Făclia, octombrie-decembrie 1970 (Anul 24, nr. 7431-7509)
1970-10-25 / 7452. szám
PAGINA 2 FĂCLIA A XXVI A ANIVERSARE A UNEI FORȚELOR NOASTRE ARMATE (Urmare din pag. I) Hranului, al locotenenților colonei Ion Buzoianu și Paul Ionescu, comandanți de regimente, al căpitanului Petre Romulus, eroul de la Sofronea, care și-a dat viața, împreună cu Bravii săi tunari, intr-o luptă inegală cu tancurile dușmane, al sublocotenentului post-mortem Constantin Godeanu, membru al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist Român, plecat voluntar pe front.. .al sergentului sanitar Elen.« Chiriță, viteaza față al cărei drum de luptă, început în defileul Mureșului, a fost curmat de un obuz vrăjmaș la Budapesta, al adjutantului aviator Traian Strjai din Cluj (Someșeni) care, grav rănit, și-a îndreptat avionul incendiat spre o cazemată inamică, distrugând-o cu prețul vieții, sale,, al zecilor de mii de fii ai patriei care au dat suprema jertfi pe câmpul de onoare. Faptele de arme ale trupelor române au fost citate de comandamentul roman prin numeroase ordine de zi, precum și de comandamentul suprem sovietic, prin 7 ordine, 21 comunicate de război și alte,ordine ale comandamentelor unor mari unități sovietice cu care am cooperat forțele române. In semn de prețuire a eroismului armatei române, peste 300.000 de soldați, subofițeri și ofițeri au fost distinși cu ordine și medalii românești, sovietice, cehoslovace și ungare. La bilanțul războiului făcut prin prisma Conferinței de pace de la Paris, ministrul de exterre al principalei forțe a coaliției antihitleriste —.Uniunea Sovietică— sublinia: „Știm cu toții că România a fost statul care printr-o acțiune hotlistă s-a eliberat de regimul fascist, al lui Antonescu, s-a alăturat aliaților... împreună cu noi, împreună cu trupele aliate, "noua Românie' democratică a început lupta pentru înfrângerea lui Hitler, a făcut sacrificii considerabile în această luptă și noi toți recunoaștem sacrificiile aduse de poporul român acestei cauze”. Ministrul de externe al Marii Britanii arata la 29 septembrie 1944, că „România a dat un ajutor substanțial cauzei aliaților”. Relevînd semnificația participării României la războiul antihitlerist,postul de radio New York sublinia la 18 septembrie 1944 „Dezastrul german din România a pecetluit soarta armatelor Reichului din Balcani. Prin trecerea României de partea aliaților, drumul de sud-est, care duce la Budapesta, Praga și Viena, este deschis... Este deci legitim ca poporul român să aibă in momentul de față un sentiment de satisfacție, căci România are o contribuție însemnată ,la grăbirea sfîrșitului. Este o contribuție de care poporul român poate să se felicite*. Iar postul de radio Paris, la un an și jumătate de la încheierea războiului, conchidea: „Franța socotește că România a adus prin contribuția sa o scurtare a războiului de cel puțin șase luni". în cursul bătăliilor purtate, pentru nimicirea celui mai periculos vrăjmaș al Civilizației și progresului social, prin singele vărsat in comun, s-au pecetluit prietenia și frăția de arme românosovietică. în tot timpul luptelor, ostașii români au simțit sprijinul nelimitat al oamenilor muncii din țară, care au răspuns cu însuflețire chemării Partidului Comunist Român. „Totul pentru front, , totul pentru victorie !“. Partidul a mobilizat toate energiile poporului, a insuflat maselor muncitoare și luptătorilor de pe front o nestrămutată voință de a învinge, în slujba războiului drept antifascist, poporul român și-a pus toate forțele și resursele sale. Contribuția economică a țării s-a ridicat la peste un miliard de dolari (valută a anului 1938), sumă echivalentă cu mai mult de patru ori bugetul țării pe anul 1937/1938. În cei 26 de ani care au trecut de la eliberarea României de sub jugul fascist, poporul nostru, condus de Partidul Comunist Român, a obținut victorii fetijascubile^ i ștfținaL schimbat d'adic>l , înfățișarea țării, modul de viia??al poporului nostru. Socialismul a învins definitiv la orașe și sate, situînd România în rîndul țărilor cu cea mai avansată orânduire socială și de stat. Prin victoriile obținute în edificarea noii orinduiri, partidul și poporul nostru își aduc contribuția la dezvoltarea și îmbogățirea marxism-leninismului, a experienței universale înaintate, la creșterea forței de atracție a socialismului. ■. Parte integrantă a societății socialiste, armata noastră trăiește din plin — printr-o participare activă — climatul de muncă creatoare a poporului, efervescența imprimată de cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român întregii vieți politicesociale a țării. Înfăptuind cu hotărîre sarcinile puse de partid în fața armatei, comandanții, organele și organizațiile de partid, împreună cu toate compartimentele vieții ostășești militează pentru calitatea procesului instructiv-educativ în pas cu dezvoltarea militară contemporană, pentru ridicarea necontenită a capacității combative a forțelor armate, asigură creșterea neîncetată a rolului de conducător politic al partidului în toate domeniile de activitate din armată, în spiritul novator și dinamismul caracteristic activității comuniștilor. Creșterea continuă a puterii economice a țării își găsește oglindirea în întărirea și modernizarea necontenită a bazei tehnico-materiale a armatei, perfecționarea structurii sale organizatorice, formarea unor noi genuri de armă, ridicarea gradului de tehnicitate al întregii armate, creșterea puterii de luptă a tuturor unităților și marilor unități. Pe temelia unității moral-politice a națiunii noastre socialiste a crescut și s-a maturizat corpul de cadre al armatei. Ne mîndrim că avem ostași pricepuți, de nădejde, care își însușesc cu sîrguință cunoștințele militare, dovedind că tânăra generație a patriei este gata să-și consacre toate energiile atît pe frontul muncii și făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, cât și în pregătirea militară pentru apărarea patriei. Examenul bărbăției și curajului, al devotamentului nețărmurit față de patrie a fost evidențiat în toată strălucirea lui în înfruntarea cu stihiile dezlănțuite ale naturii din primăvara acestui an. In vibranta manifestare a întregii națiuni pe „frontul“ apelor dezlănțuite, s-a manifestat cu tărie legătura trainică dintre armată și popor, faptul că ea nu cunoaște țeluri mai înalte decit slujirea cu nețărmurit devotament a intereselor poporului. Și cu acest prilej armata s-a dovedit la înălțimea misiunii încredințate, de partid, de popor. întregul proces instructiv-educativ ce se desfășoară în armată, sub conducerea partidului, asigură educarea tuturor militarilor în spiritul dragostei și devotamentului față de patrie, a mândriei față de glorioasele tradiții de luptă ale poporului român, și față de marile înfăptuiri ale prezentului socialist, în spiritul solidarității internaționaliste cu popoarele țărilor socialiste și armatelor lor. Preocupîndu-se permanent de ridicarea potențialului militar al țării, partidul și guvernul acordă o deosebită grijă pregătirii întregului popor în vederea apărării cuceririlor revoluționare, a independenței și suveranității statului nostru, activităților gărzilor patriotice înarmate și detașamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei. Paralel cu studierea legilor dezvoltării societății noastre socialiste, Partidul Comunist Român manifestă o permanentă grijă pentru analiza proceselor și fenomenelor vieții internaționale, a tendințelor dezvoltării societății contemporane,, a raportului de forțe pe arena mondială. Bazată pe această analiză marxistleninistă, politica externă a României este călăuzită în totalitatea ei de înaltă principialitate. Ampla cuvântare, rostită la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a O.N.U. de președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste. Românii, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, a prezentat în fața lumii întregi politica constructivă, caracterul realist, dinamismul, fermitatea și spiritul de inițiativă al politicii externe a partidului și statului nostru. Această politica se bucură de unanimă și deplină aprobare în rîndul militarilor; • Acționând pentru destindere internațională, pentru înlăturarea conflictelor existente și încetarea cursei înarmărilor, pentru securitate în Europa și pe Întregul glob, țara noastră acordă toată atenția sporirii capacității sale de apărare, la t în jîtul forțelor sale armate. ’Armata noastră a dezvoltat și dezvoltă stricise legături de colaborare cu armatele țărilor participante la Tratatul de la Varșovia, ale tuturor țărilor socialiste, pe baza stimei și respectului mutual, a prieteniei și spiritului tovărășesc. La cea de-a 26-a aniversare a Zilei Forțelor Armate, militarii de toate gradele, urmând neabătut politica Partidului Comunist Idemân, îți reafirmă hotărîrea nestrămutată de a fi întotdeauna demni continuatori ai virtuților ostășești dovedite de poporul nostru de-a lungul existenței sale, de a-și dărui întreaga energie, pricepere și capacitate de muncă slujirii cu abnegație a scumpei noastre patrii - REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA. Militari constructori pe șantierul de la Chiștag i < O COLABORARE CU ASPECTE INEDITE în ziua de 14 octombrie etc., aflîndu-mă în vizită la ferma zootehnică a cooperativei agricole de producție din Apahida, am cunoscut doi specialiști — medici veterinari — care, din curs unei strînse și utile colaborări profesionale, sînt în măsură să vorbească deja despre unele rezultate pozitive importante, firești — se înțelege — pentru domeniul dat și interesante dacă nu inedite — pentru opinia publică. Este vorba de dr. Ioan Ivașcu, asistent la Facultatea de medicină veterinară a Institutului agronomic din Cluj, și dr. Dorina Salanțiu, șefa fermei zootehnice a C.A.P. Apahida. Care este obiectul colaborării amintite? Depistarea, tratarea și vindecarea bolilor care apar la speciile de animale și — în contextul acestor acțiuni — efectuarea unor cercetări științifice care vizează ameliorarea radicală a terapeuticii și creșterea eficienței economice. — între ferma pe care o conduc și facultatea pe care am absolvit-o există o colaborare fructuoasă — ne spune dr. Dorina Salanțiu, în toate cazurile pe care nu le pot rezolva personal cu mijloacele ce-mi stau la dispoziție pe plan local, solicit sprijinul facultății, respectiv al clinicii veterinare, în cadrul acestei clinici au fost tratate și vindecate destul de multe animale bolnave din fermă. " Aș cita citeva cazuri mai interesante : o vacă ere necesita cezariană, o vacă avînd reticulită traumatică, o vacă suferind de pericardită, un cal cu hernie, uni cal cu rană penetrantă, viței cu bronhopneumonie, taurine tinere cu bronhopneumonie cronică și altele. Toate aceste anomale, care au trecut prin secțiile de specialitate ale clinicii v obstetrică, medicală și chirurgie) au fost recuperate pentru activitatea economică. Colaborarea nu privește numai internarea în clinică a cazurilor mai grave, ci și susținuta activitate terapeutică și de cercetare științifică desfășurată pe teren (mă refer în mod special la ferma noastră) de tovarășul asistent dr. Ioan Ivașcu. De pildă, intr-o singură zi, dînsul a făcut la grajdurile de la Corpadea 5 operații pe tumori maligne oculare la vaci (4 excizii și o enucleere). Prin astfel de operații și prin tratamente adecvate, aplicate formelor incipiente sau avansate ale bolii, au fost salvate și recuperate 10 vaci. Solicităm și opinia asistentului dii Ioan Ivașcu: I Colborarea dintre'facultate și unitățile de producție 'greța ,un teren' favorabil ,atât pentru progresul cercetării științifice, cât și pentru îmbunătățirea rezultatelor enörnomice ale fermelor zootehnice. în cadrul acestei colaborări, person^Turchțăresc problema tumorilor maligne oculare, care va constitui și tema lucrării mele de doctorat. Este o temă la ordinea zilei pe plan internațional, dar puțin luată in studiu. Ea prezintă mare interes terapeutic și economic, deoarece boala e frecventă și animalele cu tumori maligne oculare mult avansate trebuie sacrificate, lărgindu-se astfel sfera pierderilor provocate de diverse alte cauze. Metodele de tratament promovate și aplicate de noi. in fazele inci piente alci Lbt IUD încâusiv exciziile, și-au dovedit eficacitatea în 100 la sută din cazuri. Practic au fost prevenite invadarea orbitei și generalizarea tumorii maligne oculare în întregul organism,, animalul putind fi exploatat pe toată durata de aptitudine pentru activitatea economică. — Cum procedați in fazele mai avansate ale bolii? — Recurgem la enucleele care, spre deosebire de excizii (secționări ale formelor incipiente), reprezintă extirpări ale globului ocular, ale părților bolnave în general, în măsura în care e posibil. — Ce concluzii se desprind din cercetările întreprinse de dumneavoasftră pînă în prezent? >— Aceste concluzii sunt deosebit de interesante dacă ne referim la cauzele bolii și la aplicarea măsurilor terapeutice care duete---vindecareacompletă a formelor ei inițiale; 'Eradicated boții este însă o problemă de perspectivă, rezolvarea depinzînd de eficiența cercetärßori care se vor face de-acumiteainte. K- Este tumoarea malignă oculară la taurine o boală transmisibilă virotic? “i.. Din cercetările Întreprinse pina în prezent, in diferite țări, reiese că nu. Aceasta nu înseamnă, desigur că nu se iau măsuri speciale de precauție în toate cazurile care cer „sacrificarea din, necesitate“. — Cu ce unități de producție întrețineți, relații de colaborare? ■ — Cu ferma zootehnică a I A.S. Cluj, cu fermele zootehnice ale _ .C.A.P. Apahida, C.A.P. Jucu și altele. TM Ce sperați să aducă aceasta colaborare? —în final, eradicarea bolii și, deci, o eficiență economică mai ridicată în toate fermele zootehnice. (1. s.) URGENTAȚI (Urmare din pag. l a) iești. La unul din acestea a fost turnată o placă de beton la intrare, iar pentru a se asigura condiții bune de adăpare a animalelor, urmează să se toarne o placă de beton pe locul unde vor fi așezate jghiaburie de adăpat.. în satul Topa a fost reparat și curățat saivanul pentru cele 1.200 de oi. — Putem spune — ne-a relatat tov. Ciupei —, că prin măsurile pe care le-am sust ca și prin faptul că ne-am îngrijit din timp de procurarea materialelor necesare și angajarea meșterilor care să execute aceste lucrări, vom putea asigura efectivelor de animale condiții bune de iernare. La Sîmpaul, pregătirile făcute în vederea iernării animalelor au constituit obiectul unei analize a biroului comitetului comunal de,,partid,,ținută zilele trecute. Din această analiză ca și din relatările făcute de inginerul Ioan Traica, șeful fermei zootehnice, a reieșit că și aici au fost luate o serie de măsuri de a se pune la punct adăposturile necesare pentru cele 195 de bovine și 1.430 de ovine. Dar sunt cu totul insuficiente cantitățile de nutrețuri suculente asigurate pînă în prezent, la C.A-P. Simpatil din cele 800 tone de siloz planificat nu s-au realizat decit 25 tone; același lucru se poate spune și despre C.A.P. Mihăiești, unde s-au insilozat pînă in prezent numai 100 tone din 650, planificate. De aceea, este imperios necesar ca în fiecare unitate să fie analizată cu simț de răspundere această situație și să se caute, toate posibilitățile pentru: a se recupera deficitul, prin insilozarea porumbului care'n-a ajuns la maturitate, a cocenilor de poririnjr ,și, a initiilor resturilor ve sgetale." De modul ium se asigură furajele va depinde în cea mai mare măsură obținerea unor producții corespunzătoare în sectorul zootehnic. Cenaclul „ECHINOX“ Vineri seara, în cadrul ședinței cenaclului „Echinox", a citit proză Marcel Buneanu. Tinărul prozator, cunoscut ,și din alte lucrări — publicate și citite în cenaclu —, a construit, de această dată, o proză „experimentală“. Deși i * a reproșat o excesivă concentrare (E. Urîcaru), proza ascultată a fost, fără îndoială, interesantă. Un punct de vedere pertinent ,a adus Moțs' Pop, afirmând existența «nuihrjccanism pur al contrapunierii simbolice a două planuri — unul al lucidității critice, iar celălalt al somnului ce anulează demersurile conștiinței. P Poantă a observat paralelismul unor monologuri interioare, în jurul cărora se încheagă evenimentele prozei. Au mai vorbit Marian Papihagi, subliniind dificultățile intenției, și reușita autorului, V. Tașcu, Olimpia Radu, Adindri Isac, I. Marcoș, Vasile Sava, care ,în luările lor de cuvint au întregit încercările de a epuiza Virtuțile și tehnica scriiturii prozei; Ioni Mircea, spiritual și inspirat, remarcă .,geometria prozei“ și, țesătura parabolică a textului. Adrian POPESCUI Cronica mărunta , începind de mîine, ne anunță filiala din Cluj a A.C.R.,se pot face înscrieri în vederea unei excursii de 4 zile la Budapesta, cu ocazia revelionului. # La magazinul de prezentare de pe strada Dr. Petru Groza, în fiecare zi este o mare afluență de consumatori. Cu toate acestea, după cum ne informează mai mulți cumpărători, prin grija responsabililor erosi I. și ,v. Vlaicu, amabilitatea rămâne « atribut permanent, al personalului acestei unități. Este o notă bună, pe care o consemnăm cu plăcere. ® La chioșcul din stația troleibuzelor 1 și 25 nu se respectă orarul, afișat. Nici deservirea nu se bucură de aprecierile majorității clienților. Și nu sunt puțini. # Irr microraionul I al cartierului Gheorgheni în ultimele zile apa a fost oprită de mai multe ori, fără să se anunțe în prealabil. Se știe foarte bine ce încurcături se produc în astfel de situații- în viitor se pot evita? # Ați comandat un grătar? Desigur. Tot așa de adevărat e, însă că uneori n-ați fost mulțumit de ceea ce v-a fost servit Grătarul era pjm slab, prea gras, prea, mic sau prea mare. Neplăcerea dumneavoastră se putea «uit» ușor dăcâ mă întevă era arătată carnea «a fi urma si fie prăjită. Iată o propunere pe care o facem rețtsurintelor noastre. f ■V / Cronica muzicală Concert omagial BARTÓK Alături de celelalte instituții de artă clujene — Filarmonica de Stat, Opera Maghiară de Stat, Studioul de Radio —, Conservatorul de Muzică „G. Dima" a înscris pe agenda manifestărilor consacrate , aniversării unui sfert de secol de la stingerea din viață a marelui compozitor maghiar Béla Bartók Un reușit concert omagial. Deși nu au fost executate poate lucrări dintre cele mai reprezentative pentru marea personalitate a compozitorului, așa cum Conservatorul ar fi putut aduce la lumina rampei, s-a ascultat un mănunchi de lucrări de mai mică respirație, din diverse genuri, la a căror realizare și-au adus aportul diferite formații instrumentale sau corale. Prefațînd concertul, prof. ...dr. Romeo Ghircoiașu, rectorul Conservatorului a reînviat cîteva aspecte biografice ale compozitorului, subliniind profundele legături pe care acesta le-a avut cu muzicienii și oamenii de cultură români, ca și deosebitul interes pe care l-a nutrit pentru folclorul muzical românesc,pentru ca apoi să conchidă asupra locului de seamă pe care Bartók îl ocupă prtr galeria marilor personalități, culturale ale secolului nostru. jt Toate cele patru puncte ale concertului s-au bucurat de o prezentare îngrijită, cu mult respect pentru litera partiturii. S-a putut admira astfel vigurozitatea tonului și bunele intenții polifonice cu care Horia Fulea și Dieter Schuller au redat .. .mai multe Duete pentru sporî,sau naturalețea și expresivitatea TM CÍntului pianistului .Mohoș Imre în Suita op. 14, în partea a doua a concertului, două formații camerale ale Conservatorului au dovedit încă o dată bunul prestigiu de care se bucură; Orchestra de cameră a studenților dirijată de conf. Miron Șoarec, și corul de cameră, sub conducerea prof. Dorin Pop. Atît cele 10 piese pentru copii, în prelucrarea orchestrală a lui Werner Lee, cît și cele, Patru cîntece slovace pentru cor mixt și pian au readus imagini pline de prospețime și vitalitate, datorită largii lor respirații folclorice, atît de divers colorate. Pe lîngă acuratețea generală a execuțiilor, se cuvine a fi subliniată expresivitatea artei pianistului Ferdinand Weiss, care de această dată s-a întrecut pe sine înredarea acompaniamentul ancorurilor — lucrări din perioada de tinerețe a compozitorului. Dan VOICULESCU calendar 25 OCTOMBRIE: soarele răsare 6,43, apune 17,16. ROMANIA: 1839 — S-a născut Nicolae Teclu, chimist (m. 1916); 1894 ,— S-a născut chimistul Constantin V. Gheorghiu (m. 1956); 1896 — S-a născut pictorul Aurel Jiquîdi (m. 1962); 1898 — S-a născut pictorul M. Zamfirescu (m. 1939); 1920 — S-a născut Petre Lupu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul Muncii (50 de ani). 1934 — A apărut primul număr al revistei bilunare „îndrumarea”, organ antifascist; 1970 — Ziua Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România, „ 26 OCTOMBRIE: soarele, răsare 6,44, apune 17,14, ROMÂNIA: 1673 - 5-a nascut. Dimitie Cantemir, domn al.. Moldovei între anii 1710—1?0, scriitor, istoric de seama, 4 secolului al XVIII-lea ,(m. 1723); 1720 5-a nascut Gheorghe Costaforu, om politic , român.i primul recipr. al Universității din București (m. 187$); 1843 - g, Născut scriitorul Grigori H. Grandea (m., 1897);, 1844 S-a născut scriitorul: : Nicolae Beldiceanu (m., 1896); 1860 — A fost inființată Universitatea din Iași; 1868 ;— S-a născut Andrei Ioachimescu, inginer și matematician, (m. 1943). 1892 — S-a născut Ioan Atanasiu, geolog (m. 1949); AUSTRIA:. — Se împlinesc 15 ani de la proclamarea suveranității și neutralității permanente a Austriei. Zi națională; IRAN: 1919 — S-a născut Mohammad Reza Pahlavî Aryamehr, șahinșahul Iranului. Sărbătoare națională; VIETNAMUL DE SUD. 1955 — Proclamarea Republicii. tv 9,00 — Deschiderea emisiunii. Matineu duminical pentru copii și școlari: „Noile aventuri ale echipajului Val-Vîrt*jB: „Pi- urmele argonauților“. 9,45 — Desene animate: „Regele junglei*. 10,00 — Viața satului. 11,15 — Amfiteatru muzical; Din creația lui M. A. Mozart. 12,00 — De strajă patriei. Emisiune festivă, consacrată Zilei Forțelor armate ale Republicii Socialiste România. 13,00 — In reluate, la cererea telespectatorilor. Interpreți îndrăgiți de muzică ușoara: Rita Cavone, Cliff Richard, Luigi Ipnesoli, Hania Pazesova, Jacques Huston, Florin Jogardo. 13,10 ■ IinișiURe în limmba Afftafr«. J5io. —■ Eoibaîs Dîlisme, București • — Steaua- Transmisiuni . de h stadionul „23 August”. 17,00 '--- Redacția Sportvă prezintă medalioanele ființate 1.lochen Rindt“ și „Câșșgus .ClayLii 17,30 — Campionatul mondial de cîclobal (imâră17. inregistrate de la Praga), 18,00.,Patrium Carmen. Ch.: are patriei — concurs coral interjudețean. Participă coruri dîn județul Brașov. Municipiul București și județul Suceava,, 19,15 — Desene animate: „Istoria invențiilor“L ,19,30”" -Li Telejurnalul de seară... 20,20 — Baletul „La piață”, de Mihail Jofăt 20,30 —Tirex-varietăți, în distribuție: Doina... Badea, Mârîșna Bădoiu, .’Eugenia I. Moldoveanu,. 'Narghita, ...'M’argăreia'; Pîslaru, Lucia Ripeapur, Ion Caratpitru, Mihai Fotino, L Perfe: Geambașu, Asaardru ; Mariorescu, Bojidar Petrovi ■ [UNK] Ion Tugearu,; : Vasilie ,Veșelpușgi... 11,25 — ’ Reportaj TV: .,80 de bărbați*. . 21,35 — Telex-vănetăți (partea a. II-*). 22,45 TM Telejurnalul de noapte.. 23,05 — _ Campionatele mondiale de gimnastica Exerciții Jibir...alese S femei. (înregistre de U Ljubljatia). 23 30—■ închiderea ;4plis,iiini.i., " ■ R frbșrkmui de mîine: în jurul orei: 17,30 -- Vizita tovorășului Nicolae Ceaușescu și Statele Unite ale Americii■ transmisiune directă de» Casa Albă —;; Washington. 18,00 ; Mike Ivan premiera. 18,05. iTeresport.". 18,25 —" Panoramic științific,. Din institute și laboratoare. 18,50. — Actualitatea în economie. 19,05 —• Cu automobilii prin Austria -- reportaj filmat. 19,20 ■— "1001 de seri" --- emisiune pentru cei mici.. 1930 — Telejurnalul de seară. 20,00 — Teatru ,foileton: „Războiul celor două roze“ (Episodul 1) Spectacol filmat. 20,55 — „Unul din doi* —4; emisiuneconcurs. Transmisiune din Brăila. Tema: Legendă și geografie. 21,55 TM:; Tel gleb. Călătorie prin Iran. ‘22,00 — Campionatele mondiale de gimnastică. Exerciții: liber alese ■— bărbați. Transmisiune directă de la Ljubljana, :23:00 — Telejurnalul de noapte: radio Programul Studioului Cluj LUNI, 26 octombrie 1970; Buletin de știri, muzică, sport. 1945 — „Actualitatea sonoră", ediție de informații, reportaje lî interviuri Rubrica; Cum intîmpinați aniversarea partidului? Răspunde dr. ing. Ion Modoran, directorul Stațiunii experimentale pomicole Bistrița; 17,55 —Recomandări din programul săptămânii; 18,05 — Unda preferințelor, mr mușică populară difuzată la cererea ascultătorilor. Redactor: Dumitru Vârficri ÎS,0".— Emisiune economică. Realizator ing. Constantin Mustață; 18,45 — Glose lirice, — emisiune prezentată de Cornel Pop; 18,55 — Muzică de jazz; 19,15 — Sport. MARȚI, 27 octombrie 1970: 6,00_ — Bună dimineață ■— emisiune divertisment de informații, note, interviuri și muzică. Redactor Constantin r.”mitrescu, teatrul Teatrul Național, ora 15 CAPCANA PENTRU UNUL SINGUR. Valabil abonamentul K. Teatrul Maghiar de Stat (15,30): ȘAPTE CA H BASME. Abonament uzină 2. ETSH Opera Română Cluj: _ICA“ PRA CU TREI IEZI (ora 11); VĂDUVA VESELĂ (19,30); Opera Maghiară de Stat. SYLVIA (ora 10); CETATEA PRINȚULUI BARBĂ ALBASTRĂ; MANDARINUL MIRACULOS; PROGRAM DE BALET (20,00). Conservatorul de muzică „G. pîma" Cluj, luni, 2$ octombrie, ora 20 în sală 59: RECITAL DE SONATE BACHE— dat de studenții clasei de flaut; Joi, 29 octombrie, ora 20, în sala festivă; RECITAL DE PIAN Lucia Crăiță studian III (clasa lector Gheorghe Sava). filme Programul de azi: ÎN ARȘIȚA NOPȚII (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) — Republica; JANDARMUL SE ÎNSOARĂ, cinemascop — Victoria; MIREASA ERA ÎN NEGRU (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) — Arta; ANICIKA (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21) — 23 August; CASTELUL CONDAMNAȚILOR — Tineretului; HELGA — Muncitoresc; DON JUAN FARA VOIE cinemascop — Steaua roșie. Programul de mine: ÎNTILNIREA (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) ^ Republica. ZBOARĂ COCORII —Victoria; DRAGOSTEA LUI SERAFIM FROLOV (cinemascop) (8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — Arta. MISTERIOSUL X DIN COSMOS: cinemascop (8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — 23 August; FILME PENTRU COPII (ora 9,30); DANSÎND SIRTAKY — Tineretului; CARTIERUL VESELIEI — Muncitoresc; RĂZBUNĂTORUL Steaua roșie.