Făclia, ianuarie-martie 1971 (Anul 25, nr. 7510-7584)

1971-01-22 / 7526. szám

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, M­ÎȚέVA­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII—Nr. 7526 e Vineri 22 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în mari întreprinderi bucureștene Iert tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român a fost din nou oaspetele co­lectivelor de muncitori, tehnicieni și ingineri, cu prilejul vizitei de lucru făcute în mari întreprinderi bucureștene, unități reprezentative pentru industria constructoare de mașini, pentru subramuri importante ale acesteia: uzina de motoare și compresoare „Timpuri Noi", Uzina de ma­șini grele, Secția de pereți membrană și țevi pentru caza­ne de aburi a uzinei „Vulcan", uzinele „Autobuzul", „Steaua roșie" și „Semănătoarea". Secretarul general al partidului a fost însoțit de tova­rășii Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Dumitru Popa, Du­mitru Popescu, Mihai Marinescu, vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, precum și de ministrul industriei con­strucțiilor de mașini, Ioan Avram. Ca și cu atîtea alte prile­juri, cînd a avut loc un contact nemijlocit al con­ducerii partidului și statu­lui cu oamenii muncii din fa­brici și uzine, de pe șantiere, din unitățile agriculturii so­cialiste, cu reprezentanți­ ai culturii și științei țării noas­tre, într-un cuvînt cu cetățeni de toate vîrstele și profesiile — români, maghiari, germani, și de alte naționalități — la început de an, de nou cincinal, și de data a­­ceasta, discuțiile de lucru, cunoașterea concretă la fața locului a problemelor de via­ță și de muncă ale oamenilor, analizarea sarcinilor actuale și de perspectivă pentru ridi­carea eficienței întregii acti­vități, marchează pregnant o revelatorie realitate a societă­ții noastre, indisolubilă legă­tură dintre partid și popor, temelie de granit a orînduirii socialiste a României. Din realizările prezente la locurile de muncă vizitate, din cuvîntul oamenilor se desprind nu numai succesele dar și idei apte să se concre­tizeze în noi realizări, în noi fapte de viață menite să ri­dice patria noastră pe noi trepte ale progresului și civi­lizației. Programul de lucru al zilei începe cu Uzina de motoare și compresoare „Timpuri noi“. In întîmpinarea secretarului general al partidului, al celor­lalți conducători de partid și de stat, vin cu bucurie și en­tuziasm și salută din inimă sute de salariați. Cei prezenți aclamă îndelung, ovaționează pentru partid și Comitetul său Central, pentru secretarul ge­neral al partidului, pentru in­disolubila unitate dintre partid și popor. Este nota obiș­nuită, de căldură, de dragoste și respect în care se desfășoa­ră întîlnirile conducătorilor partidului, ai țării, cu masele de oameni ai muncii de la orașe și sate. Vechile ateliere „Lemaitre” — astăzi „Timpuri noi“ — au devenit în anii construcției so­cialiste o unitate modernă producătoare de motoare Die­sel cu puteri cuprinse între 12 și 110 CP, motoare cu benzină de 9—18 CP, compresoare de aer cu debite cuprinse între 0,01 și 10 mc pe minut, agre­gate care echipează o gamă largă de instalații fabricate de întreprinderile constructoare de mașini, toate tipurile de locomotive moderne produse în țară. La „Timpuri noi“ nu a fost asimilată nici o licență, totul este produs original. In actualul plan cincinal valoarea producției uzinei va crește de la 215 milioane lei în acest an, la 420 milioane lei în 1975. In secția de prelucrări me­canice, se prezintă oaspeților o serie de piese și subansam­­ble din componența motoare­lor și compresoarelor care în urma reproiectării lor sunt fa­bricate astăzi cu gabarite mult mai mici. In secția montaj motoare, se dau alte explicații în legătu­ră cu parametrii îmbunătățiți ai motorului D. 120, introdus recent în fabricație. Intre oaspeți și factorii de răspundere al uzinei are loc un schimb de opinii în legătu­ră cu dezvoltarea în continua­re a acestei întreprinderi și cu profilarea ei mai precisă. Pen­tru realizarea acestor obiecti­ve se dau indicații în vederea extinderii unor suprafețe de producție, dotarea întreprin­derii cu noi instalații și utila­je, folosirea la întreaga capa­citate a mașinilor din dotarea întreprinderii. Se ajunge la concluzia că uzinele „Timpuri noi“ își pot spori eficiența printr-o mai bună profilare, printr-un grad mai înalt de tipizare a produselor. Se re­comandă conducerii Ministe­rului Industriei Construcțiilor de Mașini, specialiștilor uzi­nei, găsirea unor modalități de cooperare cu întreprinderi din apropiere pentru construi­rea și exploatarea în comun a turnătoriei și forjei preco­nizate. — întreprindeți cît mai cu­rând studiile necesare și da­­ți-le curs, spune tovarășul Nicolae Ceaușescu. De aseme­nea, restudiați toate posibili­tățile de care dispun uzinele pentru dezvoltarea activității. Se cere să realizați un volum al producției mai mare și produse de și mai bună cali­tate. Se vizitează Uzina de ma­șini grele — București. La in­trarea în blocul-turn care a­­dăpostește birourile centralei industriale de utilaj termo­­energetic și Institutul de cer­cetări și proiectări energeti­ce și termoenergetice, de pe lingă această Uzină conducă­torii de partid și de stat sînt întîmpinați de ing. Nicolae Constantin, director general al Centralei industriale, și de ing. Tiberiu Grecu, director general al Uzinei, care pre­zintă cîteva din realizările și perspectivele întreprinderii. Intrată în funcțiune în primul an al ultimului cincinal, uzi­na a înscris în palmaresul in­dustriei românești cîteva per­formanțe de înalt nivel teh­nic, turnînd piese de mare gabarit și complexitate desti­nate hidroagregatelor ce se construiesc la Reșița pentru hidrocentrala de la Porțile de Fier. Oțelăria electrică produ­ce anual peste 122 000 tone­ de oțel. Au fost asimilate mai mult de 150 mărci de oțeluri aliate și speciale menite să acopere cerințele calitative tot mai înalte ale uzinei. — Ați pornit bine, aprecia­ză tovarășul Nicolae Ceaușes­cu, dar nu s-ar putea ca în acest cincinal oțelăria să a­­jungă la o capacitate de 200 000 tone? — Am putea, într-adevăr, să amplasăm un nou cuptor e­­lectric de volum mare, sau două de capacitate mai mică, răspunde ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram. — Și, totodată — continuă secretarul general al partidu­lui — să facem aici un lami­nor mic, proiectat și construit în țară. Din acest dialog direct, la obiect, se naște o inițiativă importantă: se conturează un nou obiectiv mobilizator pen­tru colectivul uzinei. Discu­ția de lucru continuă. De a­­semenea, exportul crește verti­ginos: de la 6,1 milioane lei — valută în 1971, la 62,4 mi­lioane lei — valută în 1975. Realizări remarcabile a în­registrat în ultimii ani și In­stitutul de cercetări și proiec­tări energetice și termoener­getice. Directorul acestuia, ing. Teofil Popovici, prezintă activitatea desfășurată de in­stitut și centrală într-o fază concludentă. — Suntem­ în mă­sură să livrăm centrale elec­trice „la cheie”, dezvoltînd în felul acesta capacitatea crea­toare a muncitorilor, tehni­cienilor și inginerilor.­­ Afirmația se întemeiază pe­­ rezultatele concrete obținute. In 1972 va fi probată prima turbină de 330 MW, iar în 1974, turbina cu abur pentru termoficare de 150 MW, reali­zată după o concepție proprie. Se vizitează secția de turbo­­agrega­te. Tovarășul Nicolae Ceaușes­cu și ceilalți conducători de partid și de stat se opresc în fața unei mașini complexe, o freză de copiat ^palete pentru turbine. Apoi conducătorii de partid și de stat trecînd prin noua hală aflată în construcție, destinată montajului și probe­lor viitoarelor turbine se în­dreaptă spre secțiile „calde“: oțelăria, forja și turnătoria uzinei. In confruntările de păreri se subliniază ideia necesității mai bunei folosiri a cadrelor de muncitori de înaltă califi­care, de asemenea, a recrută­rii tehnicienilor, și mai ales a maiștrilor din rîndul celor mai pricepuți și experimentați muncitori. Vizitarea uzinei se încheie în secția mecano-sudură un­de se construiesc marile an­­samble sudate pentru turbi­nele de 330 Mw. Intrată par­țial în funcțiune la jumătatea anului trecut, secția realizea­ză carcase, corpuri pentru condensator , lucrări de ma­re tehnicitate al căror control se efectuează cu raze Roent­gen și ultrasunete. Un alt obiectiv industrial de mare importanță pentru economia noastră națională, care constituie obiectivul po­pasului următor este secția de pereți membrană și țevi pen­tru cazane cu aburi aparținînd uzinei „Vulcan“. Directorul general al uzinelor „Vulcan“, ing. Lache Ene, care în­­tîmpină pe oaspeți, prezintă mai întîi cel mai important produs al întreprinderii, deo­camdată aflat în stadiul ma­chetă. Este vorba de cazanul de 1 035 tone aburi pe oră. Este primul agregat de acest fel realizat de țara noastră și va avea impunătoarea înăl­țime de 108 m. Gazdele in­formează că gigantul acesta este destinat termocentralei de la Rogojelu. Fac o impre­sie deosebită liniile automate de fabricare a unor asemenea agregate. Se subliniază impor­tanța pe care o are această secție pentru­­ dezvoltarea în continuare a uzinelor „Vul­can“, permițînd, totodată, re­alizarea unor produse de un înalt nivel tehnic, corespunză­toare cerințelor economiei noastre naționale, exigențelor tehnicii moderne. Tot aici, în această secție, directorul tehnic al Institu­tului de proiectări pentru e­­chipamente termo-energetice, Simion Suciu, informează pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, pe ceilalți conducători de partid și de stat, asupra noi­lor produse aflate în fază de studiu sau proiectare la acest institut.­­­ Să faceți totul pentru a realiza utilaje la nivelul teh­nicii actuale, recomandă to­varășul Nicolae Ceaușescu conducerii institutului și ce­lorlalți specialiști prezenți. De asemenea, a continuat secre­tarul general al partidului, trebuie să valorificați cît mai bine experiența muncitorilor și tehnicienilor mai vârstnici, să-î ajutați să transmită cu­noștințele și priceperea lor celor tineri pentru ca tot a­ceștia să devină în cel mai scurt timp muncitori de nă­dejde, să se asigure astfel o continuitate a muncii de înal­tă calitate în uzină, în în­treaga noastră industrie so­cialistă. In încheierea vizitei, aici, pe platforma industrială a Bercenilor, tovarășul Nicolae Ceaușescu felicită călduros pe constructori, pe toți cei care, cu pasiune și măiestrie, dau viață acestor mari obiective ale industriei noastre grele. Secretarul general al partidu­lui recomandă tuturor celor prezenți să se îngrijească ne­încetat de grăbirea lucrărilor de construcții pentru ca între­gul obiectiv industrial să fie terminat în termenul stabilit și să înceapă să producă la toți parametrii tehnico-econo­­mici proiectați.­­ Este necesar, arată tova­rășul Nicolae Ceaușescu, ca mașinile să fie folosite la în­treaga lor capacitate, sa tre­ceți la perfecționarea progra­melor speciale așa fel încît la finele cincinalului volumul producției să fie cu mult mai mare decît cel prevăzut acum în cifrele de plan. Adresîndu-se primarului mu­nicipiului, celorlalți edili ai Capitalei, secretarul general al partidului recomandă să se îngrijească de asigurarea unor condiții de viață mereu mai bune muncitorilor, să se prevadă construcții de locuin­țe, proprietatea uzinei, să se ridice edificii culturale, astfel ca muncitorii, cadrele de ba­ză ale uzinei, să aibă asigu­rate toate condițiile civilizate de viață. Se vizitează o altă mare întreprindere bucureșteană — Fabrica de autovehicule „Au­tobuzul“. Aici, vizita începe cu o dis­cuție avînd ca temă realizări­le de pînă acum și perspecti­vele întreprinderii. Directorul tehnic, Gheorghe Pitulescu, în­fățișează succesele obținute în realizarea planului cincinal recent încheiat. Se sublinia­ză, printre altele, că autobu­zele fabricate aici au fost ne­încetat îmbunătățite, atît sub raport constructiv, cît și în ceea ce privește confortul. Rezultate bune au fost obținu­te și în construcția autoutili­tarelor, — microbuze, camio­nete, autosanitare. Și produc­ția de troleibuze a beneficiat de îmbunătățiri. In întreprin­dere se fabrică opt tipuri de autoutilitare, trei tipuri de autobuze, urbane și rurale, și un tip îmbunătățit de trolei­buz. Zilnic, de pe benzile de montaj ale întreprinderii ies 28 de autoutilitare și 10 auto­buze. Autoutilitarele produ­se de „Autobuzul“ sunt solici­tate pe piața externă. In cin­cinalul actual sunt de rezolvat sarcini și mai mari: între­prinderea se pregătește pentru însușirea fabricației a două tipuri de autobuze după licen­ța M.A.N., urmînd ca specia­liștii uzinei să diversifice pro­ducția acestor autobuze. Se prevede ca producția marfă să crească în perioada 1971— 1975 de 2,13 ori, cu toate că suprafețele de producție nu vor spori în mare măsură, iar numărul salariaților cu 30 la sută. Se vizitează secțiile princi­pale ale întreprinderii. Mun­citorii, cei mai mulți dintre ei tineri, întîmpină cu bucurie, cu aplauze tumultoase pe se­cretarul general al partidului, pe ceilalți conducători de partid și de stat, oferă, în semn de prețuire și afecțiune, garoafe roșii. La sculărie, se urmărește aceeași problemă importantă luată în discuție și în celelalte întreprinderi vi­zitate — autoutilarea. Sunt a­­preciate pozitiv rezultatele de­(Continuare in pag. a IV-a) EXPOZIȚIA JUDEȚEANĂ DE INVENȚII ȘI INOVAȚII Ieri, s-a deschis, în sala clubului „Metalul“ din Cluj, Expoziția de invenții și inovații a județului Cluj, organi­zată de Consiliul județean al sindicatelor, în cinstea semi­centenarului partidului. La deschiderea expoziției au participat tovarășii Roman Morar, Soos Manea Carol, Alexandru Galoș, secretari ai Comitetului județean de partid, membri ai biroului Comi­tetului județean, prim-secretari și secretari ai comitetelor municipale și orășenești de partid, membri ai comitetelor executive ale consiliilor populare județean și municipal, conducători de întreprinderi și institute științifice și uni­versitare, cercetători, inventatori și inovatori, reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești. Cuvîntul inaugural a fost rostit de tovarășul Ioan Udrea, președintele Consiliului județean al sindicatelor. Sunt prezentate prototipuri, machete ale unor invenții și inovații, produse realizate cu procedeele, dispozitivele nou create, grafice cu dinamica mișcării de invenții și ino­vații etc. Expoziția este deschisă zilnic între orele 10—12 și 15—la Aspect din expoziție J­URNAL industrial Calificativul „foarte bun” Nu de mult, uzina Oțelul roșu a lansat o comandă către siderurgiștii de la Industria sîrmei, pentru o însemnată cantitate dintr-un oțel carbon destinat prelucrării în tablă subțire. Cu toate că nu au mai produs un astfel de oțel, pentru care se cer condiții speciale de elaborare și tur­nare, comanda a început să fie onorată. Grupul de specialiști din cadrul secției a pus tehnolo­gia la punct, a făcut pregăti­rea muncitorilor și s-a trecut la fapte. Un prim lot de 45 tone din oțelul respectiv, ex­pediat la uzina Oțelul roșu, a și fost prelucrat în tablă sub­țire, primind calificativul „foarte bun“. Pe baza acestui r­ezultat ca­­u­ ia­ti­v , elaborarea oțelului co­­mandat a trecut la scară in­dustrială. Pînă la sfîrșitul trimestrului în curs, uzina beneficiară va primi de la In­dustria sîrmei circa 1.500 to­ne, livrat în lingouri de cîte 850 kg. O mie de ore... In cadrul laboratorului fi­zic de la Industria sîrmei au fost date recent în func­ție două instalații cu cîte trei posturi de lucru, desti­nate efectuării încercărilor la fluaj — la temperatura mediului înconjurător și for­țe de tracțiune pînă la ma­ximum 20 de tone — a sîr­­melor din oțel pentru beton precomprimat. Fiecare uti­laj este echipat cu cîte trei dispozitive de încercare in­dependente unul de altul din punct de vedere mecanic și electric, iar înregistrarea alungirii se realizează auto­mat pe o bandă largă. Tim­pul de staționare sub sarci­nă pentru fiecare probă de sîrmă este de 1­000 de ore, după care, rezultatele atestă în ce măsură produsele res­­pective se încadrează în li­mitele prevăzute de STAS și, bineînțeles, corespund pre­tențiilor emise de benefi­ciari. Start promițător In activitatea inovatorilor Cele 9 propuneri înregis­trate la­ biroul de invenții și inovații al uzinei pînă la 21 ianuarie, atestă că inova­torii de la Industria sîrmei au pășit în 1971 hotărîți să-și concretizeze potențialul creator la o treaptă supe­rioară succeselor din anul precedent. Colectivul alcătuit din to­varășii Vasile Florea, loan Damian, maiștri electricieni, loan Geană și Valer Sava, electricieni la laminorul nr. 3, au conceput o „instalație automată pentru schimbarea sensului la motorul de cu­rent continuu de la traversa ridicătoare“. Practic, inova­ția vizează simplificarea schemei electrice a traver­sei ridicătoare, prin introdu­cerea în circuitul de forță a doi contactori cu cîte două contacte de lucru, care vor realiza inversarea de sens a motorului. In felul acesta se face economie de tiristori (elemente valoroase) care pot fi utilizați la alte acțiuni electrice. Prin dotarea cu role a jgheaburilor de expansiune din spatele caselor de lucru ale liniei fine din laminorul de profile, inovatorii Ioan Ban și Ioan Chețan preco­nizează ușurarea efortului fizic al muncitorilor la in­troducerea metalului între cilindri, iar electricienii T. Geană și Petru Turbuțan, din noul laminor de sîrmă, au propus drept inovație un dispozitiv pentru comanda automată a foarfecelor rota­tive, care să înlocuiască ce­lula fotoelectrică, nesigură în exploatare din cauza în­călzirilor locale, utilizată în prezent. Pe lângă avantajul că asigură efectuarea de co­menzi precise, dispozitivul poate fi realizat cu mijloace proprii și cheltuieli minime. Foarfecele rotative de șu­­tare intră automat în funcție pentru tăierea capetelor sau în caz de oprire a firului pe traseul tehnologic, V. CHICU TIMPURIHEMITE TERGIVERSĂRILE. RELAȚIILE FIMZOR-BENEFICIAR SE CER A FI PERFECTATE DE URGENTA întreprinderile, combinate­le și centralele industriale a­­parținătoare municipiului Cluj au trecut la înfăptuirea pre­vederilor planului pe 1971. Axate pe coordonatele elabo­rate cu clarviziune de condu­cerea partidului, producția in­dustriei se desfășoară în con­cordanță cu cerințele econo­miei naționale și ale popu­lației în spiritul Legii con­tractelor economice. Un fapt este de remarcat: Ca urmare a intenselor pre­ocupări depuse de organizații­le de partid, sub îndrumarea comitetului municipal de partid, salariații întreprinde­rilor și-au însușit prevederile Legii economice și au trecut la traducerea lor în viață. A­­ceasta este explicația faptu­lui că acțiunea de contracta­re a producției pe 1971 s-a desfășurat în cadrul legal, respectîndu-se metodologia și uzanțele stabilite. In acțiunea de încheiere a contractelor economice pe 1971 s-au semnalat unele fenome­ne care au influențat nega­tiv atît planificarea cit și des­fășurarea optimă a activității productive în primele săptă­­mîni ale lunii ianuarie și, pro­babil, vor frîna, într-o oare­care măsură, desfășurarea în condiții normale a activității în perioada care urmează. U­­­nul din aceste fenomene con­stă în întîrzierea generală a acțiunii. Ea se datorește, în parte, necesității de a regle­menta aplicarea Legii con­tractelor, de a clarifica pro­blemele legate de acestea și organizarea propriu-zisă a ac­țiunii. In perioada pregătirii și luării contractelor între producători și beneficiari a ieșit în evidență multitudinea fațetelor activității de contrac­tare, complexitatea legăturilor și implicațiile ce iau naștere în relația plan—contract eco­nomic. Astfel, aplicarea prac­tică a devansat pregătirea teoretică a acțiunii. Este cert că elementele e­­sențiale ale rolului contracte­lor economice — de instru­ment de planificare și de con­cretizare a relațiilor dintre furnizori și beneficiari — au prins viață, manifestîndu-se mai pregnant aportul între­prinderilor și combinatelor în valorificarea competențelor ce le-au fost acordate în acest domeniu. In momentul de față, cum am mai menționat, există go­luri destul de pronunțate în acțiunea contractării ®!’. Am pășit pragul noului an cu pro­ducția întregului an contrac­tată în proporție de 82,7 la sută, iar a celei pe trimestrul I în proporție de 96,6 la su­tă. Cauzele acestei restanțe — pe lângă cele obiective — menționate mai sus — se da­­toresc, fie neînțelegerii sau aplicării eronate a spiritului Legii contractelor, fie adoptă­rii unor măsuri de către une­le ministere sau foruri supe­rioare tranzitorii, în scopul ieșirii din impasul întîrzierii. Astfel, în locul vechilor acte administrative (repartiții, or­dine de livrare etc.) au a­­părut acte ca nivele, cote, ex­trase de balanțe, extrase din programele de fabricație etc., care nu au nimic comun cu principiul contractării directe. Eroarea a fost agravată de faptul că aceste nivele, extra­se etc., au fost transmise cu întîrziere unităților interesate, uneori doar celor furnizoare. In lipsa acestora, întreprinde­rile furnizoare au refuzat con­tractarea. Consecința: produc­ția unor întreprinderi din Cluj, printre care se numără Armătura, Fabrica de tricota­je Someșul, Fabrica Clujea­na, Metalul roșu și altele, sau cea a industriei locale, nu era contractată decît în proporție de 45—65 la sută. Aceste uni­tăți au ajuns în dificila situa­ție de a nu putea stabili can­titățile și felul materialelor de care au nevoie și de a nu stabili relații firești cu furniz­zorii lor de materii prime și materiale. Desigur, căii de ieșire din acest impas există. Legea con­tractelor prevede că raportu­rile contractuale se stabilesc cu cel puțin 6 luni înainte de începerea perioadei de plan. Cu concursul forurilor tute­lare însă trebuie găsite — și se vor găsi cu siguranță — soluțiile adecvate, atît pentru acoperirea capacităților de producție cu contracte, cît și pentru asigurarea aprovizio­nării. Deși există dereglările amintite, nu se poate admite să se fabrice produse fără desfacere asigurată, sau ca producția să se limiteze la felul materiilor prime și ma­teriale existente. Menționăm acest lucru deoarece bazele de aprovizionare care func­ționează în Cluj simt deja lip­sa unor produse cerute de be­neficiari, neputînd onora co­menzile primite. Iată cum o dereglare produce o reacție în lanț, ceea ce, în cazul ne­­soluționării urgente, ar avea repercusiuni asupra multor sectoare ale economiei națio­nale. Relațiile beneficiar-furnizor nu sunt satisfăcătoare nici în domeniul construcțiilor: în­treprinderea de construcții și montaje, T.C.C. și T.O.G.C.C., pe lângă alte neclarități (ne­­prezentare la contracte, ne­­acoperite cu documentații, lipsa finanțărilor la lucrări programate pentru date a­­propiate) mențin cote foarte ridicate la capitolul „nenomi­nalizate“. Trustul de construc­ții Cluj, de pildă, la începutul lunii ianuarie încă avea ne­nominalizată o valoare de plan de 9 900 000 lei. De fapt, tărăgănarea predării documen­tațiilor pentru lucrările care urmează să fie materializate în 1971, este o formă a neres­­pectării prevederilor contrac­telor economice. Dar nu este vorba doar despre respectarea sau nerespectarea unui termen stabilit. Contractul fiind un instrument de planificare, în­(Continuare în pag. a II-a) JAKAB Iuliu, secretar al Comitetului municipal Cluj al P.C.R. Fabrice de sticlă din Turda. Dorina Maxim, din secția decor, predă controlului numai produse de calitate

Next