Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)

1970-07-22 / 7371. szám

PROLETARI DIN TOATE JÄRILE UNIJI-VÄ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI­I­ir. 7371 • Miercuri 22 iulie 1970 • 4 pagini 30 bani Tarnita. Tunelul de deviere a Someșului Cald In plină actualitate: CAMPANIA DE RECOL­TARE Consumurile specifice Temă veche dar mereu actuală: CÎT MA­TERIAL, LEMN, CIMENT SAU CARAMIDA SE CONSUMA PENTRU DURAREA UNEI CLĂDIRI? SE APROPIE CONSTRUCTORII DE CONSUMURILE NORMATE? REALI­ZEAZĂ EI ACEA SCĂDERE DE CONSU­MURI CARE ESTE PRECONIZATĂ PENTRU ANUL 1970? întrebările sunt atit de cuprin­zătoare nncit inginerul șef al Trustului de construcții locale, tov. Ernest LIVEANU, ne poate răspunde doar în linii generale. mmmmmmmmmm — Depinde de natura lucră­rii, de soluțiile adoptate, de posibilitățile de procurare a materialelor, de calitatea aces­tora ș.a.m.d. Cifrele globale reflectă o tendință de scăde­ m m mmmm mmm re continuă, la multe lucrări reușim să coborîm consumurile la nivelul și chiar sub nivelul prevederilor din devize. Dacă respectăm consumurile normate? De­pinde la ce ne referim? Dacă vorbim despre lemn, avem normative elaborate de Comite­tul de stat al planificării. Consumurile efec­­tive de metal, în schimb, se pot compara doar cu prevederile din documentații. Pu­tem vorbi deci numai despre reduceri sau creșteri pe grupe de clădiri, lucrări în con­strucție, față de prevederile din proiecte și, bineînțeles, de consumurile efectiv realizate în perioada precedentă. Discuția am continuat-o cu ing. Martin HENDLI, șeful serviciului tehnic al T.C.C. — In 1969 am economisit 119,9 tone de me­tal — ne declară ing. Hendli. Cifra repre­zintă o reducere de 1,04 la sută față de ne­cesarul înscris în devize și care sînt supe­rioare previziunilor noastre. Noi am prevă­zut o scădere de 1 la sută avînd în vedere că proiectanții, căutînd soluțiile cele mai po­trivite, în devize, au operat scăderi substan­țiale. Acel 1 la sută — echivalent cu 100 to­ne de metal — reprezintă o contribuție adu­să suplimentar — prin măsuri și iniția­tive proprii — la reducerea consumu­rilor. Cîteva exemple vor fi revelatoa­re: pentru a redu­ce la minimum con­sumul de metal și pentru a mări productivi­tatea muncii, am inițiat, respectiv am gene­ralizat, prefabricarea instalațiilor sanitare, a timplăriei metalice și a carcaselor de oțel pentru betoane, în ateliere specializate. Cal­culele noastre preliminare au fost confirma­te de practică: pierderile admise au scăzut cu 20—30 la sută. Obișnuim să urmărim evoluția consumuri­lor de materiale prin raportarea tonelor sau metrilor cubi la un milion mmmmmmmm lei - lucrări executate. Și a­­cest indicator — în cazul me­talului — reflectă o îmbună­tățire. Potrivit devizelor avem dreptul să utilizăm 33 tone de metal, la fiecare milion lei-lucrare. Am consumat însă numai 32,3 tone. _ In ce măsură vă satisfac rezultatele din semestrul I? — Tocmai am încheiat calculele. Ce-i drept ne-au cam surprins. Reducerile operate în devize au fost atit de substanțiale, nicit nu am întrevăzut o scădere sub acest nivel. Necesarul înscris în devize a fost de 26,2 tone pe milion-lei lucrări (față de 33 tone în 1969), iar consumul efectiv scăzut la 25,8 to­ne. In total am economisit 56,2 tone de metal. Țin să remarc dinamica acestei scăderi: in­ 1968 am consumat 33,8 tone pe milion-lei lucrare, în 1969—32,3 tone, iar în semestrul I 1970 — 25,8 tone. Tonul bineînțeles, l-au dat proiectanții. La soluțiile adoptate de ei însă, am adăugat pe cele proprii. — Considerați epuizate toate rezervele? — Depinde ce înțelegem sub această no­țiune. Dacă ne rezumăm la măsurile pe care le-am preconizat, răspunsul este afirmativ. Dacă ne gindim la posibilitățile existente, chiar la cele explorate și ținute în evidență, în schimb, trebuie să răspund prin nu. Este discutabilă, bineînțeles, și amploarea pre­ocupărilor noastre. — Consumul de lucru este tot atit de sa­tisfăcător? A. VARGA (Continuare in pag. a Itl-a) Un obiectiv mereu in actualitate Finurile grabnic strinse și depozitate in șire Dintre lucrările agricole de sezon, ce se cer terminate fără nici o zăbavă, o deosebită im­portanță prezintă recoltarea, transportul și depozitarea în bune condiții a furajelor de pe fînețele naturale. Pină la în­ceputul acestei săptămîni, pe întregul județ, din cele 27 000 hectare cu finețe naturale ale cooperativelor agricole s-au recoltat 16 850 ha, respectiv 62 la sută. Aceste cifre medii ascund însă diferențe mari între unități privind rea­lizările la strînsul recoltei de fînuri. In timp ce cooperati­vele agricole din Cămărașu, Palatca, 'aida Cămăraș, Pan­­ticeu, Dîrja, Soporul de Cîm­­pie, Valea Florilor, Pădureni, Unguraș, Nireș, Sînt­ioana, Buza și altele au terminat re­coltarea fînețelor naturale, iar o mare parte din fînuri au și fost transportate din cîmp și depozitate în șire, unele uni­tăți­ agricole cooperatiste abia au început cositul, iar această lucrare continuă să se desfă­șoare intr-un ritm nesatisfăcă­tor. Asemenea situații se în­­tîlnesc în cooperativele agri­cole din Dăbîca, Cojocna, Răs­cruci, Feiurdeni, Lita, Gheor­­gheni, Satu Lung, Ciubăncuța, Bonț, Ghirolt, Morlaca, Călă­­țele, Călata, Ciurila, Iara, Po­rt­eni unde s-au recoltat de a­­bia 15—20 la sută din supra­fețele cu finețe naturale, iar în unele unități cositul încă nici nu a început. Care sunt cauzele acestei si­tuații puternic contrastante? Mai ales că fînețele naturale trebuiau să fie cosite pretutin­deni, pentru evitarea pierde­rilor ce pot fi Înregistrate prin urma îmbătrânirii si uscării ierburilor? •Să luăm cazul cooperative­lor agricole din Căpuș și Gi­­­ău, două unități învecinate. MULTI COSAȘI, MULTE CĂPIȚE In ultimul timp, la coopera­tiva agricolă din Căpușu Mare puteau fi văzuți, zilnic, 120— 150 de cosași lucrînd la re­coltarea fînețelor naturale, iar duminică numărul acestora era chiar dublu, participând la copii și membri cooperatori care sînt salariați la diferite întreprinderi. Paralel cu aceasta, coope­ratorii din Căpuș continuau lucrările de întreținere a cul­turilor. Dar cei care ieșeau la prășit nu uitau să ducă cu ei în cîmp furca și grebla pentru întorsul și adunatul finului. In felul acesta, cooperatorii din Căpuș au reușit să recolteze din cele 541 hectare finețe na­turale mai mult de jumătate, iar cea mai mare parte din fî­nuri a și fost adunată în că­pițe. Depunînd eforturi spo­rite, cooperatorii din Căpuș sînt hotărîți ca pină la începe­rea secerișului griului să ter­mine recoltarea fînețelor natu­rale. Nu același lucru se poate spune însă despre cooperativa agricolă din Gilău. MOBILIZARE SLABĂ. RITM LENT Cooperatorii din Gilău au început recoltarea fînețelor na­turale aproximativ în același timp ca și cei din Căpuș. Dar aici, din cele 460 hectare cu finețe naturale s-au recoltat abia 200 și ritmul în care se desfășoară a­ceasta lucrare nu oferă nici o perspectivă de terminare pină la începerea secerișului grîu­­lui. Ritmul lent în care se des­fășoară cositul și adunatul fi­nului se datorează insuficien­tei mobilizări a cooperatorilor la această acțiune. Conduce­rea cooperativei agricole în­cearcă să justifice această si­tuație prin faptul că un nu­măr mare de cooperatori sunt antrenați la executarea lucră­rilor de întreținere a culturi­lor. Dar în ultimele săptămîni au fost multe zile cînd nu se putea lucra la prășit, în schimb vremea era bună de coasă. Dacă ar fi existat o mai mare preocupare din par­tea consiliului de conducere și al comitetului de partid al cooperativei agricole pentru mobilizarea membrilor la re­coltarea fînețelor naturale, fă­ră îndoială că aceste lucrări puteau să se afle într-un sta­diu mai avansat. Ceea ce este insă și mai îngrijorător este că întîrzie recoltarea fînețele de uit, care asigură pondere producției de fînuri ( coope­rative). Recoltarea fînețelor natural nu mai poate suferi nici o a­­ntinare. In puținele zile care ne mai despart pină la înce­perea din plin a secerișului griului, conducerile cooperati­velor agricole, consiliile popu­lare comunale sub îndrumarea organizațiilor de partid sunt datoare să întreprindă cele mai eficiente măsuri ca întrea­ga recoltă de fînuri să fir strînsă și depozitată în bune condițiuni. C. PETRE La ordinea zilei Aniversarea tovarășului Gheorghe Stoica După cum s-a anunțat, Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Co­munist Român a oferit luni o masă cu prilejul celei de-a 70-a aniversări a zilei de naș­tere a tovarășului Gheorghe Stoica, membru al Comitetului Executiv al Cjp. al P.C.R. La festivitate tovarășii Nicolae Ceaușescu și Gheorghe Stoica au rostit toasturi. Toastul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragă tovarășe Stoica. Stimați tovarăși, Reuniunea de astă seara e consacrată unui eveniment im­portant: împlinirii de către to­varășul Stoica a 70 de ani de viață și a peste 50 de ani de activitate în mișcara revolu­ționară. E plăcut să ajungi la o virs­­tă înaintată, cînd viața pe ca­re ai trăit-o ai închinat-o u­­nor idealuri mărețe — idealu­rilor socialismului și comunis­mului — ai consacrat-o bu­năstării poporului, interese­lor­­ națiunii tale socialiste. Viața și activitatea tovarășu­lui Gheorghe Stoica îi face cinste nu numai lui, ci și partidului nostru. El este u­­nu­l din militanții vechi ai partidului care încă din tine­rețe s-au înrolat în mișcarea socialistă și apoi în rândurile Partidului Comunist Român, contopi­ndu-se cu năzuințele de libertate, de dreptate­ so­cială și de independență na­țională ale poporului nostru. El se numără printre acei ca­re au luat parte la primul Congres de constituire a Parti­dului Comunist Român, înde­plinind apoi munci de condu­cere, inclusiv pe aceea de se­cretar al Comitetului Central, în condițiile activității ilega­le a partidului nostru, în anii­­ luptelor grele desfășurate de­­comuniști, de proletariatul ro­mân împotriva reacțiunii in­terne și a dominației impe­rialiste străine. La chemarea partidului, împreună cu sute și sute de comuniști­ și anti­fasciști români, tovarășul Stoi­ca a mers în Spania, unde a participat la lupta împotriva fascismului, care tindea la în­robirea popoarelor,­ la lupta pentru apărarea democrației. Trebuie să subliniem că ase­menea militanți ca tovarășul Gheorghe Stoica, care nu au precupețit nimic în lupta re­voluționară, au contribuit ca Partidul Comunist Român, clasa muncitoare, poporul ro­mân, să poată desfășura cu succes mari bătălii politice și, cu modestie spunând, să se nu­mere printre detașamentele de frunte care s-au­ ridicat îm­potriva fascismului în Euro­Au fost multe momente de­­ seamă ale istoriei partidului și patriei noastre la care to­­t­varășul Gheorghe Stoica a­­ participat în anii ilegalității. j Menționez acestea cu atit mai­­ mult, cu cit peste cîteva luni , vom sărbători 50 de ani de la constituirea Partidului Comu­nist Român — moment­ de o importanță covârșitoare în is­toria luptelor revoluționare din România, a mișcării noas­tre muncitorești, înființarea partidului nostru și-a avut ră­dăcinile în dezvoltarea econo­­mico-socială a patriei și toc­mai de aceea el a putut să se dezvolte și să conducă cu suc­ces luptele pentru transforma­rea revoluționară a României. Cu atât mai mult merită să subliniem acest lucru astăzi, cînd legarea mișcării muncito­rești, a partidelor comuniste de propriile popoare, transfor­marea lor în port-drapel și conducător al acestora este problema primordială pentru dezvoltarea cu succes a luptei revoluționare, pentru victoria socialismului, pentru apărarea păcii în lume. Partidul Comunist Român are meritul că, fiind strâns le­gat de poporul român, de cla­sa muncitoare, de forțele revo­luționare din patria noastră, a știut întotdeauna să judece evenimentele și să-și elaboreze linia politică în context cu in­teresele generale ale progre­sului social, ale cauzei socia­lismului. Și astăzi, analizînd dezvoltarea și perspectivele mișcării revoluționare, parti­dul nostru pornește de la con­dițiile social-istorice date, de la faptul că în lume există 14 state socialiste, că sistemul so­cialist mondial se poate afir­ma numai în măsura în care acționează unitar. Noi consi­derăm că înțelegerea noilor condiții istorice, înțelegerea ideii independenței naționale, a respectului suveranității, a neamestecului în treburile in­terne, a dreptului fiecărui partid comunist și al fiecărei națiuni de a-și hotărî destine­le de sine stătător este deter­minantă pentru victoria cau­zei socialismului și păcii, pre­cum și pentru însuși progre­sul și civilizația omenirii. Sărbătorind pe tovarășul Stoica, unul din militanții vechi ai partidului nostru, săr­bătorim pe cei care întotdeau­na au înțeles că a fi comunist înseamnă a fi în pas cu vre­mea, cu dezvoltarea socială, cu ceea ce este nou. Partidul nostru poate fi mândru că ac­ționează în continuare alături de tot ceea ce­ este progresist, că luptă pentru dezvoltarea în noile condiții a marxism-leni­­nismului, pentru progresul so­cialismului și comunismului în lume. Tovarășul Stoica a luptat, cum am reamintit, în Spania, el a luptat în războiul împotri­va Germaniei hitleriste, ca a­­tîtea alte sute de mii de cetă­țeni ai patriei noastre. După eliberare, el a îndeplinit nu­meroase sarcini de răspun­dere — și le-a îndeplinit bi­ne. A înțeles întotdeauna că trebuie să meargă acolo unde îl trimite partidul, unde este necesar să acționeze pentru realizarea în viață a liniei ge­nerale a partidului. Am lu­crat direct cu tovarășul Stoica, inclusiv aici, în Dobrogea. Știu cu altă pasiune, cu altă hotărîre a acționat în­ acele împreju­rări. Și astăzi, în calitate de membru al Comitetului Execu­tiv al Comitetului Central, știm cu câtă pasiune, cu aită fermitate acționează pentru a contribui nu numai la elabo­rarea liniei generale a parti­dului nostru, dar și la trans­punerea ei în viață — atit în problemele transformării so­cialiste a patriei, cit și în pro­blemele politicii internațio­nale. Noi îl sărbătorim pe tovară­șul Stoica ca pe unul din to­varășii de luptă vechi, cu care mulți de aici am luptat loi ile­galitate, cu care toți lucrăm a­­cum împreună. Știm ca întot­deauna, preocupîndu-se de in­teresele generale ale clasei muncitoare, ale poporului, el a avut în vedere că acestea pot fi îndeplinite în condițiuni bune numai în măsura în care partidul este puternic, unit, neadmițînd niciodată acțiuni care să dăuneze unității parti­dului, fâcînd totul pentru în­tărirea unității sale de mono­­lit. Relev acest lucru, tova­răși, ca pe o învățătură princi­pală a istoriei partidului nos­tru, învățătură pe care o vom sublinia și la aniversarea celor 50 de ani de existență ai săi. Știm cu toții că unitatea a fost baza succeselor partidului și că, atunci cînd nu a existat unitate, partidul nu și-a putut îndeplini rolul. Pentru ca un partid comunist — inclusiv partidul nostru — să-și în­deplinească rolul de forță po­litică conducătoare a societății in făurirea socialismului și co­­munism­ului, el trebuie să fie puternic, unit și să nu admită în ridurile sale nici un fel e fisură. Democrația socia­listă, democrația partinică, presupune discuții, dezbateri libere, elaborarea colectivă a liniei politice, activitate colec­tiva pentru înfăptuirea ei. Tot­odată ea presupune o discipli­na fermă care să nu permită nimănui să se abată de la ho­­taric, sau, atunci cînd aceasta se întâmplă, să se ia toate mă­­surile necesare pentru a apăra Partidul, unitatea sa, pentru a garanta clase­ muncitoare națiunii socialiste, forța care s-o conducă spre victorie, socialism, spre comunism. Doresc să adresez tovarășu­lui Gheorghe Stoica cele mai calde și sincere felicitări din partea mea și a voastră, a tu­turor, din partea Comitetului nostru Central, a partidului, a poporului nostru. Doresc să-i urez ani mulți ca, împreună cu conducerea partidului, cu Partidul, cu popor­ nostru, să meargă ferm înainte spre rea­lizarea programului stabilit de Congresul al X-lea, pentru a tece ca patria noastră să deți­nă tot mai puternică, tot mai bogată, tot mai înaintată. n felul acesta vom contribui la întărirea sistemului socialist mondial, la realizarea unității tarilor socialiste, a mișcării comuniste și muncitorești, la victoria cauzei socialismului și păcii în lume, îți doresc, tovarășe Stoica, multă sănătate, multă fericire. pa. Constantin DAICOVICIU: 99 DA­CICA Luni seara, la restaurantul Caisei universitarilor, acad. Constantin Daicoviciu a săr­bătorit, împreună cu tipogra­fii clujeni, apariția cărții d-sale Dacica. Studii și arti­cole privind istoria veche a pămîntului românesc. Volu­mul, apărut sub egida Co­mitetului de Stat pentru Cul­tură și Artă și a Muzeului de Istorie din Cluj, este prima lucrare din seria Bibliotheca Musei Napocensis. In cele trei capitole tema­tice ale sale — Dacia înainte de cucerirea romană, Dacia romană, Dacia de după Au­relian — și în capitolul Va­ria, Dacica selectează peste 60 de articole, comunicări și note, publicate de istoricul clujean, în limbile română, franceză, germană, italiană și spaniolă în reviste românești și străine, de-a lungul între­gii sale activități consacrate istoriei vechi a pămîntului românesc. Lucrarea este completată cu Bibliografia autorului. Index general, planșe și hărți în afara tex­tului. 99 Dezbaterea cifrelor de plan pe 1971 In prezent sunt în plină des­fășurare adunările generale ale salariaților din întreprin­deri, în care se analizează bi­lanțul activității economice a acestui an și măsurile necesa­re pentru asigurarea îndepli­nirii planului și a angaja­mentelor pe întregul an, res­pectiv se dezbat sarcinile de plan pe 1971, primul an al cincinalului viitor, și măsuri­le tehnico-organizatorice pen­tru realizarea exemplară a acestor sarcini. Acestui scop i-a fost dedicată și adunarea reprezentanților salariaților de la Combinatul de Porțelan din Cluj, ținută luni după­­amiază. După câte se știe, Combina­tul este reprezentat, deocam­dată, de o singură întreprin­dere — cea din Cluj. In viito­rul apropiat va intra în func­țiune una similară, la Alba Iu­lia, și va începe construc­ția alteia la Curtea de Argeș. De aici și sarcinile mari ce stau in fața combinatului. Darea de seamă a consiliu­lui de administrație, prezen­tată de către tovarășul ingi­ner Alexandru Șerban, a sub­liniat succesele obținute în producție în primul semestru, cînd sarcinile de plan și an­gajamentele deși majorate au fost realizate cu 10 zile mai devreme. Productivitatea mun­cii a crescut în această pe­rioadă cu 5 la sută, ca ur­mare a utilizării la întreaga capacitate a noilor utilaje mo­derne cu care a fost înzestra­tă fabrica in ultimii ani, a experienței și priceperii co­lectivului de muncitori, ingi­neri și tehnicieni. De subli­niat că sporul productivității muncii reprezintă, valoric, o producție de peste 5 milioane lei. Succese de seamă au fost obținute pe linia diversifică­rii producției, asimilării și introducerii în fabricație a noi sortimente. Scopul adună­rii era însă găsirea și valo­rificarea de noi rezerve care să asigure — așa după cum spuneam mai sus — realizarea sarcinilor de plan pe acest an și pe primul an al viitoru­lui cincinal. Tocmai de aceea, numeroșii vorbitori s-au oprit, mai mult, asupra mijloacelor de sporire a producției și ca­lității acesteia, de reducere a cheltuielilor de fabricație generale lucru printr-o gospodărire mai judi­cioasă a materiilor prime și materialelor, de înlocuire a unor materiale scumpe din import cu altele indigene. — Socotesc — spunea ingi­nerul Ioan Roșca, șeful servi­ciului producție, că în fabri­ca noastră­­ se pot obține pro­ducții mult mai mari, cu ace­leași utilaje, cu condiția ca acestea să fie rațional exploa­tate, mai bine întreținute și reparate. Se mai înregistrează stagnări de utilaje din lipsa pieselor de schimb din import. Consider că una din princi­palele sarcini a sectorului de proiectări și întrețineri este asimilarea a cu­ mai multe piese de schimb. In ceea ce privește respec­tarea procesului tehnologic, participanții la discuții au se­sizat multe „fisuri“. Inginerul Cornel Fărăianu, șeful labo­ratorului central, spunea: „Datorită intrării cu întîrziere a unor materii prime, nu se pot efectua la vreme analize­le de umiditate și ca urmare rezultă produse cu deformări. Nu se respectă, întotdeauna, rețetele de fabricație. Este ne­cesar ca fiecare dintre noi să ne străduim să aflăm cauze­le care produc fisurări și ova­­lizări, pentru a putea găsi și remediile“. Maistrul Dumitru Gociu, muncitoarea Eufrosina Mureșan, Doina Olteanu, șefa serviciului O.N.M., și alții s-au ocupat de necesitatea îmbună­tățirii condițiilor de lucru, mai ales în hala cuptoarelor, întăririi disciplinei muncii, subliniind că numai în condi­țiile unei mai bune organizări și discipline pot fi realizați indicatorii de plan din primul an al cincinalului viitor. Referindu-se la problema reducerii cheltuielilor de fa­bricație, atât darea de seamă cât și cei ce au luat cuvîntul au arătat că în această pri­vință există multe rezerve. Așa-zisele „pierderi tehnologi­ce“, în limbaj vechi „rebut“, sînt în creștere în acest an față de aceeași perioadă a anului precedent. Manipularea neîngrijită a unor produse determină știrbituri ale produ­selor în toate fazele de fabri­cație. Problema reducerii pier­derilor tehnologice trebuie să constituie un semnal de alar­mă pentru cei ce veghează la calitatea produselor — subli­nia darea de seamă. Numeroși vorbitori, printre care: Ioan A. SOMEȘAN (Continuare in pag. a lll-a) Să asigurăm adunărilor un larg caracter de (Continuare în pag. a II­-a) Toastul tovarășului Gheorghe Stoica Dragi tovarăși și tovarășe. Aș dori, înainte de toate, să mulțumesc Comitetului Execu­tiv pentru înalta apreciere da­tă activității mele, să mulțu­mesc tovarășului Ceaușescu pentru cuvintele bune, tovă­rășești, pe care mi le-a adre­sat și, totodată, să mă declar întru totul de acord cu conți­nutul politic al cuvîntării sale, îndreptată spre întărirea con­tinuă a partidului nostru, a rolului său, a forței și unității sale, spre întărirea — pe ba­za respectării independenței și suveranității fiecărui partid — a unității mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Aș dori, de asemenea, să folo­sesc acest prilej pentru a a­­dresa mulțumiri tovarășilor, organizațiilor obștești, care m­-au felicitat la aniversarea zilei mele de naștere. Tovarăși, la vîrsta la care am ajuns, desigur că mi-am făcut un anumit bilanț al­ dru­mului parcurs, al vieții și ac­tivității mele sociale, întrebîn­­du-m­ă dacă am dat tot ce a trebuit să dau, dacă acțiunile pe care le-am întreprins și-au atins țelul. Analizîndu-mi ac­tivitatea din decursul acestor 55 de ani consacrați mișcării revoluționare, începînd încă din perioada dinaintea formă­rii Partidului Comunist, m-am oprit mult asupra luptei parti­dului nostru, privind-o prin prisma învățăturilor vieții a­­cumulate pină acum. M-am întrebat cum aș acționa dacă soarta m-ar pune din nou să-mi aleg drumul. Știm că drumul nostru nu a fost un triumf neîntrerupt, presărat cu flori și aplauze, ci a fost un drum greu; au existat victorii mari, dar și greșeli, și nu pu­ține; au fost multe înaintări, dar și retrageri. Cu toate a­­cestea, trebuie să vă spun, to­varăși, cu toată sinceritatea că, dacă soarta m-ar pune în fața unei asemenea situații, cu tot acest drum aș alege, tot a­­cest partid aș alege. Un partid trebuie analizat nu numai prin prisma slăbi­ciunilor și greșelilor sale, tre­buie apreciat în primul rînd prin capacitatea lui de a con­duce, uni și organiza masele în momentele de răscruce ale istoriei. Or, tocmai în aseme­nea momente — și mă gîndesc în primul rînd la 23 August 1944 — partidul nostru a fost capabil să strîngă forțele cele mai vii ale națiunii și să le în­drepte împotriva dușmanului. Capacitatea și arta unui ade­vărat partid marxist-leninist constă și în a ști, în fiecare e­­tapă a dezvoltării societății, dar mai cu seamă în momen­tele de răscruce, să găsească aliații cu care să realizeze co­titura necesară. Partidul nos­tru a fost în stare să strîngă toate forțele posibile și să în­toarcă un front uriaș împotri­va dușmanului de atunci. Is­toria nu cunoaște multe cazuri similare celui din 1944, cînd partidul nostru comunist a mobilizat întreaga armată să întoarcă armele împotriva co­tropitorilor fasciști. Marea ca­pacitate politico-organizatori­­că a partidului nostru s-a do­vedit apoi în lunile următoa­re eliberării, cînd a închegat alianța muncitorimii cu ță­rănimea, cu intelectualitatea, pentru a obține desăvârșirea revoluției burghezo-democrati­­ce și apoi cucerirea puterii, victoria revoluției socialiste, trecerea la făurirea noii orân­duiri. De aceea, tovarăși, se poate spune cu deplin temei ca partidul nostru s-a dovedit un partid bun, capabil să conducă clasa sa, poporul, spre împli­nirea destinului socialist. Iz­vorul acestei capacități constă în aceea că la baza ideologiei

Next