Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)
1970-09-15 / 7417. szám
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI VA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ORA Prof. I. BINDEA Oră a cifrei simetrice, armonios caligrafiată, compusă parcă din două cercuri îngemănate spre împlinire. Oră a gîndului senin, a zărilor limpezi, a dimineților înalte, a florilor încă umezite de rouă. Oră sosită pe undele de clopoțel în acest miez de primă lună a toamnei. Ceas al visului în nesomn, al urcușului spre împlinirea amiezii. Oră a lucidității și temeiniciei lucrurilor. La sosirea ta, ne înălțăm și mai mult spre lumină. La sosirea ta corolele se deschid iar ceața așternută peste lunci se topește mistuită de razele soarelui. Oră de cumpănă, vestitoare a zilei celei bune. La sosirea ta, foile albe, imaculate, sînt așezate în față și caietele sunt deschise la pagina 1. Oră a începutului de muncă, a speranțelor, a gîndului mlădios. Oră a tinereții, a pașilor îndreptați spre sălile de clasă. Tu ești clinchetul de argint al copilăriei noastre. Tu ne împodobești cu arabescuri de lumină, ne răscolești amintiri, cu bucurii și tristeți de mult uitate. Oră a școlii, a începutului de învățătură, a chemării care atrage sub luminile aceleiași bolți milioane de tineri și tinere din cuprinsul acestui colț de pâmînt. Prin tine se dobîndește cel mai prețios blazon și cea mai frumoasă diademă. Tu ne ajuți să urcăm pe culmi, sâdindu-ne în inimi și în cuget dragostea pentru acest pâmînt și pentru cei ce-l fac tot mai roditor și mai frumos. Oră a sărutului dăruit de mamă, cu ochii umeziți, sărut ce vine parcă să pecetluiască legământul făcut la poarta școlii, am să fiu cuminte și am să învăț pentru ca să vă puteți mîndri cu mine. Oră a crizantemelor oferite de cei cu care ani de zile ne-am dat întîlnire la începutul acestui anotimp al împlinirilor. Oră a paginii albe, a gîndului încă neașternut pe hîrtie, a stiloului umplut cu cerneală, a creionului ascuțit, gata să înregistreze începutul ofensivei. Ești plină de taină, de emoție și de solemnitate. Oră a școlii și a învățăturii, a muncii și împlinirilor noastre. Clopoțelul te vestește din nou. Noi te întîmpinăm cu gînd senin. Ni te vom dărui ție spre a împlini un crez în slujba căruia ne aflăm. Ora 8. Decolăm. Sub o călăuzire ce ne va duce sigur la țintă. LEMNUL VALORIFICAT SUPERIOR Ridicarea nivelului calitativ al activității economico-industrială a Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului din Cluj incumbă, în mod nemijlocit, o preocupare susținută și pe linia reducerii consumurilor specifice de lemn, energie și combustibil. Așa după cum s-a subliniat la Congresul al X-lea al partidului, precum și la Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie anul trecut, cea mai mare parte a producției în industria lemnului se va realiza în special pe seama valorificării superioare a materialului lemnos. Pornind de la acest fapt, plenara Comitetului județean de partid Cluj, din 14 august 1970, a analizat și recomandat măsuri eficiente în vederea îmbunătățirii folosirii materialului lemnos în industria județului nostru și în special în industria forestieră care consumă cel mai mare volum de masă lemnoasă. Avînd în vedere dimensiunile majore ale acestui obiectiv colectivele noastre de muncitori și ingineri și-au intensificat munca de identificare și punere în valoare a noi mijloace de reducere a normelor de consum. Astfel, prin reproiectarea ambalajului mobilei destinate fondului pieții, la Fabrica de mobilă Dej s-a obținut, în opt luni, o economie de 136 mc cherestea diverse esențe. In urma unei acțiuni similare și la ambalajele destinate mobilei pentru export s-a realizat până în prezent o economie de 300 mc de cherestea rășinoase și 149 tone PFL. Materializând mai departe măsurile stabilite, in anul 1970 se va înlocui, o bună parte a ambalajului de lemn cu ambalaje din carton. Pentru diminuareaa maximum a pierderilor, la sectorul de croire s-a trecut la încleierea In blocuri a șipcilor rezultate din croire și nefolosite pînă acum, blocuri din care se croiesc noi elemente de mobilă. Elementele rezultate sunt de bună calitate și înlocuiesc repere din lemn masiv. Este cunoscut faptul că la fabricarea sertarelor pentru mobilier se consumă o mare cantitate de cherestea de foarte bună calitate. Pentru a diminua aceste consumuri de lemn, precum și a mări productivitatea muncii s-a trecut la confecționarea acestor sertare din PAL. Această metodă aduce economii însemnate de lemn masiv. In același scop s-a făcut și propunerea confecționării anumitor elemente din mase plastice, realizîndu-se astfel economii de fag clasa A—B de 70 mc, numai la produsele destinate exportului In Est. Este, de asemenea, în curs de soluționare înlocuirea șipcilor de culisare a sertarelor și sticlelor, de înnădire a elementelor din placaj (spatele corpurilor de mobilier) cu elemente de masă plastică. O altă preocupare majoră a colectivului de la Fabrica de mobilă din Dej este reproiectarea unor produse și îmbunătățirea tehnologiilor de fabricație. In urma unor studii bine documentate s-a trecut la reproiectarea garniturii Magnolia, principalul produs Ing. Cornel BROȘTEANU, director general al combinatului de exploatare și industrializare a lemnului Cluj T Continuare în pag. a lll-a) PENTRU RECOLTE BOGATE PE GRIU MECANIZATORII in primele rinduri In vederea ridicării producției de grîu în cooperativele agricole, sarcini de mare răspundere le revin mecanizatorilor I.M.A. Pentru înfăptuirea lor, conducerile I.M.A. și toți mecanizatorii din județ au fost instruiți privitor la sarcinile ce le revin în pregătirea și desfășurarea exemplară a campaniei însămînțărilor de toamnă. De asemenea, pe baza dispozițiilor cuprinse în Ordinul 2000 din 20 august al Ministerului Agriculturii și Silviculturii, au fost luate măsuri în toate întreprinderile de mecanizare a agriculturii în vederea reparării și punerii în stare de perfectă funcționare pînă la 1 septembrie a.c. a tuturor mașinilor necesare întreținerii terenului și semănatului, precum și a instruirii mecanizatorilor. Cu această ocazie, s-a verificat și gradul de însușire de către mecanismg. Teodor STANILA, director adjunct al Direcției agricole județene (Continuare în pag. a lll-a) Deschiderea cursului seral de pregătire a propagandiștilor Ieri, in sala mare de pe strada Moților din Cluj, a avut loc deschiderea cursului seral de pregătire a propagandiștilor din întreprinderile și instituțiile clujene, pentru anul de învățămînt ideologic 1970/1971. După cuvîntul de deschidere și prezentarea programului cursului de către tovarășul Leontin Stoica, secretar al Comitetului municipal Cluj al P.G.R., tovarășul Remus Bucșa, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, a prezentat o instructivă expunere pe tema: „Principalele aspecte ale dezvoltării economiei României în viitorul cincinal și sarcinile ce revin organizațiilor de partid și colectivelor de muncă din municipiul Cluj în acest domeniu, în anul 1971 și în per „Din nou la școală“. Fațetă a dimensiunilor cutezanței și forței omului la Porțile de Fier. Fotografia: R. WAGNER n Toamna muzicala Cea de-a cincea ediție a festivalului „Toamna muzicală clujeană“, eveniment de cultură cu deosebite semnificații pentru orașul nostru și pentru întreaga țară, s-a deschis aseară în sala mare a Casei universitarilor din Cluj. Ea vine să argumenteze o prezență artistică ce pune în valoare repere culturale specifice tradițiilor de multă vreme existente în Cluj. Fiecare dintre ediții contribuie tot mai substanțial, la crearea unui profil distinct al festivalului și întregește în mod fericit efervescența culturală, spirituală caracteristică orașului nostru. Se poate spera justificat că actuala ediție va marca un salt important în istoria festivalului. La aceasta vor contribui formațiile clujene — Filarmonica, cu orchestra simfonică și orchestra de cameră, corul de cameră al Conservatorului „G. Drina“, formația de muzică contemporană „Ars nova“, Opera Română, dar, mai ales, prezența unor formații străine de notorietate: Teatrul de operă și balet din Leningrad, Orchestra simfonică din Londra, Orchestra „Gewandhaus“ din Leipzig. Sunt prezente, alături de soliști și dirijori autohtoni, personalități ale vieții muzicale internaționale: dirijorii André Previn și Anatol Fistoulari, soliștii Aldo Ciccolini, Sheila Armstrong, Jean Pierre Rampal și Yvry Gitlis. Clujul tinde astfel să devină un centru pentru confruntarea valorilor muzicale naționale și internaționale contemporane. Spectatorii prezenți aseară în sala mare a Casei universitarilor au aplaudat cu căldură pe oaspeți, invitați, pe artiști. In prezidiul festivității de deschidere au luat loc membrii comitetului de organizare a festivalului „Toamna muzicală clujeană“: Sigismund Toduță, compozi (Continuare în pag. a lll-a) CIRCUITUL VIU AL UNEI VIEȚI CULTURAL-ARTISTICE INTENSE - Cuvîntarea tovarășului REMUS BOCȘA, primarul municipiului Cluj, la deschiderea „Toamnei muzicale clujene" " Onorați oaspeți. Stimat auditoriu. La deschiderea acestei noi ediții a „Toamnei muzicale clujene“ — doresc să aduc un călduros salut, din partea Consiliului popular al municipiului Cluj, tuturor participanților — interpreți, public și oaspeți de seamă din țară și de peste hotare — la această importanță și aleasă manifestare artistică. Roadele bogate de frumusețe și încîntare estetică pe care ni le oferă azi Toamna noastră muzicală, cresc pe pămîntul unei străvechi spiritualități românești, hrănite de seva unor tradiții seculare de cultură și artă. Fondul de aur al tuturor acestora îl constituie arta populară care, dăinuind prin vremuri în datini și obiceiuri, în cîntece, dansuri, melodii și versuri de neasemuită frumusețe, a rămas și pe aceste meleaguri mărturie vie despre o cultură unică și comună a poporului român. Pe acest trunchi puternic și de o viguroasă vitalitate s-a altoit apoi, în vreme, arta naționalităților conlocuitoare; tezaurul primar s-a îmbogățit și s-a diversificat, valori ce și-au putut păstra nealterate specificul și obîrșia, au învățat să se armonizeze și să strălucească împreună întru frumusețe și omenie. Se păstrează din veacul al 17-lea documente grăitoare ale acestei conviețuiri armonice — culegerea de melodii populare alcătuită de românul de prin părțile Clujului, Ion Caioni, și cunoscută sub numele de Codex Caioni. Din această matcă primară a culturii muzicale transilvane se desprind apoi principalele linii de evoluție care, de-a lungul veacului de mari zguduiri revoluționare, conduc pînă în pragul epocii noastre. Spre sfîrșitul secolului al 18-lea și la începutul celui de-al 19-lea, au loc la Cluj primele spectacole de operă și concerte simfonice, se întemeiază conservatorul clujean de muzică, în timp ce la Sibiu, la Brașov și în Banat mișcarea muzicală de amatori — reuniunile de cîntări, de muzică și teatru — pulsează din ce în ce mai viu, vădind tendințele de nestăvilit ale poporului către propășirea artei și progres cultural.", Poezia și teatrul lui Vasile Alecsandri, cu muzica lui Alexandru Flechtenmacher, vor constitui repertoriul de bază al activității culturale din Transilvania. Compozitorii înaintași — George Dima, în strînsă legătură cu Eduard Caudella și Gavriil Muzicescu, Ion Vidu și Timotei Popovici, Iacob Mureșanu și, trecînd munții, Ciprian Porumbescu, pun piatră de temelie școlii muzicale românești. După unirea Transilvaniei cu România, orașul Cluj devine unul dintre focarele principale ale culturii muzicale din țară. Aici se înființează în anul 1919, prin strădaniile lui Tiberiu Brediceaiu și ale lui George Dima, Opera Română și Conservatorul de muzică, iar o dată cu acestea se organizează viața muzicală, cu spectacole și concerte care vor avea, foarte curînd, ample ecouri internaționale. De aici își vor lua zborul muzicieni de seamă, ca: tenorul Traian Grozăvescu, sau dirijorul Ionel Perlea, care vor străluci pe firmamentul valorilor universale. Aici se vor forma instrumentiștii, cîntăreții, compozitorii și animatorii vieții muzicale românești dintre cele două războaie. Cu această zestre, Clujul și-a înscris mai întîi prezența în cultura nouă a României socialiste. A dezvoltat-o pînă la proporțiile și nivelul cărora „Toamna muzicală clujeană“, la care veți participa, stă mărturie. Am sporit zestrea noastră cu noi instituții muzicale, care alături de Opera Română și Conservatorul de muzică — fie însele noi prin dezvoltarea lor în aceste ultime decenii — împlinesc un rol important în dezvoltarea atît de dinamică a culturii și civilizației românești contemporane. Acestea sunt Filarmonica clujeană — nucleu principal al acestei Toamne —, o puternică organizație a compozitorilor și muzicologilor, care urmează imediat celei din Capitala ca importanță, componență numerică și forțe creatoare, Opera Maghiară de Stat, Liceul de muzică, la care s-ar mai putea adăuga Liceul de coregrafie sau Studioul de radio și încă alte și alte instituții și organizații antrenate în circuitul viu al unei vieți cultural-artistice intense. Aș vrea să mai adaug că mulți compozitori, instrumentiști, cîntăreți, dirijori și muzicieni, pe care îi veți întîlni afirmîndu-se, strălucind chiar, în marile centre muzicale ale lumii, descind de aici — din Clujul în care s-au format, au debutat și și-au însușit măiestria care le pune în valoare talentul. Aș vrea să mai adaug că, așa cum oricărei forțe compacte în mișcare i se atașează sateliți de proporții importante, mișcarea artistică de amatori din Cluj, cu formații bine cunoscute în țară și peste hotare, completează și animă o vie și scăpărătoare constelație spirituală. Și că toate acestea împlinesc un peisaj mai amplu și mai cuprinzător — cel al Clujului universitar și al Clujului industrial, pentru a concretiza cum se cuvine tabloul dinamic al unei civilizații românești în plină înflorire și dezvoltare. Toate acestea alcătuiesc cadrul viu și complex al „Toamnei muzicale clujene“ și noi nu putem fi decît mulțumiți, deosebit de mulțumiți, că vi-i putem oferi. Atrăgîndu-vă atenția că acest cadru, foarte dinamic, vă va oferi an de an, de acum înainte, mai mult, mai bun, mai frumos. Ceea ce poate însemna, pentru dumneavoastră toți și pentru cei de mîine, o invitație. Bucurîndu-ne în mod deosebit de prezența Dvs. la festinul nostru autumnal de armonii și frumusețe, vă spunem, bine ați venit și vă mulțumim pentru amabila atenție cu care ne-ați ascultat. Mîine seară, la orele 20, în sala mare a Casei Universitarilor, în cadrul Festivalului „Toamna muzicală clujeană“, formația „Ars nova“ prezintă: Soliloquium de Z. Jenei, Lieduri de A. Stroe, Episoade de V. Herman, Precis de Birtwhistle, Mosaiques sonores de Ivo Petric și Piesă pentru 13 instrumenta de T. Olah. Dirijori Cornel Țăranu. Anul XXVI Mr. 7417 • Marți 15 septembrie 1970 • 4 pagini 30 bani SALUTUL Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România adresat cadrelor didactice și elevilor cu prilejul deschiderii noului an școlar Stimați tovarăși învățători și profesori, Dragi elevi. Cu prilejul începerii noului an de învățămînt, Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat și Consiliul de Miniștri ale Republicii Socialiste România adresează un călduros salut corpului didactic și elevilor, organizațiilor de partid și tineret din școli, părinților și tuturor acelora care, prin munca și strădaniile lor, participă la nobila operă de instruire și educare a tineretului patriei, la progresul și înflorirea școlii românești. Deschiderea noului an școlar are loc în condițiile cînd întreaga țară își desfășoară larg forțele pentru înfăptuirea cu succes a prevederilor ultimului an al cincinalului și trecerea la următorul plan de cinci ani, cînd activitatea creatoare din patria noastră se concretizează în noi și însemnate realizări în domeniul economiei, științei și culturii — expresie a atașamentului nemărginit al întregului popor față de politica marxist-leninistă a partidului și statului, a hotărîrii sale de a transpune în viață vastul program stabilit de cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, în vederea dezvoltării multilaterale a societății noastre socialiste. Acest an școlar marchează un moment de seamă în procesul transpunerii în viață a Directivelor Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la dezvoltarea și perfecționarea învățămîntului de toate gradele. Se încheie cuprinderea in clasa I a tuturor copiilor de la vîrsta de 6 ani și începe funcționarea cu toate clasele a școlii generale de 10 ani. Se continuă acțiunea de modernizare și perfecționare a învățămîntului — ceea ce-i va da posibilitatea să răspundă intr-o măsură și mai mare cerințelor sporite pe care opera de edificare socialistă și progresul general al țării le pune în fața sa. Ne exprimăm convingerea că membrii corpului didactic, puternicul detașament al învățătorilor, profesorilor și educatorilor — a cărui activitate se bucură de o inaltă stimă și prețuire din partea partidului și statului, a întregului popor - își va dărui cu însuflețire și devotament cunoștințele, priceperea și întreaga sa experiență pentru educarea și instruirea tinerelor generații, slujind astfel cu credință idealurile de progres și civilizație ale națiunii socialiste, ale înfloririi materiale și spirituale a patriei. Profesori, învățători și educatori! Munca dumneavoastră, a cadrelor didactice, trebuie să ofere elevilor datele cele mai importante ale științei și tehnicii moderne, să se dezvolte gîndirea creatoare, interesul și pasiunea pentru studiu și cercetare, să se stimuleze aptitudinile și talentele, să-i pregătească temeinic pentru viață, să-i formeze ca buni și de nădejde constructori ai socialismului în patria noastră. Receptivă la cerințele concrete ale societății noastre, școala trebuie să educe tineretul în spiritul respectului și dragostei fată de muncă, ajutîndu-l să-și însușească temeinice deprinderi pentru munca fizică, o pregătire multilaterală pentru activitatea practică. Partidul, statul, întregul nostru popor vă cere, dumneavoastră, cadrelor didactice să munciți cu pasiune pentru a înarma tineretul școlar cu concepția științifică, marxist- leninistă, despre lume și viață, să sădiți în inimile tinerei generații sentimentele înălțătoare ale patriotismului socialist, prețuirea și admirația față de trecutul glorios de luptă al poporului român, mîndria pentru tot ceea ce se înfăptuiește azi prin efortul comun al tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naționalitate, dragostea fierbinte de patrie, față de Partidul Comunist Român, încrederea în viitorul nostru luminos și hotărîrea nestrămutată de a duce mai departe măreața operă de edificare a socialismului și comunismului pe pămîntul României. Cultivați în rîndul școlarilor prietenia și respectul reciproc dintre copiii români, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități însuflețiți tinăra generație cu ideile nobile ale prieteniei față de popoarele țărilor socialiste, de celelalte popoare ale lumii, ale solidarității internaționaliste cu toate forțele care luptă pentru libertate socială și națională, formați-o ca militantă neobosită pentru cauza progresului, socialismului și a păcii. Desăvîrșiți-vă, pregătirea, perfecționați-vă continuu arta predării, nu uitați nici un moment că ținuta științifică, etica cetățenească a omului de la catedră reprezintă chezășia succeselor activității instructiv-educative, izvor al satisfacției muncii împlinite. Elevi și eleve! Anul școlar pe care îl începeți vă oferă largi posibilități de a vă îmbogăți cunoștințele, de a vă însuși în mod temeinic comorile științei, tehnicii și culturii, îndreptățiți marile speranțe ce se pun în voi și sacrificiile pe care întregul popor le face pentru a vă asigura în școli condiții cit mai bune de studiu, muncind cu sîrguință, învățînd temeinic! Perseverați în eforturile voastre de a deveni cetățeni cit mai utili patriei, poporului din care faceți parte! Dovediți, în toate împrejurările — in școală, în familie, în viața socială — o comportare demnă, civilizată, răspundere pentru prezentul și viitorul națiunii noastre socialiste! Partidul și guvernul cheamă organizațiile de pionieri și U.T.C. — factori activi și dinamici ai educării comuniste a tineretului studios — să sprijine eforturile școlii și ale familiei pentru dezvoltarea dragostei față de învățătură și muncă, pentru întărirea simțului datoriei și al responsabilității sociale, pentru o conduită atentă și corespunzătoare în școală și în viață. Conlucrarea strînsă dintre organizațiile de tineret și școală, sprijinul și participarea învățătorilor, profesorilor, educatorilor la acțiunile și manifestările inițiate de aceste organizații constituie o garanție a succesului muncii educative, a bunelor rezultate în formarea și educarea tinerei generații. Organizațiile de partid din școli sînt chemate să pună în centrul activității lor preocuparea pentru îmbunătățirea continuă a procesului de învățămînt, a conținutului său științific și ideologic, ridicarea nivelului de pregătire a elevilor; ele trebuie să ajute conducerile școlilor și organizațiile de copii și tineret să imprime în viața colectivelor școlare un spirit de înaltă exigență, de disciplină și responsabilitate față de îndatoririle ce le revin, să mobilizeze pe comuniști, toate cadrele didactice la înlăturarea neajunsurilor ce se mai constată în activitatea școlară, să promoveze un spirit înnoitor în întreaga muncă pe care școala o desfășoară. Cu prilejul deschiderii noului an școlar, vă urăm dragi tovarăși — educatoare, învățători, maiștri instructori, profesori — noi și însemnate succese în activitatea dumneavoastră! Tuturor elevilor — din școli generale, licee, școli profesionale și tehnice, — Ie dorim spor la învățătură și rezultate cit mai bune în acest an școlari Conferință de presă Ieri la prînz, la sediul Asociației scriitorilor din Cluj, a avut loc o conferință de presă a Orchestrei de cameră Badh Gewandhaus din Leipzig, organizată de filiala din Cluj a Uniunii ziariștilor. La conferința de presă au participat prof. Gerhard Bosse, conducătorul orchestrei, instrumentiștii Heinz Hertsch și Johannes Kästner și d-na Ingrid Gonda de la Agenția muzicală din Leipzig, tov. Dumitru Mircea, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă, Ilie Balea, primregizor al Operei Române din Cluj, reprezentanți ai ziarelor, revistelor, Radioteleviziunii din Cluj. Prof. Gerhard Bosse a făcut un scurt istoric al acestei orchestre veche de 250 de ani, care a numărat printre dirijorii săi nume celebre ca Alfred Mendelssohn Bartholdy, Bruno Walter ș.a., și a răspuns întrebărilor ziariștilor participanți la conferința de presă.