Făclia, ianuarie-martie 1971 (Anul 25, nr. 7510-7584)
1971-01-22 / 7526. szám
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, MÎȚÎVA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII—Nr. 7526 e Vineri 22 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în mari întreprinderi bucureștene Iert tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român a fost din nou oaspetele colectivelor de muncitori, tehnicieni și ingineri, cu prilejul vizitei de lucru făcute în mari întreprinderi bucureștene, unități reprezentative pentru industria constructoare de mașini, pentru subramuri importante ale acesteia: uzina de motoare și compresoare „Timpuri Noi", Uzina de mașini grele, Secția de pereți membrană și țevi pentru cazane de aburi a uzinei „Vulcan", uzinele „Autobuzul", „Steaua roșie" și „Semănătoarea". Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Marinescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, precum și de ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram. Ca și cu atîtea alte prilejuri, cînd a avut loc un contact nemijlocit al conducerii partidului și statului cu oamenii muncii din fabrici și uzine, de pe șantiere, din unitățile agriculturii socialiste, cu reprezentanți ai culturii și științei țării noastre, într-un cuvînt cu cetățeni de toate vîrstele și profesiile — români, maghiari, germani, și de alte naționalități — la început de an, de nou cincinal, și de data aceasta, discuțiile de lucru, cunoașterea concretă la fața locului a problemelor de viață și de muncă ale oamenilor, analizarea sarcinilor actuale și de perspectivă pentru ridicarea eficienței întregii activități, marchează pregnant o revelatorie realitate a societății noastre, indisolubilă legătură dintre partid și popor, temelie de granit a orînduirii socialiste a României. Din realizările prezente la locurile de muncă vizitate, din cuvîntul oamenilor se desprind nu numai succesele dar și idei apte să se concretizeze în noi realizări, în noi fapte de viață menite să ridice patria noastră pe noi trepte ale progresului și civilizației. Programul de lucru al zilei începe cu Uzina de motoare și compresoare „Timpuri noi“. In întîmpinarea secretarului general al partidului, al celorlalți conducători de partid și de stat, vin cu bucurie și entuziasm și salută din inimă sute de salariați. Cei prezenți aclamă îndelung, ovaționează pentru partid și Comitetul său Central, pentru secretarul general al partidului, pentru indisolubila unitate dintre partid și popor. Este nota obișnuită, de căldură, de dragoste și respect în care se desfășoară întîlnirile conducătorilor partidului, ai țării, cu masele de oameni ai muncii de la orașe și sate. Vechile ateliere „Lemaitre” — astăzi „Timpuri noi“ — au devenit în anii construcției socialiste o unitate modernă producătoare de motoare Diesel cu puteri cuprinse între 12 și 110 CP, motoare cu benzină de 9—18 CP, compresoare de aer cu debite cuprinse între 0,01 și 10 mc pe minut, agregate care echipează o gamă largă de instalații fabricate de întreprinderile constructoare de mașini, toate tipurile de locomotive moderne produse în țară. La „Timpuri noi“ nu a fost asimilată nici o licență, totul este produs original. In actualul plan cincinal valoarea producției uzinei va crește de la 215 milioane lei în acest an, la 420 milioane lei în 1975. In secția de prelucrări mecanice, se prezintă oaspeților o serie de piese și subansamble din componența motoarelor și compresoarelor care în urma reproiectării lor sunt fabricate astăzi cu gabarite mult mai mici. In secția montaj motoare, se dau alte explicații în legătură cu parametrii îmbunătățiți ai motorului D. 120, introdus recent în fabricație. Intre oaspeți și factorii de răspundere al uzinei are loc un schimb de opinii în legătură cu dezvoltarea în continuare a acestei întreprinderi și cu profilarea ei mai precisă. Pentru realizarea acestor obiective se dau indicații în vederea extinderii unor suprafețe de producție, dotarea întreprinderii cu noi instalații și utilaje, folosirea la întreaga capacitate a mașinilor din dotarea întreprinderii. Se ajunge la concluzia că uzinele „Timpuri noi“ își pot spori eficiența printr-o mai bună profilare, printr-un grad mai înalt de tipizare a produselor. Se recomandă conducerii Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini, specialiștilor uzinei, găsirea unor modalități de cooperare cu întreprinderi din apropiere pentru construirea și exploatarea în comun a turnătoriei și forjei preconizate. — întreprindeți cît mai curând studiile necesare și dați-le curs, spune tovarășul Nicolae Ceaușescu. De asemenea, restudiați toate posibilitățile de care dispun uzinele pentru dezvoltarea activității. Se cere să realizați un volum al producției mai mare și produse de și mai bună calitate. Se vizitează Uzina de mașini grele — București. La intrarea în blocul-turn care adăpostește birourile centralei industriale de utilaj termoenergetic și Institutul de cercetări și proiectări energetice și termoenergetice, de pe lingă această Uzină conducătorii de partid și de stat sînt întîmpinați de ing. Nicolae Constantin, director general al Centralei industriale, și de ing. Tiberiu Grecu, director general al Uzinei, care prezintă cîteva din realizările și perspectivele întreprinderii. Intrată în funcțiune în primul an al ultimului cincinal, uzina a înscris în palmaresul industriei românești cîteva performanțe de înalt nivel tehnic, turnînd piese de mare gabarit și complexitate destinate hidroagregatelor ce se construiesc la Reșița pentru hidrocentrala de la Porțile de Fier. Oțelăria electrică produce anual peste 122 000 tone de oțel. Au fost asimilate mai mult de 150 mărci de oțeluri aliate și speciale menite să acopere cerințele calitative tot mai înalte ale uzinei. — Ați pornit bine, apreciază tovarășul Nicolae Ceaușescu, dar nu s-ar putea ca în acest cincinal oțelăria să ajungă la o capacitate de 200 000 tone? — Am putea, într-adevăr, să amplasăm un nou cuptor electric de volum mare, sau două de capacitate mai mică, răspunde ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram. — Și, totodată — continuă secretarul general al partidului — să facem aici un laminor mic, proiectat și construit în țară. Din acest dialog direct, la obiect, se naște o inițiativă importantă: se conturează un nou obiectiv mobilizator pentru colectivul uzinei. Discuția de lucru continuă. De asemenea, exportul crește vertiginos: de la 6,1 milioane lei — valută în 1971, la 62,4 milioane lei — valută în 1975. Realizări remarcabile a înregistrat în ultimii ani și Institutul de cercetări și proiectări energetice și termoenergetice. Directorul acestuia, ing. Teofil Popovici, prezintă activitatea desfășurată de institut și centrală într-o fază concludentă. — Suntem în măsură să livrăm centrale electrice „la cheie”, dezvoltînd în felul acesta capacitatea creatoare a muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor. Afirmația se întemeiază pe rezultatele concrete obținute. In 1972 va fi probată prima turbină de 330 MW, iar în 1974, turbina cu abur pentru termoficare de 150 MW, realizată după o concepție proprie. Se vizitează secția de turboagregate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat se opresc în fața unei mașini complexe, o freză de copiat ^palete pentru turbine. Apoi conducătorii de partid și de stat trecînd prin noua hală aflată în construcție, destinată montajului și probelor viitoarelor turbine se îndreaptă spre secțiile „calde“: oțelăria, forja și turnătoria uzinei. In confruntările de păreri se subliniază ideia necesității mai bunei folosiri a cadrelor de muncitori de înaltă calificare, de asemenea, a recrutării tehnicienilor, și mai ales a maiștrilor din rîndul celor mai pricepuți și experimentați muncitori. Vizitarea uzinei se încheie în secția mecano-sudură unde se construiesc marile ansamble sudate pentru turbinele de 330 Mw. Intrată parțial în funcțiune la jumătatea anului trecut, secția realizează carcase, corpuri pentru condensator , lucrări de mare tehnicitate al căror control se efectuează cu raze Roentgen și ultrasunete. Un alt obiectiv industrial de mare importanță pentru economia noastră națională, care constituie obiectivul popasului următor este secția de pereți membrană și țevi pentru cazane cu aburi aparținînd uzinei „Vulcan“. Directorul general al uzinelor „Vulcan“, ing. Lache Ene, care întîmpină pe oaspeți, prezintă mai întîi cel mai important produs al întreprinderii, deocamdată aflat în stadiul machetă. Este vorba de cazanul de 1 035 tone aburi pe oră. Este primul agregat de acest fel realizat de țara noastră și va avea impunătoarea înălțime de 108 m. Gazdele informează că gigantul acesta este destinat termocentralei de la Rogojelu. Fac o impresie deosebită liniile automate de fabricare a unor asemenea agregate. Se subliniază importanța pe care o are această secție pentru dezvoltarea în continuare a uzinelor „Vulcan“, permițînd, totodată, realizarea unor produse de un înalt nivel tehnic, corespunzătoare cerințelor economiei noastre naționale, exigențelor tehnicii moderne. Tot aici, în această secție, directorul tehnic al Institutului de proiectări pentru echipamente termo-energetice, Simion Suciu, informează pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, pe ceilalți conducători de partid și de stat, asupra noilor produse aflate în fază de studiu sau proiectare la acest institut. Să faceți totul pentru a realiza utilaje la nivelul tehnicii actuale, recomandă tovarășul Nicolae Ceaușescu conducerii institutului și celorlalți specialiști prezenți. De asemenea, a continuat secretarul general al partidului, trebuie să valorificați cît mai bine experiența muncitorilor și tehnicienilor mai vârstnici, să-î ajutați să transmită cunoștințele și priceperea lor celor tineri pentru ca tot aceștia să devină în cel mai scurt timp muncitori de nădejde, să se asigure astfel o continuitate a muncii de înaltă calitate în uzină, în întreaga noastră industrie socialistă. In încheierea vizitei, aici, pe platforma industrială a Bercenilor, tovarășul Nicolae Ceaușescu felicită călduros pe constructori, pe toți cei care, cu pasiune și măiestrie, dau viață acestor mari obiective ale industriei noastre grele. Secretarul general al partidului recomandă tuturor celor prezenți să se îngrijească neîncetat de grăbirea lucrărilor de construcții pentru ca întregul obiectiv industrial să fie terminat în termenul stabilit și să înceapă să producă la toți parametrii tehnico-economici proiectați. Este necesar, arată tovarășul Nicolae Ceaușescu, ca mașinile să fie folosite la întreaga lor capacitate, sa treceți la perfecționarea programelor speciale așa fel încît la finele cincinalului volumul producției să fie cu mult mai mare decît cel prevăzut acum în cifrele de plan. Adresîndu-se primarului municipiului, celorlalți edili ai Capitalei, secretarul general al partidului recomandă să se îngrijească de asigurarea unor condiții de viață mereu mai bune muncitorilor, să se prevadă construcții de locuințe, proprietatea uzinei, să se ridice edificii culturale, astfel ca muncitorii, cadrele de bază ale uzinei, să aibă asigurate toate condițiile civilizate de viață. Se vizitează o altă mare întreprindere bucureșteană — Fabrica de autovehicule „Autobuzul“. Aici, vizita începe cu o discuție avînd ca temă realizările de pînă acum și perspectivele întreprinderii. Directorul tehnic, Gheorghe Pitulescu, înfățișează succesele obținute în realizarea planului cincinal recent încheiat. Se subliniază, printre altele, că autobuzele fabricate aici au fost neîncetat îmbunătățite, atît sub raport constructiv, cît și în ceea ce privește confortul. Rezultate bune au fost obținute și în construcția autoutilitarelor, — microbuze, camionete, autosanitare. Și producția de troleibuze a beneficiat de îmbunătățiri. In întreprindere se fabrică opt tipuri de autoutilitare, trei tipuri de autobuze, urbane și rurale, și un tip îmbunătățit de troleibuz. Zilnic, de pe benzile de montaj ale întreprinderii ies 28 de autoutilitare și 10 autobuze. Autoutilitarele produse de „Autobuzul“ sunt solicitate pe piața externă. In cincinalul actual sunt de rezolvat sarcini și mai mari: întreprinderea se pregătește pentru însușirea fabricației a două tipuri de autobuze după licența M.A.N., urmînd ca specialiștii uzinei să diversifice producția acestor autobuze. Se prevede ca producția marfă să crească în perioada 1971— 1975 de 2,13 ori, cu toate că suprafețele de producție nu vor spori în mare măsură, iar numărul salariaților cu 30 la sută. Se vizitează secțiile principale ale întreprinderii. Muncitorii, cei mai mulți dintre ei tineri, întîmpină cu bucurie, cu aplauze tumultoase pe secretarul general al partidului, pe ceilalți conducători de partid și de stat, oferă, în semn de prețuire și afecțiune, garoafe roșii. La sculărie, se urmărește aceeași problemă importantă luată în discuție și în celelalte întreprinderi vizitate — autoutilarea. Sunt apreciate pozitiv rezultatele de(Continuare in pag. a IV-a) EXPOZIȚIA JUDEȚEANĂ DE INVENȚII ȘI INOVAȚII Ieri, s-a deschis, în sala clubului „Metalul“ din Cluj, Expoziția de invenții și inovații a județului Cluj, organizată de Consiliul județean al sindicatelor, în cinstea semicentenarului partidului. La deschiderea expoziției au participat tovarășii Roman Morar, Soos Manea Carol, Alexandru Galoș, secretari ai Comitetului județean de partid, membri ai biroului Comitetului județean, prim-secretari și secretari ai comitetelor municipale și orășenești de partid, membri ai comitetelor executive ale consiliilor populare județean și municipal, conducători de întreprinderi și institute științifice și universitare, cercetători, inventatori și inovatori, reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești. Cuvîntul inaugural a fost rostit de tovarășul Ioan Udrea, președintele Consiliului județean al sindicatelor. Sunt prezentate prototipuri, machete ale unor invenții și inovații, produse realizate cu procedeele, dispozitivele nou create, grafice cu dinamica mișcării de invenții și inovații etc. Expoziția este deschisă zilnic între orele 10—12 și 15—la Aspect din expoziție JURNAL industrial Calificativul „foarte bun” Nu de mult, uzina Oțelul roșu a lansat o comandă către siderurgiștii de la Industria sîrmei, pentru o însemnată cantitate dintr-un oțel carbon destinat prelucrării în tablă subțire. Cu toate că nu au mai produs un astfel de oțel, pentru care se cer condiții speciale de elaborare și turnare, comanda a început să fie onorată. Grupul de specialiști din cadrul secției a pus tehnologia la punct, a făcut pregătirea muncitorilor și s-a trecut la fapte. Un prim lot de 45 tone din oțelul respectiv, expediat la uzina Oțelul roșu, a și fost prelucrat în tablă subțire, primind calificativul „foarte bun“. Pe baza acestui rezultat cau iativ , elaborarea oțelului comandat a trecut la scară industrială. Pînă la sfîrșitul trimestrului în curs, uzina beneficiară va primi de la Industria sîrmei circa 1.500 tone, livrat în lingouri de cîte 850 kg. O mie de ore... In cadrul laboratorului fizic de la Industria sîrmei au fost date recent în funcție două instalații cu cîte trei posturi de lucru, destinate efectuării încercărilor la fluaj — la temperatura mediului înconjurător și forțe de tracțiune pînă la maximum 20 de tone — a sîrmelor din oțel pentru beton precomprimat. Fiecare utilaj este echipat cu cîte trei dispozitive de încercare independente unul de altul din punct de vedere mecanic și electric, iar înregistrarea alungirii se realizează automat pe o bandă largă. Timpul de staționare sub sarcină pentru fiecare probă de sîrmă este de 1000 de ore, după care, rezultatele atestă în ce măsură produsele respective se încadrează în limitele prevăzute de STAS și, bineînțeles, corespund pretențiilor emise de beneficiari. Start promițător In activitatea inovatorilor Cele 9 propuneri înregistrate la biroul de invenții și inovații al uzinei pînă la 21 ianuarie, atestă că inovatorii de la Industria sîrmei au pășit în 1971 hotărîți să-și concretizeze potențialul creator la o treaptă superioară succeselor din anul precedent. Colectivul alcătuit din tovarășii Vasile Florea, loan Damian, maiștri electricieni, loan Geană și Valer Sava, electricieni la laminorul nr. 3, au conceput o „instalație automată pentru schimbarea sensului la motorul de curent continuu de la traversa ridicătoare“. Practic, inovația vizează simplificarea schemei electrice a traversei ridicătoare, prin introducerea în circuitul de forță a doi contactori cu cîte două contacte de lucru, care vor realiza inversarea de sens a motorului. In felul acesta se face economie de tiristori (elemente valoroase) care pot fi utilizați la alte acțiuni electrice. Prin dotarea cu role a jgheaburilor de expansiune din spatele caselor de lucru ale liniei fine din laminorul de profile, inovatorii Ioan Ban și Ioan Chețan preconizează ușurarea efortului fizic al muncitorilor la introducerea metalului între cilindri, iar electricienii T. Geană și Petru Turbuțan, din noul laminor de sîrmă, au propus drept inovație un dispozitiv pentru comanda automată a foarfecelor rotative, care să înlocuiască celula fotoelectrică, nesigură în exploatare din cauza încălzirilor locale, utilizată în prezent. Pe lângă avantajul că asigură efectuarea de comenzi precise, dispozitivul poate fi realizat cu mijloace proprii și cheltuieli minime. Foarfecele rotative de șutare intră automat în funcție pentru tăierea capetelor sau în caz de oprire a firului pe traseul tehnologic, V. CHICU TIMPURIHEMITE TERGIVERSĂRILE. RELAȚIILE FIMZOR-BENEFICIAR SE CER A FI PERFECTATE DE URGENTA întreprinderile, combinatele și centralele industriale aparținătoare municipiului Cluj au trecut la înfăptuirea prevederilor planului pe 1971. Axate pe coordonatele elaborate cu clarviziune de conducerea partidului, producția industriei se desfășoară în concordanță cu cerințele economiei naționale și ale populației în spiritul Legii contractelor economice. Un fapt este de remarcat: Ca urmare a intenselor preocupări depuse de organizațiile de partid, sub îndrumarea comitetului municipal de partid, salariații întreprinderilor și-au însușit prevederile Legii economice și au trecut la traducerea lor în viață. Aceasta este explicația faptului că acțiunea de contractare a producției pe 1971 s-a desfășurat în cadrul legal, respectîndu-se metodologia și uzanțele stabilite. In acțiunea de încheiere a contractelor economice pe 1971 s-au semnalat unele fenomene care au influențat negativ atît planificarea cit și desfășurarea optimă a activității productive în primele săptămîni ale lunii ianuarie și, probabil, vor frîna, într-o oarecare măsură, desfășurarea în condiții normale a activității în perioada care urmează. Unul din aceste fenomene constă în întîrzierea generală a acțiunii. Ea se datorește, în parte, necesității de a reglementa aplicarea Legii contractelor, de a clarifica problemele legate de acestea și organizarea propriu-zisă a acțiunii. In perioada pregătirii și luării contractelor între producători și beneficiari a ieșit în evidență multitudinea fațetelor activității de contractare, complexitatea legăturilor și implicațiile ce iau naștere în relația plan—contract economic. Astfel, aplicarea practică a devansat pregătirea teoretică a acțiunii. Este cert că elementele esențiale ale rolului contractelor economice — de instrument de planificare și de concretizare a relațiilor dintre furnizori și beneficiari — au prins viață, manifestîndu-se mai pregnant aportul întreprinderilor și combinatelor în valorificarea competențelor ce le-au fost acordate în acest domeniu. In momentul de față, cum am mai menționat, există goluri destul de pronunțate în acțiunea contractării ®!’. Am pășit pragul noului an cu producția întregului an contractată în proporție de 82,7 la sută, iar a celei pe trimestrul I în proporție de 96,6 la sută. Cauzele acestei restanțe — pe lângă cele obiective — menționate mai sus — se datoresc, fie neînțelegerii sau aplicării eronate a spiritului Legii contractelor, fie adoptării unor măsuri de către unele ministere sau foruri superioare tranzitorii, în scopul ieșirii din impasul întîrzierii. Astfel, în locul vechilor acte administrative (repartiții, ordine de livrare etc.) au apărut acte ca nivele, cote, extrase de balanțe, extrase din programele de fabricație etc., care nu au nimic comun cu principiul contractării directe. Eroarea a fost agravată de faptul că aceste nivele, extrase etc., au fost transmise cu întîrziere unităților interesate, uneori doar celor furnizoare. In lipsa acestora, întreprinderile furnizoare au refuzat contractarea. Consecința: producția unor întreprinderi din Cluj, printre care se numără Armătura, Fabrica de tricotaje Someșul, Fabrica Clujeana, Metalul roșu și altele, sau cea a industriei locale, nu era contractată decît în proporție de 45—65 la sută. Aceste unități au ajuns în dificila situație de a nu putea stabili cantitățile și felul materialelor de care au nevoie și de a nu stabili relații firești cu furnizzorii lor de materii prime și materiale. Desigur, căii de ieșire din acest impas există. Legea contractelor prevede că raporturile contractuale se stabilesc cu cel puțin 6 luni înainte de începerea perioadei de plan. Cu concursul forurilor tutelare însă trebuie găsite — și se vor găsi cu siguranță — soluțiile adecvate, atît pentru acoperirea capacităților de producție cu contracte, cît și pentru asigurarea aprovizionării. Deși există dereglările amintite, nu se poate admite să se fabrice produse fără desfacere asigurată, sau ca producția să se limiteze la felul materiilor prime și materiale existente. Menționăm acest lucru deoarece bazele de aprovizionare care funcționează în Cluj simt deja lipsa unor produse cerute de beneficiari, neputînd onora comenzile primite. Iată cum o dereglare produce o reacție în lanț, ceea ce, în cazul nesoluționării urgente, ar avea repercusiuni asupra multor sectoare ale economiei naționale. Relațiile beneficiar-furnizor nu sunt satisfăcătoare nici în domeniul construcțiilor: întreprinderea de construcții și montaje, T.C.C. și T.O.G.C.C., pe lângă alte neclarități (neprezentare la contracte, neacoperite cu documentații, lipsa finanțărilor la lucrări programate pentru date apropiate) mențin cote foarte ridicate la capitolul „nenominalizate“. Trustul de construcții Cluj, de pildă, la începutul lunii ianuarie încă avea nenominalizată o valoare de plan de 9 900 000 lei. De fapt, tărăgănarea predării documentațiilor pentru lucrările care urmează să fie materializate în 1971, este o formă a nerespectării prevederilor contractelor economice. Dar nu este vorba doar despre respectarea sau nerespectarea unui termen stabilit. Contractul fiind un instrument de planificare, în(Continuare în pag. a II-a) JAKAB Iuliu, secretar al Comitetului municipal Cluj al P.C.R. Fabrice de sticlă din Turda. Dorina Maxim, din secția decor, predă controlului numai produse de calitate