Făclia, octombrie-decembrie 1970 (Anul 24, nr. 7431-7509)
1970-11-21 / 7475. szám
cl PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI—Nr. 7475 Sâmbătă 21 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani CONSFĂTUIREA DEPUTAȚILOR tn organizarea Consiliului județean Cluj al Frontului Unității Socialiste, ieri dupăamiază a avut loc o importantă consfătuire, la care au participat deputații în Consiliul popular al județului Cluj și cei din Marea Adunare Națională, aleși în circumscripțiile electorale ale județului, membrii Consiliului județean Cluj al Frontului Unității Socialiste, împuterniciți ai organizațiilor ce alcătuiesc Frontul Unității Socialiste și ai comitetelor executive ale consiliilor populare. Din partea biroului Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste a fost prezent tovarășul Demeter Ianoș, vicepreședinte. Lucrările consfătuirii au fost deschise de tovarășul Aurel Duca, prim-secretar al Comitetului județean Cluj al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului popular al județului, președintele Consiliului județean Cluj al Frontului Unității Socialiste. Tovarășul Duca s-a referit la importanța consfătuirii, convocată în virtutea prevederilor regulamentului de organizare și funcționare a Frontului Unității Socialiste. Cei prezenți au ascultat apoi informarea privind modul cum deputații județeni și-au îndeplinit în ultimul an mandatul și angajamentele luate în fața alegătorilor, informare prezentată de tovarășul Victor Rodina, secretarul Consiliului județean Cluj al Frontului Unității Socialiste, în cadrul discuțiilor, deputații și invitații care au luat cuvîntul — tovarășii Alexandru Soporan, Iosif Suciu, Szabadi Ileana, Maria Pop, loan Sălăjan, Vasile Pop, Emil Moldovan, loan Pintea și Gh. Mariș — au analizat și dezbătut, într-un spirit de înaltă responsabilitate socială, probleme economice și social-culturale deosebit de actuale în viața județului Cluj, au înfățișat diverse aspirații concrete ale alegătorilor, au făcut propuneri valoroase cu privire la rezolvarea unor cerințe legate de gospodărirea, înfrumusețarea și echiparea edilitară a comunelor, orașelor și municipiilor. Discuțiile au reliefat faptul că oamenii muncii din județul Cluj, români, maghiari, germani și de alte naționalități, înfrățiți în nobila operă de edificare a socialismului, încheie actualul cincinal cu succese deosebite în toate domeniile de activitate și sînt ferm hotărîți ca, în viitorul cincinal, dînd viață directivelor partidului, să-și îndeplinească în mod exemplar noile sarcini economice și socialculturale, să aducă o contribuție de înaltă valoare materială și spirituală la înflorirea și propășirea patriei, în încheierea discuțiilor a luat cuvîntul tovarășul Aurel Duca. Vorbitorul a subliniat principalele succese obținute de deputați și de oamenii muncii, a relevat sarcinile actuale ale deputaților, ale consiliilor populare, recomandînd metode și măsuri care să ridice eficiența activității lor pe trepte tot mai înalte, la nivelul obiectivelor stabilite de conducerea partidului și statului pentru noua și apropiata etapă de dezvoltare a țării. ÎN PAG. A III-A: FINELE LUI ’70 SE APROPIE CUM VEȚI PĂȘI ÎN PRIMUL AN AL NOULUI CINCINAL? DIALOGUL CIMENT - PREFABRICATE CONTINUĂ, IAR SOLUȚIILE SE AȘTEAPTĂ „DE SUS" DOUA INEDITE EXPOZIȚII CLUJENE Ieri, înainte de amiază, în holul Casei de modă din Cluj s-a deschis, în prezența tovarășilor Aurel Duca, prim-secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., Remus Bucșa, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul orașului, Soos Manea Carol, secretar al Comitetului județean de partid, Trofin Simedrea, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean, Ioan Beu, vicepreședinte al Consiliului popular județean, Ioan Udrea, președintele Consiliului județean al U.G.S.R., și a altor reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, ai unor instituții centrale și locale, o interesantă expoziție de produse de larg consum executate din deșeuri industriale, lemn, metal și textile. Expoziția, în cadrul căreia expun unități ale Uniunii județene a cooperativelor meșteșugărești, Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului și industriei locale, a fost organizată în virtutea hotărîrii Biroului Comitetului județean de partid privind valorificarea într-un mod superior adeșeurilor industriale. ★ Tot în cursul zilei de ieri, conducătorii organelor locale de partid și de stat au vizitat și o expoziție de jucării din lemn pentru copii, organizată de către cooperativa „Arta jucăriilor“ pentru apropiatul Tîrg internațional de la Nürnberg (R.F. a Germaniei), precum și o serie de obiective ale Uniunii județene a cooperativelor meșteșugărești aflate în construcție și care vor fi date, nu peste multă vreme, în folosință. Este vorba de tîmplăria și complexul pentru activitățile executate de cooperativa „Munca invalizilor“. FESIIVITATEA DE LA LIBRĂRIA „UNIVERSITĂȚII’ Ieri, la ora 18, la Librăria „Universității“, a avut loc festivitatea de deschidere a „Decadei cărții românești". La festivitate au participat tovarășii: Alexandru Szabó, șef de secție la Comitetul Județean de partid, Dumitru Mircea, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, ai Centrului de librării și bibliotecilor, editori, au fost prezenți scriitorii Aurel Rău, redactor-șef al revistei „Steaua", Vasile Rebreanu, directorul Studioului de Radio Cluj, Adrian Marino, Ion Pop, redactor-șef al revistei „Echinox", Nicolae Prelipceanu, Kerekes György și alții. Cuvîntul inaugural a fost rostit de scriitorul Dumitru Mircea; din partea Asociației Scriitorilor din Cluj s-a adresat cititorilor criticul literar Adrian Marino. SIMPOZION CONSACRAT SEMICENTENARULUI PARTIDULUI II Ieri după-amiază, la „Industria sîrmei“ din Cîmpia Turzii și la clubul fabricii a avut loc — în fața birourilor organizațiilor de bază, respectiv în fața activului de partid — un simpozion consacrat semicentenarului Partidului Comunist Român, organizat de Cabinetul județean de partid și Comitetul orășenesc de partid Cîmpia Turzii. In cadrul simpozionului, tovarășii George Protopopescu, director adjunct al Muzeului de istorie și arheologie, lector univ. Adrian Stoica și lector univ. Andrei Sida au vorbit despre înființarea P.C.R., unificarea organizatorică și politică a clasei muncitoare în 1948 și despre aplicarea creatoare a marxism-leninismului în construcția socialismului în patria noastră. ARĂTURI DE TOAMNĂ PE SUPRAFEȚE CÎT MAI MARI Profitînd de timpul favorabil lucrărilor la cîmp, mecanizatorii întreprinderilor agricole de stat și ai întreprinderilor de mecanizare a agriculturii, au continuat în cursul acestei săptămîni executarea arăturilor de toamnă pentru Insămînțările de primăvară. Folosind din plin fiecare zi prielnică de lucru, mecanizatorii întreprinderilor agricole de stat au reușit ca pînă acum să execute ogoarele de toamnă pe circa 80 la sută din suprafețele prevăzute. Avansate cu executarea ogoarelor de toamnă sunt și o serie de cooperative agricole ca cele din Frata, Țaga, Dumbrava, Coasta, Soporul de Cîmpie, Bîrlea și altele unde această lucrare a fost terminată pe 80—95 la sută din suprafața prevăzută. Cu toate acestea în cooperativele agricole din județ au mai rămas de făcut ogoare pe mai mult de un sfert din suprafața planificată. Accentuate rămîneri în urmă se constată în special in unitățile cooperatiste unde lucrările din campania de însămînțări s-au prelungit pînă în zilele trecute. Dar există și cooperative agricole unde efectuarea ogoarelor de toamnă a întîrziat datorită tergiversării eliberării terenului și nefolosirii tractoarelor cu un randament corespunzător. Pe suprafețe mari au mai rămas de făcut ogoare de toamnă îndeosebi în cooperativele agricole din Sic, Așchileul Mare, Borșa, Dăbîca, Stoiana, Vultureni, Cojocna, Dezmir, Florești, Mera, Someșeni, Satu Lung, Feiurdeni, Maia, Bogata de Jos, Nireș, Ciufencuța, Lita și altele. Apropierea iernii impune ca în toate unitățile să fie luate cele mai eficiente măsuri în vederea urgentării executării arăturilor de toamnă pentru însămînțările de primăvară pe toate suprafețele prevăzute. Terminarea într-un timp cet mai scurt a acestor lucrări reclamă o preocupare susținută din partea consiliilor de conducere și a specialiștilor cooperativelor agricole pentru eliberarea tuturor suprafețelor care mai sunt ocupate cu coceni de porumb și utilizarea cu maximum de randament a tractoarelor. Fiecare zi, fiecare oră prielnică trebuie folosită din plin pentru executarea ogoarelor de toamnă pe suprafețe cât mai mari, asigurind astfel una din premizele hotărîtoare obținerii unor recolte sporite în anul viitor. O lucrare agricolă în actualitate: transportul inului la C.A.P. Sucea* VIZITA ÎN BULGARIA A DELEGAȚIEI DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALE ROMÂNE . După întîlnirile prietenești cu populația Sofiei, încheierea convorbirilor oficiale și semnarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală româno-bulgar, delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a plecat împreună cu tovarășul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri, într-o scurtă călătorie prin Bulgaria. Delegația română formată din tovarășii Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Vasile Patilineț, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Nicolae Blejan, este însoțită de Lîcezar Avramov, Dancio Dimitrov, Kiril Nesterov, Spas Gospodov. După ce coloana oficială a străbătut Munții Balcani, oaspeții s-au oprit în frumosul oraș Botevgrad, unde mii de locuitori le-au făcut o primire plină de căldură. La intrarea în oraș, o urare încadrată de drapelele românești și bulgare, înscrisă pe o mare pancartă, exprima sentimentele locuitorilor: „Bine ați venit, tovarăși români“. Pe alte pancarte sunt înscrise urările „Bulgaria-România, prietenie în vecie, „Trăiască și înflorească prietenia dintre Botevgrad și Ploiești“, orașe înfrățite ale celor două țări. In sunetele fanfarei, pionieri oferă oaspeților buchete de flori și cravate roșii. Din mulțime se scandează: „Vecina Drujba“ (Prietenie veșnică). Primul secretar al Comitetului orășenesc al P.C. Bulgar, Vasil Tanov, adresează tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți calde urări de bun venit, exprimă bucuria cetățenilor orașului pentru prilejul de a avea în mijlocul lor pe solii poporului român. Sîntem bucuroși — a spus el — că legăturile între Botevgrad și Ploiești — orașe înfrățite — între comuna Pravaț și comuna dumneavoastră natală Scornicești, pe care le întreținem de mai mulți ani, contribuie la adîncirea prieteniei tradiționale între popoarele noastre. Președintele sfatului popular orășenesc, Ivan Nikolaiovski, a rumînat tovarășului Ceaușescu Medalia de Aur de onoare a Botevgradului, conferită potrivit hotărîrii Comitetului orășenesc al Partidului Comunist Bulgar și a Sfatului popular orășenesc. „Așa cum aurul nu ruginește — a spus vorbitorul — tot astfel dorim ca prietenia româno- bulgară să strălucească veșnic“. Primit cu vii aplauze, cu ovațiile mulțimii a răspuns tovarășul Nicolae CEAUȘESCU. Vizita în Republica Socialistă România a delegației de partid și de stat a Republicii Democrate Germane La invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, o delegație de partid și de stat a Republicii Democrate Germane, condusă de Walter Ulbricht, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane, și Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Democrate Germane, va face la începutul lunii decembrie a.c. o vizită oficială de prietenie în Republica Socialistă România. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Democrată Germană. Seminarul național al cercurilor științifice studențești Ieri, In sala mare a Casei de cultură a studenților și-a început lucrările Sesiunea națională a cercurilor științifice studențești din construcții și arhitectură, cu tema „Cercetări științifice studențești cu aplicații în practică". La sesiune participă studenți și cadre didactice din institutele politehnice de construcții și arhitectură din București, institutele politehnice și secțiile de arhitectură din Cluj, Iași și Timișoara. La festivitatea de deschidere a seminarului au participat tovarășii Leontin Stoica, secretar al Comitetului municipal Cluj al P.C.R. și conf. univ. dr. Grigore Drondoc, secretarul Comitetului de partid pe centrul universitar Cluj. Participanții au fost salutați de prof. ing. Alexandru Negoiță, decanul facultății de construcții a Institutului politehnic clujean și asist. Ioan Deleanu, președintele Consiliului U.R.S. pe centrul universitar Cluj. Timp de 3 zile, în amfiteatrele Politehnicii clujene vor fi prezentate și discutate 59 lucrări, selectate pe parcursul a doi ani in cadrul sesiunilor științifice studențești pe criteriul aplicabilității în practică. Rezultatele practice ale investigațiilor științifice studențești vizează multiple domenii ale construcțiilor civile, construcții de poduri și hidraulice precum și diverse probleme ridicate de domeniul arhitecturii. Lucrările seminarului național al cercetărilor științifice studențești vor fi completate în mod util, de vizite la Fabrica de prefabricate din beton armat din Aiud, la Muzeul Unirii din Alba Iulia, de participarea la un spectacol de estradă oferit in cinstea lor de colegii clujeni. Cele mai valoroase lucrări vor fi premiate duminică într-un cadru festiv. CUVÂNTUL TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși. Aș dori, în primul rînd, să mulțumesc primului secretar al municipiului Botevgrad, dumneavoastră, tuturor locuitorilor acestui frumos oraș, pentru primirea călduroasă pe care ne-ați făcut-o, pentru cuvintele exprimate la adresa prieteniei dintre România și Bulgaria. Doresc, totodată, să vă adresez un salut frățesc din partea delegației noastre, a populației orașului Ploiești cu care sînteți înfrățiți, din partea locuitorilor comunei mele natale. Ne bucură mult faptul că Cuvintele conducătorului partidului și statului nostru au fost primite cu un deosebit entuziasm de miile de cetățeni care aclamă îndelung pentru prietenia româno-bulgară. Tinere fete oferă oaspeților pîine și sare, frumoase obiecte de artă populară. Străbătînd orașul într-o mașină deschisă, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov răspund aclamațiilor îndelungi ale locuitorilor. In localitățile de pe întregul traseu pînă la Vrața — vizita pe care o facem In Bulgaria și semnarea Tratatului de prietenie și colaborare între România și Bulgaria s-au transformat într-o adevărată sărbătoare a prieteniei dintre țările noastre. (Aplauze) în discuțiile pe care le-am avut cu tovarășul Jivkov și cu ceilalți membri ai delegației bulgare am convenit să acționăm continuu pentru întărirea prieteniei și colaborării între partidele și popoarele noastre, considerînd că aceasta corespunde atît voinței tuturor locuitorilor țărilor noastre, intereselor făuririi noii orînduiri în România și Skravena, Novacene, Mezdra —, sute și sute de locuitori întîmpină cu deosebită căldură pe oaspeți. Peisajul este dominat de stînci semețe, pavăze naturale în atîtea momente grele din frămîntata istorie a poporului bulgar, locuri de adăpost pentru numeroasele grupuri de partizani în timpul războiului de eliberare antifascist. La intrarea în orașul Vrața, în întîmpinare au venit reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, în Bulgaria, cît și cauzei socialismului și păcii în Întreaga lume. (Aplauze). Cunoaștem că poporul bulgar este în preajma Congresului al X-lea și știm, de asemenea că orașul dumneavoastră lucrează pentru a întîmpina cu rezultate cît mai bune acest eveniment. De aceea, doresc, în încheiere, să urez organizației de partid, tuturor oamenilor muncii din Botevgrad succese tot mai mari în întîmpinarea Congresului al X-lea al Partidului Comunist Bulgar. Vă doresc multă fericire și multă sănătate. (Aplauze), frunte cu Ivan Abajiev, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, prim-secretar al Comitetului județean al P.C.R. în față ne apare silueta noului oraș modern, în plină dezvoltare. Este ora 10,30. Mii de cetățeni, fluturînd stegulețe românești și bulgare, au ieșit în întîmpinarea oaspeților. Cuvintele de bun venit pe care le citim pe un mare panou la intrare în oraș sunt reluate în valuri, multiplicîn(Continuare in pag. a IV-a) Sâmbăta, 21 noiembrie, in jurul orei 8,30, posturile noastre de radio si televiziune vor transmite direct, de la Sofia, ceremonia plecării delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie in Republica Populară Bulgaria. Brașov. Uzine „Tractorul“. In noua secție de nichelaj, ultramodernă, automatizată CONSILIILE POPULARE Există, și pentru noi, gazetarii, riscul de a nu observa întotdeauna transformările unei localități, cu atît mai mult cu cît acestea sînt aproape zilnice. Și cînd este vorba de Apahida, avem o scuză în plus, căci nu este zi, aproape, să nu, trecem prin ea, fie chiar și în goana mașinii, devenindu-ne atît de familiară încît ni se pare dintotdeauna, aceeași. Apahida este, totuși, mereu altfel — și va fi mereu altfel, pentru că cetățenii ei au început, cu precădere, de 20 de ani încoace, să-i schimbe înfățișarea, în urmă cu 20 de ani, mai exact la 3 decembrie, aveau loc primele alegeri de deputați pentru consiliile populare. Oamenii erau chemați să-și aleagă reprezentanții în aceste organe ale puterii de stat, pentru ca apoi să chibzuiască împreună ce trebuie făcut pentru ce viața lor să fie alta, bogată în realizări și satisfacții. Interviul nostru cu primarul comunei, Ionel Fărcaș, acum la numai cîteva zile pînă la aniversarea evenimentului, este nu numai o retrăire emoționantă a atîtor fapte petrecute în acești ani, ci și un bilanț al realizărilor remarcabile obținute de cetățenii pe care îi reprezintă de 14 ani și la care se simte părtaș. — Sînteți născut pe aceste meleaguri și asta e suficient să cred că sînteți atașat de ele și de oamenii lor, în fond, concetățeni de-ai dumneavoastră. Vă mai amintiți cum arăta Apahida in 1956, anul în care ați fost ales primarul ei? — Sunt de atunci 14 ani și, uneori cînd mă gîndesc la cîte s-au făcut și la cîte mai trebuie să facem, o văd exact cum arăta atunci. In orice caz, cu excepția șoselei asfaltate, nu exista nici un indiciu că această așezare ar avea șansele, într-un timp atît de scurt, să capete înfățișarea de astăzi. Am început, firește cu electrificarea și apoi cu construcția unor obiective social-culturale, de a căror utilitate nu ne mai puteam dispensa. Școala, bunăoară, funcționa în 5 localuri cu 10 cadre didactice, dispensar veterinar nu aveam și nici cămin cultural. De sănătatea oamenilor se îngrijea un singur medic, care își desfășura activitatea într-un așazis cabinet medical. Și-am început să le facem. Cu ajutorul statului și prin munca oamenilor, întotdeauna entuziastă. Astăzi, avem local de școală cu 16 săli de clasă, laboratoare, ateliere și cu proiect pentru încălzire centrală, în care își desfășoară activitatea 22 de cadre didactice, cămin cultural cu două săli a 400 de locuri, dispensar medical uman cu 3 medici și 3 cabinete pentru consultații, un complex comercial, două magazine mixte, unul cu produse metalo-chimice, punct de desfacere a pîinii, măcelărie, cofetărie, frizerie, salon de coafură, bufete și grădini de vară. Existența acestora nu poate fi explicată decit prin creșterea nivelului de trai al oamenilor, pretențiilor lor pentru o viață emancipată. Cum au ținut pasul cu aceste transformări satele aparținătoare comunei: Corpadea, Dezmir, Sîncrai, Pata, Bodrog, Suib-Coastă și Cîmpenești? — Dorința oamenilor de a schimba înfățișarea localităților în care trăiesc, mai ales atunci cînd aceste schimbări se repercutează favorabil asupra condițiilor lor de viață — este prezentă peste tot iar ele au ținut pasul cu centrul de comună. La Dezmir, Pata, Bodrog, și Cîmpenești am construit școli noi, iar la Sînicoara și Corpadea reamenajate și extinse cele vechi. îmi amintesc că la Corpadea nu se putea intra în anumite perioade ale anului decit cu catarigi. Astăzi drumul înspre această localitate este împietruit, practicabil deci, ca și cel de la Cluj la Pata și Dezmir. Au și ele cămine culturale, magazine moderne, cu alte cuvinte condiții civilizate de trai și perspective dintre cele mai frumoase. — îmi spuneați că, pe lîngă ajutorul statului, v-ați bizuit întotdeauna pe munca entuziastă a cetățenilor. Ea s-a materializat, dacă nu mă înșel, în cîteva premii obținute în întrecerea pentru înfrumusețarea și mai buna gospodărire a localităților... — Am obținut, într-adevăr, 4 asemenea premii: locul II, în 1963 și 1969, și locul I în 1965 și 1969. Valoarea totală a acestora este de 210 000 lei. — Și cum i-ați gospodărit? Traian BARA (Continuare în pag. a lll-a) APAHIDA LA PORȚILE ORAȘULUI!