Făclia, octombrie-decembrie 1970 (Anul 24, nr. 7431-7509)

1970-10-25 / 7452. szám

PAGINA 2 FĂCLIA A XXVI A ANIVERSARE A UNEI FORȚELOR NOASTRE ARMATE (Urmare din pag. I) Hranului, al locotenenților colonei Ion Buzoianu și Paul Iones­­cu, comandanți de regimente, al căpitanului Petre Romulus, eroul de la Sofronea, care și-a dat viața, împreună cu Bravii săi tu­nari, intr-o luptă inegală cu tancurile dușmane, al sublocotenen­tului post-mortem Constantin Godeanu, membru al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist Român, plecat voluntar pe front.. .al sergentului sanitar Elen.« Chiriță, viteaza față al că­rei drum de luptă, început în defileul Mureșului, a fost curmat de un obu­z vrăjmaș la Budapesta, al adjutantului aviator Traian Strjai­ din Cluj (Someșeni) care, grav rănit, și-a îndreptat avio­nul incendiat spre o cazemată inamică, distrugând-o cu prețul vieții, sale,, al­ zecilor de mii­­ de fii ai patriei care au dat supre­ma jertfi pe câmpul de onoare. Faptele de arme­­ ale trupelor române au fost citate de coman­damentul roman prin numeroase ordine de zi, precum și de co­mandamentul suprem sovietic, prin 7 ordine, 21 comunicate de război și alte,ordine ale comandamentelor unor mari unități so­vietice cu care am cooperat forțele române. In semn de prețuire a eroismului armatei române, peste 300.000 de soldați, subofițeri și ofițeri au­ fost distinși cu ordine și medalii românești, sovieti­ce, cehoslovace și ungare. La bilanțul războiului făcut prin prisma Conferinței de pace de la­ Paris, ministrul de exterr­e al principalei forțe a coaliției antihitleriste­ —.Uniunea Sovietică— sublinia: „Știm cu toții că România a­ fost statul care printr-o acțiune hotlistă s-a eliberat de regimul fascist, al lui Antonescu, s-a alăturat aliaților... îm­­preună cu noi, împreună cu trupele aliate, "noua Românie' demo­­­cratică a început lupta pentru înfrângerea lui Hitler, a făcut sacrificii considerabile în această luptă și noi toți recun­oaștem sacrificiile aduse de poporul român acestei cauze”. Ministrul de externe al Marii Britanii arata la 29 septembrie 1944, că „România a dat un ajutor substanțial cauzei aliaților”. Relevînd semnificația participării României la războiul antihitle­rist,­postul de radio New York sublinia la 18 septembrie 1944 „Dezastrul german din România a pecetluit soarta armatelor Reichului din Balcani. Prin trecerea României de partea aliaților, drumul de sud-est, care duce la Budapesta, Praga și Viena, este deschis... Este deci legitim ca poporul român să aibă in momen­tul de față un sentiment de satisfacție, căci România are o con­tribuție însemnată ,la­ grăbirea sfîrșitului. Este o contribuție de c­are poporul român poate să se felicite*. Iar postul de radio Paris, la un an și jumătate de la încheierea războiului, conchi­­­dea: „Franța socotește că România a adus prin contribuția sa o scurtare a războiului de cel puțin șase luni". în cursul bătăliilor purtate, pentru nimicirea­­ celui mai pericu­­­los vrăjmaș al Civilizației și progresului social, prin singele văr­sat in comun, s-au pecetluit prietenia și frăția de arme româno­­sovietică. în tot timpul luptelor, ostașii români au simțit spri­­­jinul nelimitat al oamenilor muncii din țară, care au răspuns cu însuflețire chemării Partidului Comunist Român. „Totul pen­tru front, , totul pentru victorie !“. Partidul a mobilizat toate energiile poporului, a insuflat maselor muncitoare și luptătorilor de pe front o nestrămutată voință de a învinge, în slujba răz­boiului drept antifascist, poporul român și-a pus toate forțele și resursele sale. Contribuția economică a țării s-a ridicat la peste un miliard de dolari (valută a anului 1938), sumă echi­valentă cu mai mult de patru ori bugetul țării pe anul 1937/1938. În cei 26 de ani care au trecut de la eliberarea României de sub jugul fascist, poporul nostru, condus de Partidul Comunist Român, a obținut victorii fetijascu­bi­le^ i­ ștfți­naL schimbat d'adic­>l , înfățișarea țării, modul de vii­a??al­ poporului nostru. Socialismul a învins definitiv la orașe și sate, situînd România în rîndul ță­rilor cu cea mai­­ avansată orânduire socială și de stat. Prin victoriile obținute în edificarea noii orinduiri, partidul și poporul nostru își aduc contribuția la dezvoltarea și îmbogățirea marxism-leninismului, a experienței universale­ înaintate, la creș­terea forței de atracție a socialismului. ■. Parte integrantă a­­ societății socialiste, armata noastră trăiește din plin — printr-o participare activă — climatul de muncă creatoare a poporului, efervescența imprimată de cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român întregii vieți politice­­sociale a țării. Înfăptuind cu hotărîre sarcinile puse de partid în fața arma­tei, comandanții, organele și organizațiile de partid, împreună cu toate compartimentele vieții ostășești militează pentru calitatea procesului instructiv-educativ în pas cu dezvoltarea militară contemporană, pentru ridicarea necontenită a capacității com­bative a forțelor armate, asigură creșterea neîncetată a rolului de conducător politic al partidului în toate domeniile de activi­tate din armată, în spiritul novator și dinamismul caracteristic activității comuniștilor. Creșterea continuă­ a puterii economice a țării își găsește oglindirea în întărirea și modernizarea necontenită a bazei teh­­nico-materiale a armatei, perfecționarea structurii sale organiza­torice, formarea unor noi genuri de armă, ridicarea gradului de tehnicitate al întregii armate, creșterea puterii de luptă a tuturor unităților și marilor unități. Pe temelia unității moral-politice a națiunii noastre socialiste a crescut și s-a maturizat corpul de cadre al armatei. Ne mîndrim că avem ostași pricepuți, de nădejde, care își în­sușesc cu sîrguință cunoștințele militare, dovedind că tânăra ge­nerație a patriei este gata să-și consacre toate energiile atît pe frontul muncii și făuririi societății socialiste multilateral dezvol­tate, cât și în pregătirea militară pentru apărarea patriei. Examenul bărbăției și curajului, al devotamentului nețărmurit față de patrie a fost evidențiat în toată strălucirea lui în în­fruntarea cu stihiile dezlănțuite ale naturii din primăvara acestui an. In vibranta manifestare a întregii națiuni pe „frontul“ apelor dezlănțuite, s-a manifestat cu tărie legătura trainică dintre ar­mată și popor, faptul că ea nu cunoaște țeluri mai înalte decit slujirea cu nețărmurit devotament a intereselor poporului. Și cu acest prilej armata s-a dovedit la înălțimea misiunii încredin­­țate, de partid, de popor. întregul proces instructiv-educativ ce se desfășoară în armată, sub conducerea partidului, asigură educarea tuturor militarilor în spiritul dragostei și devotamentului față de patrie, a mân­driei față de glorioasele tradiții de luptă ale poporului român, și față de marile înfăptuiri ale prezentului socialist, în spiritul so­lidarității internaționaliste cu popoarele țărilor socialiste și ar­matelor lor. Preocupîndu-se permanent de ridicarea potențialului militar al țării, partidul și guvernul acordă o deosebită grijă pregătirii în­tregului popor în vederea apărării cuceririlor revoluționare, a in­dependenței și suveranității statului nostru, activităților­ gărzilor patriotice înarmate și detașamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei. Paralel cu studierea legilor dezvoltării societății noastre socia­liste, Partidul Comunist Român manifestă o permanentă grijă pentru analiza proceselor și fenomenelor vieții internaționale, a tendințelor dezvoltării societății contemporane,, a raportului de forțe pe arena mondială. Bazată pe această analiză marxist­­leninistă, politica externă a României este călăuzită în totalita­tea­ ei de înaltă principialitate. Ampla cuvântare, rostită la sesiu­nea jubiliară a Adunării Generale a O.N­.U. de președintele Con­siliului de Stat al­­­ Republicii Socialiste. Românii, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, a prezentat în fața lumii întregi po­litica constructivă, caracterul realist, dinamismul, fermitatea și spiritul de inițiativă al politicii externe a partidului și statului nostru. Această politica se bucură de unanimă și deplină apro­bare în rîndul militarilor; • Acționând pentru destindere internațională, pentru înlăturarea conflictelor existente și încetarea cursei înarmărilor, pentru secu­ritate în Europa și pe Întregul glob, țara­ noastră acordă toată atenția sporirii­ capacității sale de apărare, la t în jîtul forțelor sale armate. ’Armata noastră a dezvoltat și dez­voltă stricise legături de colaborare cu armatele țărilor participante la Tratatul de la Varșovia, ale tuturor țărilor socialiste, pe baza stimei și respec­tului mutual, a prieteniei și spiritului tovărășesc. La cea de-a 26-a aniversare a Zilei Forțelor Armate, militarii de toate gradele, urmând neabătut politica Partidului Comunist Idemân, îți reafirmă hotărîrea nestrămutată de a fi întotdeauna demni continuatori ai virtuților ostășești dovedite de poporul nostru de-a lungul existenței sale, de a-și dărui întreaga energie, pricepere și capacitate de muncă slujirii cu­­ abnegație a scumpei noastre patrii - REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA. Militari constructori pe șantierul de la Chiștag i < O COLABORARE CU ASPECTE INEDITE în ziua de 14 octombrie etc., aflîndu-mă în vizită la fer­ma zootehnică a­ cooperativei­ agricole de producție din A­­pahida, am cunoscut doi spe­cialiști — medici veterinari — care, din­ curs unei strînse și utile colaborări profesionale, sînt în măsură să vorbească deja­­ despre­ unele rezultate pozitive importante, firești — se înțelege — pentru domeniul dat și interesante dacă nu inedite — pentru opinia pu­blică. Este vorba de dr. Ioan Ivașcu, asistent la Facultatea de medicină veterinară a In­stitutului agronomic din Cluj, și dr. Dorina Salanțiu, șefa fermei zootehnice a C.A.P. A­­pahida. Care este obiectul colaboră­rii amintite? Depistarea, tra­tarea și vindecarea bolilor ca­re apar la speciile de animale și — în contextul acestor ac­țiuni — efectuarea unor cer­cetări științifice care vizează ameliorarea radicală a tera­peuticii și creșterea eficienței economice. — între ferma pe care o conduc și facultatea pe care am absolvit-o există o colabo­rare fructuoasă — ne spune dr. Dorina Salanțiu, în toate­ cazurile pe care nu le pot re­zolva personal cu mijloacele ce-mi stau la dispoziție pe plan local, solicit sprijinul fa­cultății, respectiv al clin­icii veterinare, în­­ cadru­l­­ acestei clinici au fost tratate și vin­decate­ destul de multe ani­male bolnave din fermă. " Aș cita ci­teva cazuri mai intere­sante : o vacă ere necesita ceza­riană, o vacă avînd reticulită traumatică, o vacă suferind de pericardită, un cal cu hernie, uni cal cu rană penetrantă, vi­ței cu bronhopneumonie, tau­rine tinere cu bronhopneu­monie cronică și altele. Toate aceste ano­m­ale, care au tre­cut prin secțiile de speciali­tate­­ ale clinicii v­­ obstetrică, medicală și chirurgie) au­­ fost­ recuperate pentru activitatea­ economică. Colaborarea nu privește numai internarea în clinică a cazurilor mai grave, ci și susținuta activitate tera­peutică și de cercetare științi­fică desfășurată pe teren (mă refer în mod special la ferma noastră) de tovarășul asistent dr. Ioan Ivașcu. De pildă, in­tr-o singură zi, dînsul a făcut la grajdurile de la Corpadea 5 operații pe tumori maligne oculare la vaci (4 excizii și o enucleere). Prin astfel de o­­perații și prin tratamente a­­decvate, aplicate formelor in­cipiente sau avansate ale bo­lii, au fost salvate și recupe­rate 10 vaci.­ Solicităm și opinia asisten­tului dii­ Ioan Ivașcu: I Co­lborarea dintre'facul­tate și unitățile de producție 'greța ,un teren' favorabil ,atât pentru progresul cercetării­­ științifice, cât și pentru­ îmbu­nătățirea rezultatelor enörno­­­­mice ale fermelor zootehnice. în cadrul acestei colaborări, per­­­­son^Turchțăresc problema tumo­rilor maligne oculare, care va constitui­ și tema lucrării mele de doctorat. Este o temă la ordinea zilei pe plan interna­țional, dar puțin luată in stu­diu. Ea prezintă mare interes terapeutic și economic, deoa­rece boala e frecventă și ani­malele cu tumori maligne o­­culare mult avansate trebuie sacrificate, lărgindu-se astfel sfera pierderilor provocate de diverse alte cauze. Metodele de tratament promovate și a­­plicate de noi. in fazele inci­­­ piente alci Lbt IUD încâusiv exci­­ziile, și-au dovedit eficacita­tea în 100 la sută din cazuri. Practic au fost prevenite in­vadarea orbitei și generaliza­rea tumorii maligne oculare în întregul organism,, animalul putind fi exploatat pe toată durata de aptitudine pentru activitatea economică. — Cum procedați in fazele mai avansate ale bolii? — Recurgem la enucleele care, spre deosebire de excizii (secționări ale formelor inci­piente), reprezintă­ extirpări a­­le globului ocular, ale părți­lor bolnave în general, în mă­sura în care e posibil. — Ce concluzii se desprind din cercetările întreprinse de dumneavoasftră pînă­­ în pre­zent? >— Aceste concluzii sunt deo­­­sebit de interesante dacă ne referim la cauzele bolii și la­ aplicarea măsurilor terapeu­tice care du­e­­te---vindecarea­­completă a formelor ei iniția­­le­; 'Eradicated boții este însă o­ problemă de perspectivă, re­zolvarea depinzînd­ de­ eficien­ța cercetärßori care se vor fa­ce de-acumi­teainte. K­- Este tumoarea malignă oculară la taurine o boală transmisibilă virotic? “i­.. Din cercetările Întreprin­se pina în prezent,­ in diferite țări, reiese că­ nu. Aceasta nu înseamnă, desigur că nu se iau măsuri speciale de precauție în toate cazurile care cer „sa­crificarea din,­ necesitate“. — Cu ce unități de produc­ție întrețineți, relații de cola­borare? ■­­ — Cu ferma zootehnică a I A.S. Cluj, cu­­ fermele zooteh­nice ale _ .C.A.P. Apahida, C.A.P. Jucu­ și altele. TM Ce sperați să aducă a­­ceasta colaborare? —­­în­ final, eradicarea bolii și, deci, o eficiență economică mai ridicată în toate fermele zootehnice. (1. s.) URGENTAȚI (Urmare din pag. l­ a) iești. La unul din acestea a fost turnată o placă de beton la intrare, iar pentru a se as­i­gura condiții bune de adăpare a animalelor, urmează să se toarne o placă de beton pe lo­cul unde vor fi așezate jghia­­­­bur­ie de adăpat.. în satul To­pa a fost reparat și cu­rățat saivanul pentru cele 1.200 de oi. — Putem spune — ne-a re­latat tov. Ciupei —, că prin­­ măsurile­ pe care le-am­­ sust ca și prin faptul că ne-am în­grijit din timp de procurarea materialelor necesare și anga­jarea meșterilor care să exe­cute aceste lucrări, vom pu­tea asigura efectivelor de a­­nimale condiții bune de ie­r­­nare. La Sîmpaul, pregătirile fă­cute în vederea iernării­ ani­malelor au constituit obiectul unei analize a biroului co­mitetului comunal de,,partid,,­­ținută zilele trecute. Din a­­ceastă analiză ca și din rela­tările­ făcute de inginerul Ioan Traica, șeful fermei zootehni­ce, a reieșit că și aici au fost luate o serie de măsuri de a se pune la punct adăposturile necesare pentru cele 195 de bovine și 1.430 de ovine. Dar sunt cu totul insuficien­te cantitățile de nutrețuri su­culente asigurate pînă în pre­zent, la C.A-P. Simpatil din cele 800 tone de siloz planifi­cat nu s-au realizat decit 25 tone; același lucru se poate spune și despre C.A.P. Mihă­­iești, unde s-au insilozat pînă in prezent numai 100 tone din 650, planificate. De­ aceea, este imperios necesar ca în fieca­re unitate să fie analizată cu simț de răspundere această si­tuație și să se caute, toate po­sibilitățile pentru: a­ se recu­pera deficitul, prin insilozarea­ porumbului care'n-a ajuns la maturitate, a cocenilor de po­­­ririnjr­ ,și, a­ initiilor resturilor­­ ve sgetale." De­­ modul i­um se a­­sigură furajele va depinde în cea mai mare măsură obține­rea unor­ producții corespun­zătoare în sectorul zootehnic. Cenaclul „ECHINOX“ Vineri seara, în cadrul șe­dinței cenaclului „Echinox", a citit proză Marcel Buneanu. Tinărul prozator, cunoscut ,și din alte lucrări —­ publicate și citite în cenaclu —­, a con­struit, de această dată, o pro­ză „experimentală“. Deși i * a reproșat o excesivă concentra­re (E. Urîcaru), proza asculta­­tă a fost, fără îndoială, inte­resantă. Un punct de vedere pertinent­­ ,a adus Moțs' Pop, afirmând existența «nuihrjcca­­nism pur al contrapunierii simbolice a două planuri — unul al lucidității critice, iar celălalt al somnului ce anu­lează demersurile conștiinței. P­ Poantă a observat parale­lismul unor monologuri inte­rioare, în jurul cărora­ se în­­­cheagă evenimentele prozei. Au mai vorbit Marian Papi­­­hagi, subliniind dificultățile intenției, și reușita autor­ului, V. Tașcu, Olimpia Radu, A­dindri Isac, I. Marcoș, Vasile Sava, care ,în luările lor de cu­­vint au întregit încercările de a epuiza Virtuțile și tehnica scriiturii prozei; Ioni Mircea, spiritual și inspirat, remarcă .,geometria prozei“ și, țesătura parabolică a textului. Adrian POPESCU­I Cronica mărunta , începind de mîine, ne anunță filiala din Cluj a A.C.R.,­­se pot face înscrieri în vederea unei excursii de 4 zile la Budapes­ta, cu ocazia revelionului. # La magazinul de prezentare de pe stra­da Dr. Petru Groza, în fiecare zi este o mare afluență de consumatori. Cu toate acestea, după cum ne informează mai mulți cumpărători, prin grija responsabililor erosi I. și ,v. Vlaicu, amabilitatea rămâne « atribut permanent, al personalului acestei unități. Este o notă bună, pe care o consem­năm cu plăcere. ® La chioșcul din stația troleibuzelor 1 și 25 nu se respectă orarul, afișat. Nici deser­virea nu se bucură de aprecierile majorității clienților. Și nu sunt puțini. # Irr microraionul I al cartierului Gheor­­gheni în ultimele zile apa a fost oprită de mai multe ori, fără să se anunțe în­ preala­bil. Se știe foarte bine ce încurcături se pro­duc în astfel de situații- în viitor se pot evita? # Ați comandat un­­ grătar? Desigur. Tot a­șa de adevărat e, însă că uneori n-ați fost mulțumit de ceea ce v-a fost servit Grătarul era pjm slab, prea gras, prea, mic sau prea mare. Neplăcerea dumneavoastră se putea «uit» ușor dăcâ m­ă înte­vă­ era arătată carnea «a fi urma si fie prăjită. Iată o propunere pe care o facem rețtsurintelor noastre. f ■V / Cronica muzicală Concert omagial BARTÓK Alături d­e celelalte instituții de artă clujene — Filarmonica de Stat, Opera Maghiară de Stat, Studioul de Radio —, Conservatorul de Muzică „G. Dima" a înscris pe agenda ma­nifestărilor consacrate , aniver­sării unui sfert de secol de la stingerea din­ viață­­ a marelui compozitor maghiar Béla Bartók Un­­ reușit concert omagial. Deși nu au fost executate poate lu­crări dintre cele mai reprezen­tative pentru marea personali­tate a compozitorului, așa cum Conservatorul ar­ fi putut aduce la lumina rampei, s-a ascultat un mănunchi de­ lucrări de mai mică respirație, din diverse ge­nuri, la a căror realizare și-au adus aportul diferite formații instrumentale sau corale. Prefațînd concertul, prof. ...dr. Romeo Ghircoiașu, rectorul Conservatorului a­­ reînviat cîteva aspecte biografice ale compozi­torului, subliniind profundele legături pe care acesta le-a a­­vut cu muzicienii și oamenii de cultură români, ca și deosebitul interes pe care l-a nutrit pentru folclorul muzical românesc,­­­pen­­tru ca apoi să conchidă asupra locului de seamă pe care­ Bar­tók îl ocu­pă prtr­ galeria marilor personalități, culturale ale­­ seco­lului nostru. jt Toate cele patru puncte ale concertului s-au bucurat de o prezentare îngrijită, cu mult res­­pect­­ pentru litera par­titurii. S-a putut admira astfel vigurozitatea tonului și bunele intenții­ poli­fonice cu care Horia Fulea și Dieter Schuller au redat .. .mai multe Duete pentru­­ sporî,­­sau naturalețea și expresivitatea TM CÍn­­tului pianistului .Mohoș Imre­­­­ în Suita op. 14, în­ partea a doua a concertului, două forma­ții camerale ale Conservatorului au dovedit încă o dată bunul prestigiu de care se bucură; Or­chestra de cameră a studenților­ dirijată de conf. Miron Șoarec, și corul de cameră, sub condu­cerea prof. Dorin Pop. Atît cele 10 piese pentru copii, în prelu­crarea orchestrală a lui Werner Lee, cît și cele,­­ Patru cîntece slovace pentru cor mixt și pian au readus imagini pline de prospețime și vitalitate, datorită largii lor respirații folclorice,­ a­­tît de divers colorate. Pe lîngă acuratețea generală a execuții­lor, se cuvine a fi subliniată ex­presivitatea artei pianistului Fer­­dinand Weiss, care de această dată s-a întrecut­ pe­­ sine în­­re­­darea acompaniamentul ancoru­­­rilor — lucrări din perioada de tinerețe a compozitorului. Dan VOICULESCU calendar 25 OCTOMBRIE: soarele răsare 6,43, apune 17,16. ROMANIA: 1839 — S-a născut Nicolae Teclu, chimist (m­. 1916); 1894 ,— S-a născut chimistul Constan­tin­­ V. Gheor­­ghiu (m. 1956); 1896 — S-a născut pictorul Aurel Jiquîdi (m. 1962); 1898 — S-a­ născut pictorul M. Zamfirescu (m. 1939); 1920 — S-a născut Pe­tre Lupu, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul Muncii (50 de ani). 1934 — A apărut primul număr al revistei bilu­nare „îndrumarea”, organ anti­fascist; 1970 — Ziua Forțelor Armate ale Republicii Socialis­te România, „ 26 OCTOMBRIE: soarele, răsare 6,44, apune 17,14, ROMÂNIA: 1673 - 5-a nascut­. Dimitie Cantemir, dom­n al.. Moldovei între anii 1710—1?0, scriitor, istoric de seama, 4 secolului al XVIII-lea ,(m.­ 1723);­ 1720 5-a nascu­t Gheorghe Costaforu, om poli­tic , român.i primul recipr. al Universității din București (m­. 187$); 1843 - g­, Născut scriitorul Grigori H. Gran­dea (m., 1897);, 1844 S-a născut scriitorul: : Nicolae Beldiceanu (m., 1896);­ 1­860 — A fost­ in­­ființată Universitatea din­ Iași; 1868 ;­— S-a născut Andrei Ioachimescu, inginer și mate­matician, (m. 1943). 1892 — S-a născut Ioan Atanasiu, geo­log (m.­ 1949); AUSTRIA:. — Se împlinesc 15 ani de la pro­clamarea suveranității și neu­tralității permanente a Aus­triei. Zi națională; IRAN: 1919 — S-a născut Mohammad Re­­za Pahlavî Aryamehr, șahinșa­­hul Iranului. Sărbătoare națio­nală; VIETNAMUL DE SUD. 1955 — Proclamarea Repu­blicii. tv 9,00 — Deschiderea emisiu­nii. Matineu duminical pentru copii și școlari: „Noile aven­turi ale echipajului Val-Vîr­­t*jB: „Pi- urmele argonauți­lor“. 9,45 — Desene animate: „Regele junglei*. 10,00 — Viața­ satului. 11,15 — Amfiteatru muzical; Din creația lui M­. A. Mozart. 12,00 — De strajă pa­triei.­­ Emisiune festivă, consa­crată Zilei Forțelo­r armate ale Republicii Socialiste România. 13,0­0 — In­ reluate, la cererea telespectatorilor. Interpreți în­drăgiți de muzică­ ușoara: Rita Cavon­e, Cliff Richard, Luigi Ipnesoli, Hania Pazes­ova, Jac­ques Huston, Florin J­ogardo. 13,10 ■ IinișiURe în limm­ba Afftafr«. J5i­o. —■ E­oibaîs Dî­­li­sme, București • — Steaua- Transmisiuni . de­ h stadionul „23 August”. 17,00 '--- Redac­ția Sport­vă prezintă medalioa­nele ființate 1.lochen Rindt“ și „Câșșgus .ClayLii 17,30 — Cam­­­pionatul­­ mondial de cîclobal (imâ­ră1­7. inregistrate de­­ la Praga), 18,00.,­­Patrium Car­men. Ch­.: are patriei — con­curs coral interjudețean. Par­ticipă coruri dîn județul Bra­­șov. Municipiul București și județul­ Su­ceava,, 19,15 —­ De­sene animate: „Istoria inven­­țiilor“L ,19,30”" -Li Telejurnalul de seară... 20,20 — Baletul „La­­ piață”, de Mihail Jofăt 20,30 —­­Tirex-varietăți, în distribuție: Doina... Badea, Mârîșna Bădoiu, .’Eugenia I. Moldoveanu,. 'Na­rghi­­ta, ...'M’argăreia'; Pîslaru, Lucia Ripeapur, Ion Caratpitru, Mi­­hai Fotino, L Perfe: Geambașu, Asaar­dru ; Mariorescu, Bojid­ar Petrovi ■ [UNK] Ion Tugearu­,; : Vasilie ,Veșelpușgi... 11,25 — ’ Reportaj TV: .,80 de bărbați*. . 21,35 — Telex-vănetăți (par­tea a. II-*). 22,45­­ TM Telejurnalul de noap­te.. 23,05 — _ Cam­pionatele mondiale de gimnastica Exer­ciții Jibir...alese­ S femei. (înregis­­tr­e de U Ljubljatia). 23 30­­—■ închiderea ;4plis,iiini.i., " ■ R frbșrkmui­ de mîine: în jurul orei­: 17,30 -- Vizita tovorășului Nicolae Ceaușescu și Statele­ Unite­­ ale Americii­­■ transmisiune directă de­­» Casa Albă —;­; Washington. 18,00 ; Mik­e Ivan premiera. 18,05. iTeresport.". 18,25 —" Panoramic științific,. Din insti­tute și laboratoare. 18,50. — Actualitatea în economie. 19,05 —• Cu automobilii­ prin Aus­tria -- reportaj filmat. 19,20 ■— "1001 de seri" --- emisiune pentru cei mici.. 19­30 — Te­lejurnalul de seară. 20,00 — Teatru ,foileton: „Războiul ce­lor două roze“ (Episodul 1) Spectacol filmat. 20,55 —­ „Unul din doi* —4; emisiune­­concurs. Transmisiune din Brăila. Tema: Legendă și geo­grafie. 21,55 TM:; Tel gleb. Că­lătorie prin Iran. ‘22,00 — Campionatele mondiale de gimnastică. Exerciții­: liber ale­se ■— bărbați. Transmisiune di­rectă de la Ljubljana, :23:00­ — Telejurnalul de noapte: radio Program­u­l Studioului­ Cluj LUNI, 26 octombrie 1970; Buletin de știri, muzică, sport. 1945 — „Actualitatea sonoră", ediție de informații, reportaje lî interviuri Rubrica; Cum intîmpinați aniversarea parti­dului? Răspunde dr. ing. Ion Modoran, directorul Stațiunii experimentale­ pomicole Bistri­ța; 17,55 —Recomandări din programul­ săptămânii; 18,05 — Unda preferințelor, mr mușică populară difuzată la cererea ascultătorilor. Redactor: Dumi­tru Vârficri ÎS,­0".—­ Emisiune economică. Realizator ing. Constantin Mustață; 18,45 — Glose lirice, — emisiune pre­zentată de Cornel Pop; 18,55 — Muzică de jazz; 19,15 — Sport. MARȚI, 27 octombrie 1970: 6,00_ — Bună diminea­ță ■— emisiune divertisment de informații, note, interviuri și muzică. Redactor Constantin r.”mitrescu, teatrul Teatrul Național, ora 15­­ CAPCANA PENTRU UNUL­ SINGUR. Valabil abonamen­tul K. Teatrul Maghiar de Stat (15,30): ȘAPTE CA­ H BASME. Abonament uzină 2. E­TSH Opera Română Cluj: _ICA“ PRA CU TREI IEZI (ora 11); VĂDUVA VESELĂ (19,30); Opera Maghiară de Stat­. SYLVIA (ora 10); CETATEA PRINȚULUI BARBĂ AL­BASTRĂ; MANDARINUL MIRACULOS; PROGRAM DE BALET (20,00). Conservatoru­l de­­ muzică „G. pîma" Cluj, luni, 2$ oc­tombrie,­­ ora­­ 20 în sală 59: RECITAL DE SONATE BACH­E— dat de studenții cla­sei de flaut; Joi, 29 octombrie, ora 20, în sala festivă; RECI­TAL DE PIAN Lucia Crăi­ță studi­an III (clasa lector Gheorghe Sava). filme Programul de azi: ÎN ARȘIȚA NOPȚII (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) — Republica; JANDARMUL SE ÎNSOA­RĂ, cinemascop — Victoria; MIREASA ERA ÎN NEGRU (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) — Arta; ANICIKA (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21) — 23 August; CASTELUL CONDAMNA­ȚILOR — Tineretului; HELGA — Muncitoresc; DON JUAN FARA VOIE cinemascop — Steaua roșie. Programul de mi­ne: ÎNTILNIREA (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) ^ Repu­blica. ZBOARĂ COCORII —Vic­toria; DRAGOSTEA LUI SERA­FIM FROLOV (cinemascop) (8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — Arta. MISTERIOSUL X DIN COSMOS: cinemascop (8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — 23 August; FILME PENTRU COPII (ora 9,30); DANSÎND SIRTA­­KY — Tineretului; CARTIERUL VESELIEI — Muncitoresc; RĂZBUNĂTORUL Stea­ua roșie.

Next