de apă, pe tot ce le stă la îndemână pentru ștergerea urmărilor invaziei apelor. Prima dată au făcut ordine în atelierele mecanic și electric. Cu ajutorul acestora vor putea porni din nou pulsațiile inimii producției. Prima dată au pornit doar două din strunguri, apoi o raboteză și o mașină de găurit. Puțin după pornirea acestora au apărut primele piese necesare reparării utilajelor tehnologice. In ziua de 18 mai au sosit la fabrică 21 motoare electrice de la Turda. In ziua de 21 camioanele Fabricii de ciment au adus și restul. Astfel, atelierul mecanic își poate relua activitatea cu întreaga sa capacitate. Intre timp a început să funcționeze și uscătorul cuptorului tunel nr. 1 — primul utilaj tehnologic pus în funcțiune. Pe vagoneții revizuiți, curățați și reparați, în 19 mai au intrat în uscător primele cantități de cărămizi pe care apele le-au găsit în hala de fabricație pregătite pentru ardere. Ne interesăm de valoarea daunelor. Tov. Gheorghe Roșu, directorul întreprinderii, ne comunică o cifră aproximativă: 6 000 000 lei. A luat în considerare numai pierderile A. VARGA (Continuare în pag. a lll-a) ABNEGAȚIE ȘI EROISM Cuvintele se dovedesc neîncăpătoare pentru a reda în întreaga ei măreție și amploare munca ce se desfășoară pentru înlăturarea consecințelor provocate de necruțătoarea calamitate abătută asupra țării. Dăruirea, tenacitatea cu care oamenii s-au ridicat să refacă ceea ce apele au distrus nu cunoaște margini. Zi și noapte se lucrează. La sfîrșitul schimburilor, de cele mai multe ori prelungite, oamenii părăsesc, cu greu fabricile.Nu se înaură pur și simplu să se despartă de mașini. Cînd revin, purtînd în suflet bucuria refacerii, se apucă cu forțe noi de lucru. Atît de absorbiți sînt de munca lor, încît mulți uită și de masă. Lucrări, care înainte vreme luau cîteva zile, sînt, de multe ori, executate în cîteva ceasuri. La Gherla, căderea unui cazan, datorită suprasolicitărilor la care a fost supus ca urmare a inundațiilor, și care a dus la oprirea Fabricii de spirt, a fost înlăturată într-un timp record. Pînă acum, o asemenea intervenție nu s-a executat niciodată cu o operativitate similară. Dovedindu-se mai tari decit încercările la care îi pune natura, sfidînd oboseala, cetățenii județului nostru, ca de fapt întregul popor, sînt hotărîți să facă tot ce le stă în putință pentru depășirea momentului critic în care se află. Ca pagubele pricinuite de ape să fie compensate, în toate unitățile sînt suplimentate sarcinile de plan, se fac numeroase oferte bănești și materiale. Astfel, pînă în ziua de 21 mai, unitățile industriale din municipiul Turda s-au angajat să-și sporească angajamentele inițiale de depășire a sarcinilor de plan cu 14.817.000 lei la producția globală și 17.411.000 lei la producția marfă. In felul acesta, industria turdeană va produce în plus 15.000 tone ciment, 3.000 tone var, 19.000 tone gips, 450 tone cărămizi refractare, 35.000 tone piatră calcaroasă, 40.000 metri pătrați covoare P.V.C., 210.000 mp carton asfaltat, 330 metri cubi elemente prefabricate, 35 garnituri de mobilă etc. Oamenii muncii turceni au stabilit, de asemenea, să reducă prețul de cost planificat cu 1.773.000 lei și să sporească beneficiul cu 4.629.000 lei. După ce, în luna mai, va recupera pierderile provocate de sistarea activității la secția din Dej, colectivul întreprinderii poligrafice Cluj își propune să mai realizeze în plus, pînă la finele anului, o producție de 595.000 lei. Combinatul textil Cluj a hotărit să constribuie la compensarea unei părți din pagubele pricinuite de furia naturii, recondiționînd 27.200 m țesături diferite, 6.000 tricoturi și 4.000 confecții variate. De asemenea, sectorul de întreținere al acestei unități, și-a luat angajamentul să pună în stare de funcționare 110 l. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a lll-a) Dej. Refacerea liniilor de alimentare cu electricitate în cartierul ceferiștilor, cel mai greu calamitat Contul 2006 GESTUL UNEI PROMOȚII Risipită în întreaga țară, promoția din anul 1957 a Institutului de medicină și farmacie din Cluj a păstrat cu grijă floarea neprețuită a prieteniei, crescută timp de 6 ani de zile în orașul de pe Someș, și amintirea anilor de studii, cînd s-au legat să devină tămăduitorii suferințelor umane și să nu încalce nici odată jurămîntul lui Esculap. Nu le-a fost nici ușor, nu le-a fost nici greu și nu i-a deranjat nici anonimatul unei munci care a cerut nu de puține ori sacrificii, și asta pentru simplul motiv că erau conștienți de menirea lor. S-au despărțit exact acum 13 ani și s-au reîntâlnit într-un gest, într-o singură simțire, intr-o singură hotărîre: acum, cînd țara a suferit pe nedrept, dar bărbătește, calamități greu de imaginat, în orașul în care s-au legat să devină tămăduitorii suferințelor umane și să nu încalce nici o dată jurămîntul lui Esculap, au depus, la contul 2 000, suma de 5 200 lei. Un gest simbolic, al unor oameni care ne-au dovedit că știu să vindece și suflete, nu numai răni, a unor oameni care au muncit și muncesc eroic, pe întreg cuprinsul patriei, pentru ca oamenii să nu se îmbolnăvească de pe urma vitregiei inundațiilor, a unor oameni care au refuzat să dea măcar un nume, ci pur și simplu „promoția 1957 a I.M.F.*. te sîntem datori cu un gînd frumos... T. ”. Aflăm, de la Casa municipală S.E.C., că în cursul zilei de ieri, orele 13, la contul 2000 a fost depusă de către cetățeni suma de 87 637 lei, și că suma totală existentă la acest cont este de 490 000 lei. Ca un fapt deosebit, consemnăm gestul unor cooperatori din Apahida care au depus suma de 2 825 lei. . . TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU in zone sinistrate și amenințate de inundații din județele Brăila și Galați In cursul zilei de vineri, 22 mai a.c., tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache, Dumitru Popescu, a făcut o vizită operativă de lucru în județele Brăila și Galați, în care în aceste zile au loc mari acțiuni de prevenire și combatere a inundațiilor. Nu a trecut decît o săptamină de la primele vești despre inundațiile abătute asupra unor așezări omenești — sate și orașe — asupra unor cîmpii din Transilvania și iată că, din nou, continuu, forțele oarbe ale naturii se abat asupra altor și altor zone geografice, afectînd sate, ogoare mănoase și întreprinderi din partea de răsărit a țării. In vreme ce în localitățile greu lovite de furia revărsărilor Satu Mare, Tg. Mureș, Dej, Alba Iulia, Mediaș, Sighișoara și multe altele — oamenii muncii, răspund cu un înalt simț patriotic chemării partidului, vibrantului apel al Biroului Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, depun acum eforturi uriașe pentru lichidarea efectelor catastrofei, pentru readucerea vieții, a activității economice și sociale pe făgașul normal, alte localități și întinse suprafețe agricole sunt lovite de calamitate sau se află un mare pericol de a fi supuse inundațiilor. Pe tot parcursul drumului străbătut cu elicopterul, în județele Ilfov, Ialomița, Brăila, Galați, privirea distinge largi suprafețe cultivate, acoperite — continuu sau intermitent — de ape. Chiar și acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa provenită din marile ploi din ultimele zile băltește pe ogoare, în grădini, în sate. După patruzeci de minute de zbor, la orizont se văd coșurile fumegînde ale Combinatului de celuloză și hîrtie — Chișcani, fabricile și întreprinderile din zona industrială a Brăilei aflate în plină activitate. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m altitudine, fluviul apare în toată imensitatea ea, i se văd apele umflate, pline de mil, lingînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se îndreaptă spre est, de-a lungul brațului Macin, pînă în apropierea orașului cu același nume din județul Tulcea. Peste tot, apele învolburate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decit coroanele arborilor și case invadate sau înconjurate pînă la prispă de ape. Și totuși, în acest imens teritoriu lichid, în mijlocul acestei mări miloase, există o uriașă oază de verdeață, netulburată: Insula Mare a Brăilei. Situată între brațul Vîlciu și albia Dunării Vechi, această insulă a apărut pe hartă în 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăție a apelor, cu funduri de bălți, stufărișuri și păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, datorită unor mari eforturi materiale ale statului nostru, o cîmpie fertilă. O suprafață de peste 72 000 hectare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lungimea canalelor principale, secundare și terțiare, săpate cu ajutorul mijloacelor moderne, totalizează 1 400 km. In insulă au fost create 7 sisteme mari de desecare a bălților, cu 13 stații de pompare. In urma desecărilor a defrișării stufărișurilor de pe 22 395 hectare și sălciilor de pe 17 500 hectare, suprafața arabilă a ajuns la 56 000 hectare, începând din 1965, pe pământurile smulse apelor s-au înființat 40 de ferme agricole, care, anul trecut, de pe 37 000 hectare au obținut în medie 5 144 kg porumb la hectar. Numai cantitatea de boabe livrată peste plan în 1969 însumează 48 236 tone. Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de animale cu o capacitate de zeci de mii de capete. Creatorii și beneficiarii acestor pămînturi noi se află, de mai multe săptămâni, încleștați într-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieșit învingători în momentele culminației undei de viitură din aprilie, iar acum continuă cu tenacitate să apere acest valoros patrimoniu agricol al țării. ...Este ora 14. Elicopterul oficial aterizează în insulă, la marginea satului Salcia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sunt întâmpinați aici de tovarășii Mihai Gere și Ion Stănescu, de Mihai Nicolae, prim-secretar al Comitetului județean Brăila al P.C.R., și de Ion Teșu, adjunct al ministrului agriculturii și silviculturii. In fața unei hărți a insulei, tovarășul Nicolae Ceaușescu este informat în amănunțime despre starea digului care apără incinta. Pînă la această oră, acest zid întărit cu pămînt și fascine a rezistat și rezistă în fața viiturilor. O porțiune de 3 100 m, unde apele au ajuns la 50—60 cm de coronamentul digului, este primejduită în aceste momente. O altă zonă, în lungime de 11 000 m, unde viitura se ridică pînă la 60— 70 cm de cota digului, este, de asemenea, în pericol. In aceste locuri se concentrează acum toate energiile existente în insulă. 3 800 de localnici, ajutați de 1 300 de ostași, de mașini, bacuri și utilaje grele, 60 000 de saci de pămînt, fascine și alte materiale de construcție — imense forțe umane și materiale sînt aruncate in bătălia cu apele. Printr-o contradicție de care numai natura este în stare, culturile de porumb de pe 35 000 hectare și de floarea soarelui, pe 6 000 hectare, sînt mai frumoase în acest an ca oricind. Hotărîți să apere cu dîrzenie această mare avuție, locuitorii insulei nu precupețesc nici un efort, muncind zi și noapte, pentru ridicarea și consolidarea digurilor aflate în pericol. Totuși, pentru orice eventualitate, pentru a elimina orice risc, peste 30 000 de animale au fost evacuate. Este pregătită în amănunțime și evacuarea populației, în caz de nevoie. Din nou la bordul unui elicopter, ușor de recunoaștere ... Tovarășul Nicolae Ceaușescu urmărește atent lucrările ce se desfășoară în zona de amonte a incintei, între Salcia și Mărașu, pe porțiunile de dig unde apele fluviului revin tot mai amenințătoare, atingînd, o cotă cu aproape 5 metri mai înaltă decît nivelul mediu. Conducătorul partidului și statului nostru recomandă să se ia cele mai energice măsuri, să se folosească toate forțele, să se facă tot ce e omenește posibil pentru ca apele să nu treacă, pentru a fi salvate aceste pămînturi care valorează enorm pentru economia națională. Nu se mai urmează cursul sinuos al Dunării Vechi, ci se taie în diagonală drum pe direcția Brăila. Este un spectacol pe cit de contradictoriu, pe atît de fascinant. Această imensă întindere netedă ca în palmă, fostă pînă acum cîțiva ani „Balta“, împărăție a apelor și sălciilor plîngătoare, astăzi Insula Mare a Brăilei, este o oază de liniște în care culturile se dezvoltă normal și oamenii muncesc la cîmp cu calm și liniște de parcă petecul acesta de pămînt s-ar afla nu înconjurat de apele viforoase și murdare ale fluviului, ci la depărtări de zeci și zeci de kilometri. De la altitudinea joasă la care se zboară, ochiul deosebește cu ușurință culturile de porumb de cele de floareasoarelui, pe cele de grîu de cele de lucernă. Sunt în plină desfășurare lucrările de întreținere. Oamenii se opresc din lucru pentru o clipă și, căzînd în sus, îndreaptă spre aparatele de zbor gesturi prietenești, flutură batiste. Mulți din cei de jos știu că în trecere se află secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, neobositul conducător, care nu pregetă o clipă, care nu precupețește nici un efort pentru a fi acolo unde se ridică cele mai grele probleme ale acestor zile de aprigă luptă cu stihiile și unde sfatul și îndrumarea sa sunt mai mult decît oriunde necesare. Aici, așadar, digurile, care încing ca o centură Insula, au rezistat și vor rezista. Aici se va lucra, se va cosi lucerna, va rodi porumbul, floareasoarelui va păta cu galbenul ei auriu vaste întinderi de pămînt. Brăila. Se aterizează pe stadionul nou al orașului, aflat într-un înaintat stadiu de construcție. Mii și mii de cetățeni ai Brăilei, aflînd că în orașul lor — vestitul oraș dunărean azi important centru al industriei constructoare de mașini grele, al industriei hîrtiei și celulozei, al șantierelor va sosi secretarul general al partidului — i-au ieșit în întîmpinare, au venit să-i ureze bun sosit, să-i asculte îndemnul și sfatul. Prim-secretarul Comitetului orășenesc de partid, primarul Brăilei, tov. Radu Con(Continuare în pag. a IV-a) CETĂȚENI! Pentru prevenirea îmbolnăvirilor ce pot surveni în zonele calamitate (Dej, Gherla) ca urmare a inundațiilor, recomandăm următoarele: 1. CONSUMȚI APA NUMAI FIARTA ȘI RĂCITĂ ! 2. ALIMENTELE INUNDATE SE VOR CONSUMA NUMAI CU AVIZ SANITAR ! 3. NU CONSUMAȚI ALIMENTE, FRUCTE, ZARZAVATURI, CONSERVE SAU ALTE PRODUSE ADUSE DE APE ȘI RASPINDITE PE TERITORIU. ACESTEA PREZINTĂ PERICOL DE INFECȚII SAU INTOXICAȚII CU DIFERITE SUBSTANȚE OTRĂVITOARE, CARE POT PRODUCE ÎMBOLNĂVIRI GRAVE SAU CHIAR MOARTEA ! 4. FÎNTÎNILE VOR FI RECONDIȚIONATE PRIN: EVACUAREA APEI, CURĂȚIREA PEREȚILOR, DEZINFECȚIE CU CLORURA DE VAR. APA VA FI CONSUMATA NUMAI CU AVIZ SANITAR ! 5. LA SOLICITAREA ORGANELOR SANITARE, PREZENTAȚI-VA LA VACCINĂRI! CETĂȚENI! Sprijiniți și participați la acțiunile ce se desfășoară, respectați întrutotul sfaturile și indicațiile organelor sanitare. Momente emoționante în gara Cluj Ieri seară, gara Cluj a cunoscut un freamăt neobișnuit. In jurul orei 21 era așteptat un tren special care aducea de la Satu Mare copii ai familiilor sinistrate. ...Momente de emoționantă așteptare. In sfîrșit, în depărtare se văd luminile trenului omeniei, printre care răzbat lumini ale vieții și ale viitorului care au depășit calamitatea. Sunt copiii care își arată ochii la geamuri, fac din depărtare semne, cu mînuțele, celor care-i așteaptă cu drag. ...Trenul a ajuns. S-a oprit. Emoțiile, de o parte și de alta, cresc la maximum. Cu căldură și dragoste părintească, sunt primiți de către reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, de cadre didactice. In întâmpinarea lor au venit tovarășii Roman Morar, secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., Ioan Beu, vicepreședinte al Consiliului popular județean, Maria Cristian, vicepreședintă a Consiliului județean al femeilor, Ioan Bindea, Inspector general al Inspectoratului județean, dr. Aurelian Mazilu, directorul Direcției sanitare județene, Vasile Popa, președintele Consiliului județean al pionierilor, conf. univ. Viorica Pamfil, prodecan al Facultății de filologie în Cluj, reprezentanți ai organelor și organizațiilor de masă și obștești clujene, studenți și cetățeni. Cei 80 de copii — fete și băieți, elevi ai școlilor generale din Satu Mare, sosiți împreună cu 6 cadre didactice — au luat masa aseară și au fost cazați în Complexul studențesc. Aici, în camerele pregătite pentru oaspeți dragi, copiii au fost înconjurați cu deosebită căldură de studenți și studente, îngrijiți și îndrumați părintește de aceștia. Florile din camerele studenților au urmat drumul spre camerele oaspeților. Sunt semne ale dragostei, grijii și prețuirii florilor vieții noastre prezente și viitoare, a vlăstarelor născute și crescute în spiritul unui umanism profund, socialist, ce caracterizează un întreg pCIpOB. Fabrica de încălțăminte „Clujeana“. Se recondiționează încălțămintea pentru sinistrat! PROGNOZA HIDROLOGICĂ Datele primite de Comisia centrală de apărare împotriva inundațiilor arată că la 22 mai a plouat numai în Dobrogea, în Estul Bărăganului și izolat în Transilvania. Se prevede însă că de la 23 mai, un front de ploi va traversa țara noastră de la vest spre est. Ele vor avea însă o durată scurtă și o intensitate care se apreciază că nu va contribui la o nouă creștere a apelor rîurilor. Nivelul apelor rîurilor interioare a continuat să scadă în bazinele hidrografice din Transilvania și nordul Moldovei, continuînd însă să se mențină la niveluri ridicate și chiar să crească pe Prut, în județele Iași, Vaslui, Galați și pe Dunăre în Deltă. Pe Prut, viitura se afla ieri în zona Drâncenului, unde atinsese o cotă de 688 cm, cu aproape la peste cota de inundații. Apele au crescut în aval, în zona Fălciu, depășind cu 40 cm cota de inundații. Se prevede ca unda să atingă la Oancea o cotă de circa 600 cm la 26—28 mai, zonă în care se menține pericolul depășirii digurilor incintei Brateșul de Sus, unde se fac intense lucrări de apărare. Punctele hidrometrice de la Rădăuți și Ștefănești au înregistrat o nouă creștere a apelor Prutului însă de o intensitate mai mică decît cea precedentă — circa 33 cm sub cota de inundații. Nivelul acestei unde va scădea în aval și nu va crea noi pericole în această zonă mult afectată de inundații. Pe Mureș, nivelul apei a continuat să scadă, rămînînd însă peste nivelul cotelor de inundații — la Săvîrșin cu 140 cm, Radina cu 140 cm și Arad cu 80 cm. La Alba-Iulia, apele au scăzut la nivelul cotelor de inundații. — Frontul viiturii de pe Olt a ajuns ieri la Dunăre. In amonte, apele sunt în continuare peste cotele de inundație la Feldioara cu 70 cm, Hoghiz cu 30 cm și Făgăraș cu 34 cm. La Sebeș Olt, Slatina și Rm. Vîlcea, apele Oltului au scăzut sub nivelul cotelor de inundații. Siretul a continuat să scadă, apele depășind cota de inundație în bazinul inferior, la Lungoci cu 160 cm și la Șendreni (57 km de la Dunăre) cu 120 cm. Această zonă este inundată. Celelalte rîuri interioare sunt în general în scădere. Apele Dunării cresc pe sectorul Baziaș — Cernavodă și sunt relativ staționate în Deltă. Noua undă care a pătruns la 21 mai pe sectorul românesc al Dunării va atinge culminația la Baziaș la 27 mai. De menționat că, în zona Dunării inferioare, vîntul se va intensifica ajungînd la 10—15 m/sec, ceea ce va favoriza erodarea digurilor prin valuri. (Agerpres) Noi date privind pagubele cauzate economiei naționale Știrile de vineri adaugă la bilanțul efectelor catastrofale ale revărsărilor de ape noi date privind daunele pricinuite economiei naționale, așezărilor omenești. Situația întocmită la Comisia centrală de apărare împotriva inundațiilor arată că, de la declanșarea calamităților pînă vineri, apele au acoperit, total sau parțial, aproape 1000 de localități. Inundațiile au distrus și avariat peste 32 000 case, precum și aproximativ 10 000 de construcții de alte categorii. Mai mult de 265 000 oameni au fost evacuați de furia apelor revărsate. Suprafețele agricole total acoperite de ape însumau ieri peste 726 000 hectare; o bună parte din această imensă suprafață era cultivată cu cereale, plante tehnice, legume. Alte mii de hectare, din care unele plantate cu vii și livezi, sunt distruse de alunecările de terenuri. Din calea apelor pustiitoare au fost evacuate peste 700 000 de animale. Identificările făcute pînă ieri consemnează că puhoaiele au dus la pierderea a peste 28 000 de animale. Din alte județe ale țării ni s-au transmis ieri date despre distrugerile provocate de inundații, adăugîndu-se uriașelor pagube materiale anunțate anterior și a căror identificare continuă în toate localitățile lovite de calamități. Sibiu. Pierderile de producție la unitățile industriale din Mediaș și Copșa Mică, greu lovite de calamități, se ridică la 70 milioane lei. La Mediaș continuă să nu funcționeze uzinele „Automecanica“, „Emailul Roșu“, țesătoria „Tîrnava“ și alte unități industriale ale orașului. Covasna. Dintr-o situație întocmită la Direcția județeană de statistică reiese că principalele unități industriale din județ înregistrează mari pierderi de producție. Stagnarea timp de cinci zile a activității de extracție la întreprinderea minieră Căpeni, cauzată de pătrunderea apelor în galerii, deteriorarea acestora și a căilor de comunicație, s-a soldat cu un minus de 13 350 tone lignit. La unitățile de exploatare și industrializare a lemnului din Tg. Secuiesc și Intorsura Buzăului, avarierea căilor de comunicație forestieră a întrerupt transportul buștenilor la gatere și implicit procesul de producție, pierderea de producție se cifrează, între altele, la circa 2 000 mc cherestea de fag și rășinoase. Infectarea apelor industriale în timpul viiturilor a provocat uzinelor textile „Oltul“ din Sf. Gheorghe o pierdere de producție de circa 16 000 mp țesături. La întreprinderea de industrie locală „Bazaltul“, apele au distrus importante cantități de materiale de construcție; la producția marfă se consemnează o restanță de peste 700 000 cărămizi și cahle de teracotă. Brașov. Deși mai puțin lovit de inundații, și județul Brașov înregistrează pagube evaluate pînă acum la zeci de milioane lei. Apele revărsate ale Oltului au distrus și avariat 131 case, 36 km căi de comunicație, au inundat aproape 20 000 hectare teren agricol.