Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)
1970-07-22 / 7371. szám
PROLETARI DIN TOATE JÄRILE UNIJI-VÄ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIIir. 7371 • Miercuri 22 iulie 1970 • 4 pagini 30 bani Tarnita. Tunelul de deviere a Someșului Cald In plină actualitate: CAMPANIA DE RECOLTARE Consumurile specifice Temă veche dar mereu actuală: CÎT MATERIAL, LEMN, CIMENT SAU CARAMIDA SE CONSUMA PENTRU DURAREA UNEI CLĂDIRI? SE APROPIE CONSTRUCTORII DE CONSUMURILE NORMATE? REALIZEAZĂ EI ACEA SCĂDERE DE CONSUMURI CARE ESTE PRECONIZATĂ PENTRU ANUL 1970? întrebările sunt atit de cuprinzătoare nncit inginerul șef al Trustului de construcții locale, tov. Ernest LIVEANU, ne poate răspunde doar în linii generale. mmmmmmmmmm — Depinde de natura lucrării, de soluțiile adoptate, de posibilitățile de procurare a materialelor, de calitatea acestora ș.a.m.d. Cifrele globale reflectă o tendință de scăde m m mmmm mmm re continuă, la multe lucrări reușim să coborîm consumurile la nivelul și chiar sub nivelul prevederilor din devize. Dacă respectăm consumurile normate? Depinde la ce ne referim? Dacă vorbim despre lemn, avem normative elaborate de Comitetul de stat al planificării. Consumurile efective de metal, în schimb, se pot compara doar cu prevederile din documentații. Putem vorbi deci numai despre reduceri sau creșteri pe grupe de clădiri, lucrări în construcție, față de prevederile din proiecte și, bineînțeles, de consumurile efectiv realizate în perioada precedentă. Discuția am continuat-o cu ing. Martin HENDLI, șeful serviciului tehnic al T.C.C. — In 1969 am economisit 119,9 tone de metal — ne declară ing. Hendli. Cifra reprezintă o reducere de 1,04 la sută față de necesarul înscris în devize și care sînt superioare previziunilor noastre. Noi am prevăzut o scădere de 1 la sută avînd în vedere că proiectanții, căutînd soluțiile cele mai potrivite, în devize, au operat scăderi substanțiale. Acel 1 la sută — echivalent cu 100 tone de metal — reprezintă o contribuție adusă suplimentar — prin măsuri și inițiative proprii — la reducerea consumurilor. Cîteva exemple vor fi revelatoare: pentru a reduce la minimum consumul de metal și pentru a mări productivitatea muncii, am inițiat, respectiv am generalizat, prefabricarea instalațiilor sanitare, a timplăriei metalice și a carcaselor de oțel pentru betoane, în ateliere specializate. Calculele noastre preliminare au fost confirmate de practică: pierderile admise au scăzut cu 20—30 la sută. Obișnuim să urmărim evoluția consumurilor de materiale prin raportarea tonelor sau metrilor cubi la un milion mmmmmmmm lei - lucrări executate. Și acest indicator — în cazul metalului — reflectă o îmbunătățire. Potrivit devizelor avem dreptul să utilizăm 33 tone de metal, la fiecare milion lei-lucrare. Am consumat însă numai 32,3 tone. _ In ce măsură vă satisfac rezultatele din semestrul I? — Tocmai am încheiat calculele. Ce-i drept ne-au cam surprins. Reducerile operate în devize au fost atit de substanțiale, nicit nu am întrevăzut o scădere sub acest nivel. Necesarul înscris în devize a fost de 26,2 tone pe milion-lei lucrări (față de 33 tone în 1969), iar consumul efectiv scăzut la 25,8 tone. In total am economisit 56,2 tone de metal. Țin să remarc dinamica acestei scăderi: in 1968 am consumat 33,8 tone pe milion-lei lucrare, în 1969—32,3 tone, iar în semestrul I 1970 — 25,8 tone. Tonul bineînțeles, l-au dat proiectanții. La soluțiile adoptate de ei însă, am adăugat pe cele proprii. — Considerați epuizate toate rezervele? — Depinde ce înțelegem sub această noțiune. Dacă ne rezumăm la măsurile pe care le-am preconizat, răspunsul este afirmativ. Dacă ne gindim la posibilitățile existente, chiar la cele explorate și ținute în evidență, în schimb, trebuie să răspund prin nu. Este discutabilă, bineînțeles, și amploarea preocupărilor noastre. — Consumul de lucru este tot atit de satisfăcător? A. VARGA (Continuare in pag. a Itl-a) Un obiectiv mereu in actualitate Finurile grabnic strinse și depozitate in șire Dintre lucrările agricole de sezon, ce se cer terminate fără nici o zăbavă, o deosebită importanță prezintă recoltarea, transportul și depozitarea în bune condiții a furajelor de pe fînețele naturale. Pină la începutul acestei săptămîni, pe întregul județ, din cele 27 000 hectare cu finețe naturale ale cooperativelor agricole s-au recoltat 16 850 ha, respectiv 62 la sută. Aceste cifre medii ascund însă diferențe mari între unități privind realizările la strînsul recoltei de fînuri. In timp ce cooperativele agricole din Cămărașu, Palatca, 'aida Cămăraș, Panticeu, Dîrja, Soporul de Cîmpie, Valea Florilor, Pădureni, Unguraș, Nireș, Sîntioana, Buza și altele au terminat recoltarea fînețelor naturale, iar o mare parte din fînuri au și fost transportate din cîmp și depozitate în șire, unele unități agricole cooperatiste abia au început cositul, iar această lucrare continuă să se desfășoare intr-un ritm nesatisfăcător. Asemenea situații se întîlnesc în cooperativele agricole din Dăbîca, Cojocna, Răscruci, Feiurdeni, Lita, Gheorgheni, Satu Lung, Ciubăncuța, Bonț, Ghirolt, Morlaca, Călățele, Călata, Ciurila, Iara, Porteni unde s-au recoltat de abia 15—20 la sută din suprafețele cu finețe naturale, iar în unele unități cositul încă nici nu a început. Care sunt cauzele acestei situații puternic contrastante? Mai ales că fînețele naturale trebuiau să fie cosite pretutindeni, pentru evitarea pierderilor ce pot fi Înregistrate prin urma îmbătrânirii si uscării ierburilor? •Să luăm cazul cooperativelor agricole din Căpuș și Giău, două unități învecinate. MULTI COSAȘI, MULTE CĂPIȚE In ultimul timp, la cooperativa agricolă din Căpușu Mare puteau fi văzuți, zilnic, 120— 150 de cosași lucrînd la recoltarea fînețelor naturale, iar duminică numărul acestora era chiar dublu, participând la copii și membri cooperatori care sînt salariați la diferite întreprinderi. Paralel cu aceasta, cooperatorii din Căpuș continuau lucrările de întreținere a culturilor. Dar cei care ieșeau la prășit nu uitau să ducă cu ei în cîmp furca și grebla pentru întorsul și adunatul finului. In felul acesta, cooperatorii din Căpuș au reușit să recolteze din cele 541 hectare finețe naturale mai mult de jumătate, iar cea mai mare parte din fînuri a și fost adunată în căpițe. Depunînd eforturi sporite, cooperatorii din Căpuș sînt hotărîți ca pină la începerea secerișului griului să termine recoltarea fînețelor naturale. Nu același lucru se poate spune însă despre cooperativa agricolă din Gilău. MOBILIZARE SLABĂ. RITM LENT Cooperatorii din Gilău au început recoltarea fînețelor naturale aproximativ în același timp ca și cei din Căpuș. Dar aici, din cele 460 hectare cu finețe naturale s-au recoltat abia 200 și ritmul în care se desfășoară aceasta lucrare nu oferă nici o perspectivă de terminare pină la începerea secerișului grîului. Ritmul lent în care se desfășoară cositul și adunatul finului se datorează insuficientei mobilizări a cooperatorilor la această acțiune. Conducerea cooperativei agricole încearcă să justifice această situație prin faptul că un număr mare de cooperatori sunt antrenați la executarea lucrărilor de întreținere a culturilor. Dar în ultimele săptămîni au fost multe zile cînd nu se putea lucra la prășit, în schimb vremea era bună de coasă. Dacă ar fi existat o mai mare preocupare din partea consiliului de conducere și al comitetului de partid al cooperativei agricole pentru mobilizarea membrilor la recoltarea fînețelor naturale, fără îndoială că aceste lucrări puteau să se afle într-un stadiu mai avansat. Ceea ce este insă și mai îngrijorător este că întîrzie recoltarea fînețele de uit, care asigură pondere producției de fînuri ( cooperative). Recoltarea fînețelor natural nu mai poate suferi nici o antinare. In puținele zile care ne mai despart pină la începerea din plin a secerișului griului, conducerile cooperativelor agricole, consiliile populare comunale sub îndrumarea organizațiilor de partid sunt datoare să întreprindă cele mai eficiente măsuri ca întreaga recoltă de fînuri să fir strînsă și depozitată în bune condițiuni. C. PETRE La ordinea zilei Aniversarea tovarășului Gheorghe Stoica După cum s-a anunțat, Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român a oferit luni o masă cu prilejul celei de-a 70-a aniversări a zilei de naștere a tovarășului Gheorghe Stoica, membru al Comitetului Executiv al Cjp. al P.C.R. La festivitate tovarășii Nicolae Ceaușescu și Gheorghe Stoica au rostit toasturi. Toastul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragă tovarășe Stoica. Stimați tovarăși, Reuniunea de astă seara e consacrată unui eveniment important: împlinirii de către tovarășul Stoica a 70 de ani de viață și a peste 50 de ani de activitate în mișcara revoluționară. E plăcut să ajungi la o virstă înaintată, cînd viața pe care ai trăit-o ai închinat-o unor idealuri mărețe — idealurilor socialismului și comunismului — ai consacrat-o bunăstării poporului, intereselor națiunii tale socialiste. Viața și activitatea tovarășului Gheorghe Stoica îi face cinste nu numai lui, ci și partidului nostru. El este unul din militanții vechi ai partidului care încă din tinerețe s-au înrolat în mișcarea socialistă și apoi în rândurile Partidului Comunist Român, contopindu-se cu năzuințele de libertate, de dreptate socială și de independență națională ale poporului nostru. El se numără printre acei care au luat parte la primul Congres de constituire a Partidului Comunist Român, îndeplinind apoi munci de conducere, inclusiv pe aceea de secretar al Comitetului Central, în condițiile activității ilegale a partidului nostru, în anii luptelor grele desfășurate decomuniști, de proletariatul român împotriva reacțiunii interne și a dominației imperialiste străine. La chemarea partidului, împreună cu sute și sute de comuniști și antifasciști români, tovarășul Stoica a mers în Spania, unde a participat la lupta împotriva fascismului, care tindea la înrobirea popoarelor, la lupta pentru apărarea democrației. Trebuie să subliniem că asemenea militanți ca tovarășul Gheorghe Stoica, care nu au precupețit nimic în lupta revoluționară, au contribuit ca Partidul Comunist Român, clasa muncitoare, poporul român, să poată desfășura cu succes mari bătălii politice și, cu modestie spunând, să se numere printre detașamentele de frunte care s-au ridicat împotriva fascismului în EuroAu fost multe momente de seamă ale istoriei partidului și patriei noastre la care totvarășul Gheorghe Stoica a participat în anii ilegalității. j Menționez acestea cu atit mai mult, cu cit peste cîteva luni , vom sărbători 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român — moment de o importanță covârșitoare în istoria luptelor revoluționare din România, a mișcării noastre muncitorești, înființarea partidului nostru și-a avut rădăcinile în dezvoltarea economico-socială a patriei și tocmai de aceea el a putut să se dezvolte și să conducă cu succes luptele pentru transformarea revoluționară a României. Cu atât mai mult merită să subliniem acest lucru astăzi, cînd legarea mișcării muncitorești, a partidelor comuniste de propriile popoare, transformarea lor în port-drapel și conducător al acestora este problema primordială pentru dezvoltarea cu succes a luptei revoluționare, pentru victoria socialismului, pentru apărarea păcii în lume. Partidul Comunist Român are meritul că, fiind strâns legat de poporul român, de clasa muncitoare, de forțele revoluționare din patria noastră, a știut întotdeauna să judece evenimentele și să-și elaboreze linia politică în context cu interesele generale ale progresului social, ale cauzei socialismului. Și astăzi, analizînd dezvoltarea și perspectivele mișcării revoluționare, partidul nostru pornește de la condițiile social-istorice date, de la faptul că în lume există 14 state socialiste, că sistemul socialist mondial se poate afirma numai în măsura în care acționează unitar. Noi considerăm că înțelegerea noilor condiții istorice, înțelegerea ideii independenței naționale, a respectului suveranității, a neamestecului în treburile interne, a dreptului fiecărui partid comunist și al fiecărei națiuni de a-și hotărî destinele de sine stătător este determinantă pentru victoria cauzei socialismului și păcii, precum și pentru însuși progresul și civilizația omenirii. Sărbătorind pe tovarășul Stoica, unul din militanții vechi ai partidului nostru, sărbătorim pe cei care întotdeauna au înțeles că a fi comunist înseamnă a fi în pas cu vremea, cu dezvoltarea socială, cu ceea ce este nou. Partidul nostru poate fi mândru că acționează în continuare alături de tot ceea ce este progresist, că luptă pentru dezvoltarea în noile condiții a marxism-leninismului, pentru progresul socialismului și comunismului în lume. Tovarășul Stoica a luptat, cum am reamintit, în Spania, el a luptat în războiul împotriva Germaniei hitleriste, ca atîtea alte sute de mii de cetățeni ai patriei noastre. După eliberare, el a îndeplinit numeroase sarcini de răspundere — și le-a îndeplinit bine. A înțeles întotdeauna că trebuie să meargă acolo unde îl trimite partidul, unde este necesar să acționeze pentru realizarea în viață a liniei generale a partidului. Am lucrat direct cu tovarășul Stoica, inclusiv aici, în Dobrogea. Știu cu altă pasiune, cu altă hotărîre a acționat în acele împrejurări. Și astăzi, în calitate de membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central, știm cu câtă pasiune, cu aită fermitate acționează pentru a contribui nu numai la elaborarea liniei generale a partidului nostru, dar și la transpunerea ei în viață — atit în problemele transformării socialiste a patriei, cit și în problemele politicii internaționale. Noi îl sărbătorim pe tovarășul Stoica ca pe unul din tovarășii de luptă vechi, cu care mulți de aici am luptat loi ilegalitate, cu care toți lucrăm acum împreună. Știm ca întotdeauna, preocupîndu-se de interesele generale ale clasei muncitoare, ale poporului, el a avut în vedere că acestea pot fi îndeplinite în condițiuni bune numai în măsura în care partidul este puternic, unit, neadmițînd niciodată acțiuni care să dăuneze unității partidului, fâcînd totul pentru întărirea unității sale de monolit. Relev acest lucru, tovarăși, ca pe o învățătură principală a istoriei partidului nostru, învățătură pe care o vom sublinia și la aniversarea celor 50 de ani de existență ai săi. Știm cu toții că unitatea a fost baza succeselor partidului și că, atunci cînd nu a existat unitate, partidul nu și-a putut îndeplini rolul. Pentru ca un partid comunist — inclusiv partidul nostru — să-și îndeplinească rolul de forță politică conducătoare a societății in făurirea socialismului și comunismului, el trebuie să fie puternic, unit și să nu admită în ridurile sale nici un fel e fisură. Democrația socialistă, democrația partinică, presupune discuții, dezbateri libere, elaborarea colectivă a liniei politice, activitate colectiva pentru înfăptuirea ei. Totodată ea presupune o disciplina fermă care să nu permită nimănui să se abată de la hotaric, sau, atunci cînd aceasta se întâmplă, să se ia toate măsurile necesare pentru a apăra Partidul, unitatea sa, pentru a garanta clase muncitoare națiunii socialiste, forța care s-o conducă spre victorie, socialism, spre comunism. Doresc să adresez tovarășului Gheorghe Stoica cele mai calde și sincere felicitări din partea mea și a voastră, a tuturor, din partea Comitetului nostru Central, a partidului, a poporului nostru. Doresc să-i urez ani mulți ca, împreună cu conducerea partidului, cu Partidul, cu popor nostru, să meargă ferm înainte spre realizarea programului stabilit de Congresul al X-lea, pentru a tece ca patria noastră să dețină tot mai puternică, tot mai bogată, tot mai înaintată. n felul acesta vom contribui la întărirea sistemului socialist mondial, la realizarea unității tarilor socialiste, a mișcării comuniste și muncitorești, la victoria cauzei socialismului și păcii în lume, îți doresc, tovarășe Stoica, multă sănătate, multă fericire. pa. Constantin DAICOVICIU: 99 DACICA Luni seara, la restaurantul Caisei universitarilor, acad. Constantin Daicoviciu a sărbătorit, împreună cu tipografii clujeni, apariția cărții d-sale Dacica. Studii și articole privind istoria veche a pămîntului românesc. Volumul, apărut sub egida Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă și a Muzeului de Istorie din Cluj, este prima lucrare din seria Bibliotheca Musei Napocensis. In cele trei capitole tematice ale sale — Dacia înainte de cucerirea romană, Dacia romană, Dacia de după Aurelian — și în capitolul Varia, Dacica selectează peste 60 de articole, comunicări și note, publicate de istoricul clujean, în limbile română, franceză, germană, italiană și spaniolă în reviste românești și străine, de-a lungul întregii sale activități consacrate istoriei vechi a pămîntului românesc. Lucrarea este completată cu Bibliografia autorului. Index general, planșe și hărți în afara textului. 99 Dezbaterea cifrelor de plan pe 1971 In prezent sunt în plină desfășurare adunările generale ale salariaților din întreprinderi, în care se analizează bilanțul activității economice a acestui an și măsurile necesare pentru asigurarea îndeplinirii planului și a angajamentelor pe întregul an, respectiv se dezbat sarcinile de plan pe 1971, primul an al cincinalului viitor, și măsurile tehnico-organizatorice pentru realizarea exemplară a acestor sarcini. Acestui scop i-a fost dedicată și adunarea reprezentanților salariaților de la Combinatul de Porțelan din Cluj, ținută luni dupăamiază. După câte se știe, Combinatul este reprezentat, deocamdată, de o singură întreprindere — cea din Cluj. In viitorul apropiat va intra în funcțiune una similară, la Alba Iulia, și va începe construcția alteia la Curtea de Argeș. De aici și sarcinile mari ce stau in fața combinatului. Darea de seamă a consiliului de administrație, prezentată de către tovarășul inginer Alexandru Șerban, a subliniat succesele obținute în producție în primul semestru, cînd sarcinile de plan și angajamentele deși majorate au fost realizate cu 10 zile mai devreme. Productivitatea muncii a crescut în această perioadă cu 5 la sută, ca urmare a utilizării la întreaga capacitate a noilor utilaje moderne cu care a fost înzestrată fabrica in ultimii ani, a experienței și priceperii colectivului de muncitori, ingineri și tehnicieni. De subliniat că sporul productivității muncii reprezintă, valoric, o producție de peste 5 milioane lei. Succese de seamă au fost obținute pe linia diversificării producției, asimilării și introducerii în fabricație a noi sortimente. Scopul adunării era însă găsirea și valorificarea de noi rezerve care să asigure — așa după cum spuneam mai sus — realizarea sarcinilor de plan pe acest an și pe primul an al viitorului cincinal. Tocmai de aceea, numeroșii vorbitori s-au oprit, mai mult, asupra mijloacelor de sporire a producției și calității acesteia, de reducere a cheltuielilor de fabricație generale lucru printr-o gospodărire mai judicioasă a materiilor prime și materialelor, de înlocuire a unor materiale scumpe din import cu altele indigene. — Socotesc — spunea inginerul Ioan Roșca, șeful serviciului producție, că în fabrica noastră se pot obține producții mult mai mari, cu aceleași utilaje, cu condiția ca acestea să fie rațional exploatate, mai bine întreținute și reparate. Se mai înregistrează stagnări de utilaje din lipsa pieselor de schimb din import. Consider că una din principalele sarcini a sectorului de proiectări și întrețineri este asimilarea a cu mai multe piese de schimb. In ceea ce privește respectarea procesului tehnologic, participanții la discuții au sesizat multe „fisuri“. Inginerul Cornel Fărăianu, șeful laboratorului central, spunea: „Datorită intrării cu întîrziere a unor materii prime, nu se pot efectua la vreme analizele de umiditate și ca urmare rezultă produse cu deformări. Nu se respectă, întotdeauna, rețetele de fabricație. Este necesar ca fiecare dintre noi să ne străduim să aflăm cauzele care produc fisurări și ovalizări, pentru a putea găsi și remediile“. Maistrul Dumitru Gociu, muncitoarea Eufrosina Mureșan, Doina Olteanu, șefa serviciului O.N.M., și alții s-au ocupat de necesitatea îmbunătățirii condițiilor de lucru, mai ales în hala cuptoarelor, întăririi disciplinei muncii, subliniind că numai în condițiile unei mai bune organizări și discipline pot fi realizați indicatorii de plan din primul an al cincinalului viitor. Referindu-se la problema reducerii cheltuielilor de fabricație, atât darea de seamă cât și cei ce au luat cuvîntul au arătat că în această privință există multe rezerve. Așa-zisele „pierderi tehnologice“, în limbaj vechi „rebut“, sînt în creștere în acest an față de aceeași perioadă a anului precedent. Manipularea neîngrijită a unor produse determină știrbituri ale produselor în toate fazele de fabricație. Problema reducerii pierderilor tehnologice trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru cei ce veghează la calitatea produselor — sublinia darea de seamă. Numeroși vorbitori, printre care: Ioan A. SOMEȘAN (Continuare in pag. a lll-a) Să asigurăm adunărilor un larg caracter de (Continuare în pag. a II-a) Toastul tovarășului Gheorghe Stoica Dragi tovarăși și tovarășe. Aș dori, înainte de toate, să mulțumesc Comitetului Executiv pentru înalta apreciere dată activității mele, să mulțumesc tovarășului Ceaușescu pentru cuvintele bune, tovărășești, pe care mi le-a adresat și, totodată, să mă declar întru totul de acord cu conținutul politic al cuvîntării sale, îndreptată spre întărirea continuă a partidului nostru, a rolului său, a forței și unității sale, spre întărirea — pe baza respectării independenței și suveranității fiecărui partid — a unității mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Aș dori, de asemenea, să folosesc acest prilej pentru a adresa mulțumiri tovarășilor, organizațiilor obștești, care m-au felicitat la aniversarea zilei mele de naștere. Tovarăși, la vîrsta la care am ajuns, desigur că mi-am făcut un anumit bilanț al drumului parcurs, al vieții și activității mele sociale, întrebîndu-mă dacă am dat tot ce a trebuit să dau, dacă acțiunile pe care le-am întreprins și-au atins țelul. Analizîndu-mi activitatea din decursul acestor 55 de ani consacrați mișcării revoluționare, începînd încă din perioada dinaintea formării Partidului Comunist, m-am oprit mult asupra luptei partidului nostru, privind-o prin prisma învățăturilor vieții acumulate pină acum. M-am întrebat cum aș acționa dacă soarta m-ar pune din nou să-mi aleg drumul. Știm că drumul nostru nu a fost un triumf neîntrerupt, presărat cu flori și aplauze, ci a fost un drum greu; au existat victorii mari, dar și greșeli, și nu puține; au fost multe înaintări, dar și retrageri. Cu toate acestea, trebuie să vă spun, tovarăși, cu toată sinceritatea că, dacă soarta m-ar pune în fața unei asemenea situații, cu tot acest drum aș alege, tot acest partid aș alege. Un partid trebuie analizat nu numai prin prisma slăbiciunilor și greșelilor sale, trebuie apreciat în primul rînd prin capacitatea lui de a conduce, uni și organiza masele în momentele de răscruce ale istoriei. Or, tocmai în asemenea momente — și mă gîndesc în primul rînd la 23 August 1944 — partidul nostru a fost capabil să strîngă forțele cele mai vii ale națiunii și să le îndrepte împotriva dușmanului. Capacitatea și arta unui adevărat partid marxist-leninist constă și în a ști, în fiecare etapă a dezvoltării societății, dar mai cu seamă în momentele de răscruce, să găsească aliații cu care să realizeze cotitura necesară. Partidul nostru a fost în stare să strîngă toate forțele posibile și să întoarcă un front uriaș împotriva dușmanului de atunci. Istoria nu cunoaște multe cazuri similare celui din 1944, cînd partidul nostru comunist a mobilizat întreaga armată să întoarcă armele împotriva cotropitorilor fasciști. Marea capacitate politico-organizatorică a partidului nostru s-a dovedit apoi în lunile următoare eliberării, cînd a închegat alianța muncitorimii cu țărănimea, cu intelectualitatea, pentru a obține desăvârșirea revoluției burghezo-democratice și apoi cucerirea puterii, victoria revoluției socialiste, trecerea la făurirea noii orânduiri. De aceea, tovarăși, se poate spune cu deplin temei ca partidul nostru s-a dovedit un partid bun, capabil să conducă clasa sa, poporul, spre împlinirea destinului socialist. Izvorul acestei capacități constă în aceea că la baza ideologiei