Făclia, octombrie-decembrie 1970 (Anul 24, nr. 7431-7509)

1970-11-25 / 7478. szám

PAGINA 2 FĂCLIA PERMANENTA CLUBULUI Clubul muncitoresc „Metalul“ este, poate, unul dintre cele mai cunoscute în Cluj și mai frecventate. Starea aceasta de lucruri își are explicațiile ei: situarea lui intr-un loc accesibil, aproape „cu vad“ aș spune, con­dițiile materiale in prezent aproximativ sa­tisfăcătoare, interesul manifestat față de acest club de consiliile județean și municipal ale sindicatelor, chiar de Comitetul județean al U.T.C., ultimele reamenajări care s-au fă­cut acolo și încă o serie de cauze care vor putea fi depistate pe parcurs. Ultima renovare a localului clubului se în­scrie în cadrul acțiunilor de modernizare a spațiilor afectate activiății cultural-educati­ve, relevind concret grija pentru crearea unei ambianțe tot mai plăcute petrecerii timpului liber. Această renovare a însemnat mărirea în deschidere, adînci­­me­­ și înălțime a scenei, con­­mmmmmmt in­struirea unei cabine pentru ar­tiști, a unei magazii pentru păstrarea instrumentelor mu­zicale și a­ costumelor. S-a a­menajat, de asemenea, o tera­să unde vara se pot organiza jocuri de club și care poate primi tot felul de întrebuințări. Firește, dacă ea ar fi acoperită atunci i s-ar mări infinit funcționalitatea. Intrarea în localul clubului s-a lărgit considerabil, ca și holul din fața sălii de spectacole. Incercîndu-se o soluție pentru garderobă s-a micșorat, cam prea mult, de fapt, biroul directorului de club. La demisol holul a fost mărit și s-au amenajat săli pentru diferite activități. Biblioteca și-a mărit spațiul, dispunînd în prezent de o sală pentru lectură și depozit de cărți. De aseme­nea, formațiile de muzică populară și ușoară au fost înzestrate cu instrumente muzicale. Se pare că nu peste mult timp va fi schim­bat și mobilierul, acum inadecvat și în dez­acord cu aspectul­­ modern al localului. In permanența clubului intră o serie de acțiuni, manifestări pe linia răspîndirii cu­noștințelor culturale, științifice, politice, pro­fesionale, literare, cel puțin un spectacol fol­cloric, de muzică ușoară sau teatru — într-o săptămînă. De altfel, iată care este progra­mul săptămînii 23—29 noiembrie, 23 noiem­brie — Concurs „Cine știe, cîștigă“, pe tema Documentele Congresului al X-lea, dotat cu premii. 26 noiembrie — Festival de poezie „Cîntare partidului“, la care participă poeții Teohar Mihadaș, Negoiță Irimie, Nicolae Prelipceanu, Lászlóffy Csaba, Cornel Udrea, Adrian Popescu și Ovidiu Sturza. Poezia este însoțită cu un program artistic susținut de Corul de cameră al Casei municipale de cultură (dirijor — prof. Gabriela Crețu) și cel al Regionalei de cale ferată (dirijor — conf. M. Breazu). 29 noiembrie — Spectacol prezentat de Ansamblul folcloric al U.T.C. Partea artistică a activității de la clubul „Metalul“ este susținută de­ corul Regionalei de cale ferată (care își sărbătorește 25 de ani de activitate, sub conducerea aceluiași dirijor — conf. Mircea Breazu), Ansamblul de estra­dă al Consiliului municipal al sindicatelor, Ansamblul folcloric al aceluiași consiliu, Grupul folcloric al I.T.A. Cluj, 3 formații de teatru, dintre care una a Comitetului muni­cipal al femeilor, alcătuită din actori pro­fesioniști și amatori (elevi de liceu). Fiecare dintre aceste formații artistice, chiar dacă nu sunt toate exclusiv ale clubului (de altfel, clubul are o formație de muzică ușoară pro­prie) prezintă spectacole la ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]§ club. De altfel, consiliul jude­țean al sindicatelor, nedispu­­nînd de o casă de cultură, își dirijează activitatea artistică înspre acest club, care cores­punde din unele puncte de ve­­dere, încercând suplinirea lip­sei despre care pomeneam. Dar clubul „Metalul“ este realmente „ocu­pat“ în permanență. Aici se desfășoară acti­vități, din cele mai diferite feluri și genuri. Firește, loc important ocupă cercurile și cursurile pe care clubul le organizează și le patronează. Iată­le: cercul de balet și gim­nastică ritmică pentru copii între 4—12 ani, cercul de acordeon, cursul de limba germană pentru preșcolari, un altul pentru adulți, cursul de limba engleză, cursul de limba franceză. Tot la acest club își desfășoară activitățile caracteristice și o formație de șah. Printre intenții de viitor subliniem: ame­najarea, în cursul acestui an, a unei încăperi pentru activități de club; organizarea unui ciclu de conferințe și expuneri, în colaborare cu liceul nr. 12, despre cele șapte minuni ale lumii; înființarea unui cenaclu de litera­tură științifico-fantastică; un ciclu de mani­festări variate în cinstea semicentenarului partidului. Acestea ar fi punctele de sprijin și liniile directoare ce călăuzesc viața clubului „Meta­lul“. Datorită unor anumite împrejurări, dar și unei situații de fapt, el tinde să devină cel mai atractiv club din Cluj. Se va putea urmări pe parcurs dacă intr-adevăr așa se va întîmpla. Oricum, premise de satisfacere a necesităților spirituale ale celor care il frecventează există. La fel și preocupări. V. CHIOREANU MONOGRAFII CULTURALE dNM f­emei „FRUNZA DE VIȚĂ” Drept vorbind, ar trebui să mă descurajeze o muncă sisi­fică, săptămînală, să privești pentru alții un film nu-i de­loc ușor, dar e foarte greu să le explici de­ ce l-ai văzut așa și nu altfel. Repet, deci, opi­niile mele nu sunt obligatorii pentru nimeni, dimpotrivă, ele se vor cit mai obiective. Spunînd azi că nu-mi place Frunza de viță (aluzia titlu­lui la decență e prea străve­zie!), încerc să sugerez ideea că minima comedioară stereo­tipă subapreciază capacitatea de reacție și pătrundere a spectatorului. De la „Cloche­­merle“ a lui Gabriel Cheval­­lier și pînă la ora actuală — nu mai spun la ce nivel! — s-au tras atîtea copii, mai mult sau mai puțin fidele, nncit te apucă groaza. Rețin, nu știu de unde, o butadă: „Dacă copiezi dintr-o carte (film!) înseamnă să plagiezi, să copiezi din două cărți (fil­me!) înseamnă să compilezi, să copiezi din trei cărți (nu e cazul filmelor!) înseamnă să faci o dizertație, să copiezi din patru cărți (filme!) în­seamnă să scoți o a cincea carte (al cincilea film!)“. Pa­rantezele, răutăcioase, îmi a­­parțin. Și îmi pare rău pen­tru că trupa care a produs acest film, în frunte cu Felix Máriássy, este valoroasă, ca­pabilă de originalități. „AȘA AM VENIT” Tot un film maghiar. Dar de mare finețe psihologică, de mare omenie, de mare tensiu­ne dramatică, consternant prin simplitate și generozita­te. Un subiect simplu, un li­cean de 17 ani, în 1945, este trimis în Germania. Dezertea­ză împreună cu alți tineri. Este făcut prizonier și pus să păzească niște vaci sub supra­vegherea lui Kolia, un soldat sovietic. Cei doi se împriete­nesc, dar Kolia se îmbolnă­vește. Tînărul maghiar pleacă după ajutor. Revine prea tîr­­ziu. Jocul e simplu: gesturi, priviri, zîmbete, mimică pre­meditată. Dar filmul îl dato­răm, aș zice, genialului regi­zor Miklós Jancsó, autorul celebrelor „Sărmanii flăcăi“, „Roșii și albii“ sau „Liniște și strigăt“. Despre el, Clau­de B. Levenson spunea: „fără îndoială, nu exagerăm afir­­mînd că, la ora actuală (în 1966 — n.n.), Jancsó este cî­­neastul cel mai deconcertant — și poate cel mai original — din țara sa“. L-au secondat —• în mod precis „secondat“ —• ideal András Kozák și Ser­­ghei Nikonenko. CIMASHES La 1 noiembrie 1895, frații Max și Emil Sklada­­novski au prezentat în sala „Wintergarten“ din Berlin primele „tablouri care fug“, de fapt, primele ima­gini cinematografice. Au trecut de atunci­ 75 de ani. Konrad Wolf turnează filmul „Goya“ după roma­nul lui Lion Feuchtwan­­ger. Despre acest film, co­producție sovieto-est-ger­­mană, Wolf spune: „M-a interesat în acest­­ roman poziția lui Goya față de o artă de mare forță politică, năzuința sa de a recunoaș­te drumul aspru, deseori sîngeros, pe care trebuie să il urmeze un popor pentru a deveni conștient de forța sa și a se angaja în lupta pentru libertate“. Rubrică redactată de Adrian ARION Secvență din filmul „Frunza de viță“ Scenă din filmul „Așa am venit“ Coca Andronescu și Matei Alexandru în „Fanny“ de G. B. Shaw Foto, Ion MICLEA 55 Seară de artă franceză din secolul XX” In această seară, la ora 20,30, in sala de concerte a Casei Radio, va avea loc o Seară de artă franceză din secolul XX, dedicată muzicii, poeziei și artelor plastice. Im program: Debussy, Ravel, Jolivet, Guillou, O’Hara, Bayle, André Breton, René Char, Jean Cocteau, Hartung, Le Moat, H. G. Adam. AGRONOMUL DIN MINASTH (Urmare din pag. l­a­­tă, de satisfacții mult aștep­tate. — Unde ați fost repartizat după absolvire? — La întreprinderea agri­colă de stat Cer­mei din ju­dețul Arad. Acolo am lucrat cinci ani, trecînd prin toate funcțiile ierarhice, de la bri­gadier la inginer șef. Au fost ani de muncă asiduă, de per­fecționare profesională. In agricultură ai în permanență de lucru și nu există acțiune, oricît ar părea de neînsemna­tă, pare să nu solicite efort de gîndire pentru găsirea so­luției adecvate. Satisfacția e uriașă cînd vezi că ești capa­bil să procedezi în spiritul ce­lor învățate și să obții rezul­tate favorabile. — Cum ați ajuns la Mînă­­stireni? ! — Prin­ transfer, în 1967. Acest transfer a fost expre­sia îndreptățirii firești de a nu-mi strămuta căminul fa­milial în altă parte atîta timp cit existau posibilități de a-mi valorifica pregătirea de spe­cialitate într-o cooperativă a­­gricolă de producție apropiată de orașul în care m-am for­mat. — Este vreo deosebire între I.A.S. Cermei și C.A.P. Mănă­­stireni ? — Evident. Aici am venit cu obișnuințele de la Cermei, mai bine zis cu dorința de a aplica riguros metodele spe­cifice unei unități de stat.. Dar n-am reușit și știam că greșisem undeva. Când am vă­zut că nu merge, am căutat să înțeleg complexitatea situa­ției locale. Atât cooperatorii, cât și mecanizatorii cunoșteau importanța unor reguli de bază, ca disciplina, organiza­rea muncii, respectarea cerin­țelor agrotehnicii, dar nu le aplicau. Cînd trebuia executa­tă o anumită lucrare, ei erau înclinați să se apuce de alte treburi, zicîndu-și, de pildă: „de ce să ceram azi gunoiul, cînd putem să mergem după lemne?“. A trecut un timp pînă ce i-am obișnuit să în­țeleagă necesitățile esențiale a căror împlinire reprezintă întotdeauna un cîștig mult mai mare in planul binelui­­ general. •— Ce fel de oameni sînt cooperatorii și mecanizatorii din Mănăstireni? — Oameni foarte harnici, respectuoși și umblați în toa­tă țara, înainte de cooperati­vizare se ocupau de agricul­tură numai în măsura în care trebuiau să-și satisfacă anu­mite nevoi imediate și colin­dau țara în căutarea altor surse de cîștig. Acum, benefi­ciind de un cadru organizat, se ocupă de problemele efi­cienței producției agricole pe scară mare, gîndînd și acțio­­nînd cu totul altfel decit îna­inte. — Ascultă de specialiști, de intelectuali? — Activitatea specialiștilor, a intelectualilor, este îndrep­tată, in lumina politicii parti­dului și guvernului, spre un scop major: perfecționarea e­­conomică, socială și culturală a întregii comunități sătești. Oamenii recunosc autoritatea științifică și morală a specia­liștilor, a intelectualilor și le acordă acestora sprijinul ne­cesar. — Aveți la indemină un exemplu edificator in acest sens? — Am unul, dar semnifica­ția lui trebuie redusă la esen­ță. Intr-o zi a venit la mine un țăran, Aurel Maniu din Minășturul Român, sat sub­ordonat comunei Mănăstireni. Mi-a spus: „Am o bucată de pământ și nu știu ce să cul­tiv pe ea“. ..Nu-ți pot­ spune pînă nu o văd“, i-am răspuns. După analiza chimică a solu­lui, i-am precizat că­­ numai sparceta merge. Cultura a reușit­­ foarte bine, datorită respectării riguroase a indi­cațiilor date, și mi-a servit drept argument indubitabil pentru îngrijirea ei așa cum trebuie și în cadrul coopera­tivei agricole de producție. — Vă simțiți legat de Mînă­­stire ni, de oamenii acestor locuiri? — Categoric, da. Această le­gătură pare a fi definitivă: — Oare nu veți pleca și de aici, așa cum ați plecat și din Cermei. — N-am motive. Ar însem­na să mă reneg pe mine în­sum­i. Aici, în funcție de con­dițiile pedo-climatice existen­te, se dezvoltă foarte frumos In special zootehnia, oferind posibilități mari de creștere a producției animaliere. De ce să mă despart de acest fac­tor de progres pentru întreaga unitate? — Ce vă spune experiența de inginer șef al cooperativei agricole de producție din Mănăstireni? — Că ur­ agronom este res­pectat de cooperatori și me­canizatori numai dacă are o inaltă pregătire profesională și face dovada unei depline seriozități și principialități in relațiile cu oamenii. — Dacă ar fi să-i numiți pe cei mai vrednici dintre a­­cești oameni... — ...de bună seamă că i-aș avea în vedere în primul rind pe președintele loan Coldea, pe contabilul șef Teodor Ma­niu, pe brigadierii loan Sinko și loan Goia, pe cooperatorii Francisc Török, Gheorghe Nistor, Gheorghe Suc , bă­­trînul, Gavrilă Alexa, loan Ursu, tatăl cunoscutului fizi­cian atomist loan Ursu, și pe mulți alți țărani respectabili, demni de laudă și de cinstire, ca­re trăiesc și muncesc în zo­na subalpină a Minastirenilor, cronica m­ăruntă 0 ln zilele de 11—13 no­iembrie, Inspectoratul miliției județului Cluj, în colaborare cu I.T.A.­Cluj, a organizat un control în urma căruia au fost verificate 155 de auto­buze, 367 autocamioane, peste 200 microbuze și autoturisme. In peste 100 de cazuri au fost constatate abateri de la nor­mele legale de circulație. Pă­cat de acest „bilanț“. Ce­­ au de spus organele în cauză și conducătorii auto? 0 In ziua de 21 noiembrie a.c., între stațiile Boju și Tu­nel, la km 477—230, Maria- Ladislau, muncitor de între­ținere la stația Tunel, cir­culând între linii, contrar in­strucțiunilor de serviciu, a fost surprins de o locomoti­vă și accidentat mortal. D In blocurile din aleea Albac, nr. 9,­­aparțin nnd de CT­-11, în băi nu mai există apă caldă de 2 luni, ne in­formează un cititor. Cetățenii de aici speră să beneficieze de apă caldă înainte de a tre­ce iarna... 0 De cîteva zile în mu­nicipiul Turda chibriturile au devenit o raritate. Turdenilor nu le vine totuși să creadă că vor trebui să revină la... iască ci că mai degrabă tre­buie să se revină la buna a­­provizionare cu acest produs. MANIFESTĂRI CULTURAL-ARTISTICE CASA MUNICIPALĂ DE CULTURĂ CLUJ . Casa municipală de cul­tură, în colaborare cu Comi­tetul sindicatului de la I.Ö.T.C., organizează joi, 26 noiembrie a.c., ora 19, in sala din Piața Libertății nr. 24, un spectacol de muzică populară românească, în program cîn­­tece ardelenești susținute de orchestra și soliștii formației I.O.T.C. Conducerea muzicală Alexandru Tămaș,­­ Comitetul județean de luptă pentru pace, Asociația scriitorilor din Cluj și Casa municipală de cultură orga­nizează vineri, 27 noiembrie a.c., ora 19,­­o manifestare consacrată lui Hage Samsud­­din Mohammad Hafez, poet al Persiei (Iran) de la a cărui naștere se împlinesc 650 de ani. Va vorbi poetul Ion Arcaș. In continuare formația de muzică folclorică a Casei municipale de cultură va pre­zenta un spectacol de cînte­­ce populare, @ Sîmbată, 28 noiembrie, 1970, ora 19, orchestra de mu­zică ușoară „ELECTRA“ a­­ Casei municipale de cultură Cu soliștii va prezenta un concert-spectacol la sediu, își dau concursul soliștii vocali: Stela Enache, Carmen Mure­șan, Iuliu Merca, George Ni­­colescu, Tămaș Gabriel și al­ții. Conducerea muzicală Pu­­iu Hațeganu. Prezentarea și momente vesele: Paul Prună și Florin Boteanu. 0 ^ Formația de muzică populară a Casei municipale de cultură va prezenta dumi­nică, 29 noiembrie a.c., ora 19, în sala din Piața Libertă­ții nr. 24, un spectacol muzi­­cal-coregrafic. Programul cu­prinde melodii ardelenești executate de orchestră și so­liști, dansuri populare, mo­mente vesele. FILIALELE CASEI MUNICIPALE DE CULTURĂ CLUJ 0 Filiala din cartierul Iris, organizează vineri, 27 noiem­brie ora 18,30, expunerea: „150 de ani de la nașterea lui Friedrich Engels“. Va vorbi: prof. Cornel Furda. Urmează film, sîmbătă 28 noiembrie, ora 17,30, formația de muzică populară a filialei va prezen­ta un spectacol de cîntece ro­mânești și maghiare, în sala filialei din cartierul Dîmbul Rotund.­­ Filiala din Someșeni or­ganizează duminică, 29 no­iembrie, la ora 18, o seară distractivă și de dans pentru tineret.­­ Filiala din cartierul Mă­­năștur organizează, în cola­borare cu Grupul de pompieri al județului Cluj, vineri, 27 no­iembrie a.c., ora 19, expunerea: „Să apărăm avutul obștesc împotriva incendiilor”. Expu­nerea va fi ilustrată cu un film documentar: dum­inică 29 noiembrie, ora 19, filiala organizează o seară distracti­vă și de dans pentru tineret.­­ Filiala Dîmbul Rotund organizează joi 26 noiembrie, ora 18—22, JOIA TINERETU­LUI. In program audiții de muzică, recitări de poezii, dans, sîmbătă, 28 noiembrie, ora 17,30, spectacol de muzică populară românească și ma­ghiară prezentat de formația filialei din Iris.­­ Filiala Lumina organi­zează, duminică 29 noiembrie, a.c., două spectacole de tea­tru cu piesa „1, 2, 3, 4“ de Ed. de Filippo, în satele Chinteni și Chidea. (î. m.) COOPERATIVA „METALURGIA” CEOJ Bulevardul Lenin nr. 4 angajează prin transfer sau prin Oficiul forței de muncă; • UN ȘEF DEPOZIT Condiții: — studii medii și 4 ani în funcții administra­tive sau școală generală și 6 ani în funcții administrat­­ive, din care 4 ani ca magazioner, buletin de Cluj. (1905) DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE DRUMURI ȘI PODURI CLUJ Angajează, de urgență, prin transfer sau Oficiul for­ței de muncă. • INGINERI PROIECTANTI (drumuri-poduri) • TEHNICIENI drumuri-poduri. Relații zilnice la sediul direcției, pe strada Traiant Vuia nr. 216, telefon 1­32-44. (4829) I f h­aos publicitate 0 Wind Renault 10, culoa­re albă, în perfectă stare. Te­lefon 3­06-83. (4898) 0 Pierdut legitimație de fabrică, „Someșul“,­ pe nume­le Cordoș­ana, cu nr. 373/0. (4896) 0 Pierdut carnet U.Z. nr. 1950, din 1967, pe numele Deutsch Magdalena. Declar nul. (4897) 0 închiriez cameră nemo­bilată, intrare separată. Str. Unirii 8, apartament 12. (4909) 0 Medităm elevi, franceză, matematică, chimie. Telefon 8-31-16. (4900) 0 Cu adâncă durere a­­nunțăm încetarea din via­ță a scumpului nostru soț, tată, frate, bunic, unchi și socru GAVRIȘ AUGUSTIN, învățător pensionar înmormântarea va avea loc în ziu­a de 25 noiem­brie 1970, ora 14,30, de la capela mare a Cimitirului central. Familia îndurerată (1917) . Cu adîncă durere fa­cem cunoscută încetarea din viață, după o grea su­ferință, a scumpei noastre soții, mamă, bunică, soră AVRAM ANA, in vârstă de 59 ani înhumarea va avea loc, joi, 26 noiembrie 1970, ora 12,30, de la capela I a Ci­mitirului central. Familia îndurerata (4919) AGENȚIA JUDEȚEANĂ O.N.T. CLUJ în colaborare cu Biroul de turism pentru tineret or­ganizează, în cinstea aniversării semicentenarului P.C.R., următoarele acțiuni pentru vizitarea Muzeului Doftana: „ O excursie cu tren special pentru oamenii mun­cii din întreprinderi și instituții, cu plecare din Cluj la 12 decembrie a.c., ora 20, și înapoierea la 14 decem­brie ora 8. 0 O excursie cu tren special pentru tineretul șco­lar, cu plecarea din Cluj la 27 decembrie a.c., ora 20, și înapoierea la 29 decembrie ora 8. Costul transportului 91 lei de persoană. Pentru grupe organizate, la fiecare 30 participanți se acordă o gratuitate, înscrieri pînă la 5 decembrie, respectiv 19 decem­brie, la unitățile O.N.T. și B.T.T. La cerere putem pune la dispoziția grupelor organi­zate autocare pentru vizitarea Muzeului Doftana, cu o durată de 3 zile, asigurîndu-se o cazare și o masă pe Valea Prahovei. Prețul excursiei 763 lei, iar pentru elevi și studenți 138 lei. (4859) COMBINATUL DE STICLĂ TURDA Anunță concurs pentru ocuparea posturilor de: 0 MAISTRU LA PREPARAREA AMESTECULUI • MAISTRU ENERGETIC Concursul va avea loc la data de 5 ianuarie 1971, la sediul Combinatului de sticlă. Se pot prezenta candidați care îndeplinesc condiții­le de pregătire prevăzute în regulamentul aprobat prin H.C.M. 875/1960. Cererile de înscriere, împreună cu actele legale vor fi depuse la serviciul personal-învățămînt pînă la data de 25 decembrie 1970. Informații suplimentare pot fi primite la telefoanele 15-00 sau 15-01 (serviciul personal-învățămînt). (4843) COMBINATUL TEXTIL CLUJ Bulevardul Lenin nr. 77 Angajează prin concurs un specialist în probleme de psihologie industriala. Candidații la concurs se vor adresa, pentru relații și tematica de concurs, la serviciul personal-învățămînt din cadrul combinatului, Bulevardul Lenin nr. 77. Concursul va avea loc în ziua de 27 noiembrie 1979, ora 9, la sediul Combinatului. (4856) INTREPUDI DE firmElE ELECTRICE CLUJ EXPLOATAREA ELECTRO-ENERGETICA JUDEȚEANĂ CLUJ anunță pe toți cumpărătorii de aparate electro-casni­­ce de mare putere (radiatoare, sobe de gătit electri­ce) că pentru informații, cei interesați se vor adresa la serviciul abonați, strada Moților 64 (pentru Cluj), iar în celelalte localități din județ la sediul centrelor electro-energetice respective. (4634) PARADA CULINARĂ CLUJEANĂ DESCHIDEREA EXPOZIȚIEI GENERALE DE ARTA CULINARĂ cu participarea tuturor restaurantelor și laboratoa­relor are loc SÎMBĂTĂ, 28 noiembrie 1970, ora 11 în salonul central al restaurantului „Continental“. (1920) Întreprinderea comerțul cu ridicata PENTRU TEXTILE-INCĂLȚAminte cluj Bulevardul Lenin nr. 47, telefon 1­35-97 Angajează, prin transfer, sau prin Oficiul forței de muncă, $EE BIROU, REVIZIE GESTIUNI Condițiile de încadrare și salarizare conform H.C.M. 914/1968. Informații suplimentare se pot primi de la biroul personal, din bulevardul Lenin 47, telefon­ 1-35-97. (4901) ­3 PM­³ . Folosiți cu încredere produsele de panificație ale întreprinderii noastre • atrăgătoare • gustoase • cu valoare alimentara ridicata capabile să satisfacă, în modul cel mai complet, gusturile variate și exigente ale consumatorilor. (4904)

Next