Făclia, aprilie-iunie 1971 (Anul 25, nr. 7585-7662)

1971-04-20 / 7601. szám

Proletari din toate țările, uniți-vul ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII­­ Nr. 7601 Marți 20 aprilie 1971 4 pagini 30 bani IMME m CAMPANIA DE ÎNISĂMÎMIĂRI DUMICĂ, PE­­MELE COOPERATIVILOR AGRICOLE Semănatul porumbului, în plină desfășurare pe ogoarele unităților agricole din județ, constituie, în aceste zile, prin­cipala lucrare ce trebuie să rețină atenția conducerilor și specialiștilor cooperativelor agricole, ale stațiunilor de me­canizare a agriculturii și a tuturor lucrătorilor de pe ogoare. Fiecare clipă prielnică de lucru trebuie folosită la maximum pentru a asigura terminarea însămînțărilor în limitele epocii optime și în bune condițiuni agrotehnice. Hotărîți să pună bazele unor recolte sporite, în numeroa­se cooperative agricole din județ mecanizatorii și coope­ratorii au lucrat și duminică, 18 aprilie, la pregătirea te­renului și semănatul porumbului. Vă relatăm cîteva aspecte întîlnite în această zi în unele cooperative agricole. HĂRNICIE ȘI SPIRIT DE RĂSPUNDERE Prin eforturile neobosite de­puse de către mecanizatori și prin folosirea la întreaga ca­pacitate a mijloacelor mecani­zate pe raza de activitate a S.M.A. Bonțida a fost însămîn­­țată pînă simbătă 44 la sută din suprafața prevăzută a se cultiva cu porumb. Pentru în­cheierea însămînțatului po­rumbului și a celorlalte culturi în cadrul epocii optime, în condiții de bună calitate, me­canizatorii de pe raza acestei stațiuni au lucrat și în cursul zilei de duminică. Astfel, la secția de mecanizare a C.A.P. Bonțida s-a lucrat la însămîn­­țatul porumbului cu două se­mănători 2-SPC-2 și cu alte mijloace mecanizate la discuit, evidențiindu-se mecanizatorii Iacob Pop și Gheorghe Ursuț. La secția de mecanizare a C.A.P. Gădălin s-a lucrat, de asemenea, la însămînțatul po­rumbului și la executarea lu­crărilor de pregătire a patu­lui germinativ. La această u­­nitate au fost­­ însămînțate cu porumb 200 de hectare din ce­le 440 planificate. TOATE TRACTOARELE IN LUCRU In scopul obținerii unor pro­ducții superioare, mecanizato­rii din cadrul secției de meca­nizare a C.A.P. Sic — S.M.A. Gherla — depun eforturi sus­ținute pentru a încheia cu­ mai grabnic arăturile, lucrările de pregătire a patului germinativ și însămînțatul porumbului pe suprafețele destinate acestei culturi. In acest scop, toate cele 18 tractoare aflate în do­tarea secției au ieșit duminică în cîmp, la lucru, executînd un important volum de ară­turi, discuiri și însămînțări. S-au evidențiat mecanizatorii Julius Martin, Grigore Prodan, Vitus Martin și alții. Cuvinte de laudă merită, de asemenea, cei 9 mecanizatori care au fost prezenți în cîmp, în a­ C. PETRE, V. CALUGARU (Continuare în pag. a II­ cs) In probe de reglaj mecanic De mai multe zile, cel de-al doilea grup generator 1 MV, cu care a fost dotat prin fondul de investiții sec­torul termoenergetic al uzi­nei Industria sîrmei din Cîmpia Turzii, se află în probe de reglaj mecanic pre­mergătoare intrării în func­țiune curentă. Operația de montaj — foarte pretențioa­să sub raportul preciziei — și darea în exploatare a a­­cestui nou agregat sunt sem­nate de un colectiv de me­seriași virtuoși, din care fac parte: maistrul Ioan Secui, creierul lucrării, Traian Ro­șian, lăcătuș mecanic, Ștefan Antonescu și Iacob Bența, mecanici de turbină, Lau­­rențiu Tîrziu, sudor. Mo­mentul cuplării la sistemul energetic național în care noua turbină cu contrapre­­siune va începe să trimită 1.000 de kWh, este prevăzut a fi în preajma zilei de 1 Mai și marchează îndeplini­rea exemplară a unuia din­tre angajamentele luate în cinstea gloriosului semicente­nar al partidului, acela de a sprijini efectiv realizarea lu­crărilor de investiții pentru sectorul respectiv. Aghireș. Secvență din cadrul industrial în care are loc pro­cesul de preparare a nisipurilor metalurgice ANII GREI AI ILEGALIZARII Partidul Comunist Român, conducător consecvent al maselor muncitoare exploata­te de la orașe și sate, a avut de înfruntat încă din primele zile ale existenței sale, de la primii pași în arena vieții po­litice a țării, greutăți­ imense. După procesul din „Dealul Spirii“ au fost introduse o se­rie de măsuri represive îm­potriva partidului comunist­ și a organizațiilor aflate sub in­fluența sa. Organele poliție­nești au efectuat percheziții la sediile partidului comunist și la domiciliul fruntașilor miș­cării muncitorești, operînd mai multe arestări. La începutul lunii aprilie 1924, guvernul liberal, prin ordonanțe militare, introdus starea de asediu în București, Cluj, Iași și altele. Această măsură era îndreptată împo­triva mișcării revoluționare din țară, mai cu seamă împo­triva P.C.R. In baza acestei dispoziții, s-au suspendat or­ganele de presă centrale ale partidului comunist — „Socia­lismul“ și „Munkás“, iar re­dactorii și colaboratorii aces­tor ziare au fost dați în jude­cata Consiliului de război. Ul­terior a fost interzisă și apa­riția ziarelor „Lupta comunis­tă“ și „Világosság“. Folosindu-se de starea de a­­sediu, organele represive ale statului burghezo-moșieresc au intensificat prigoana împo­triva organizațiilor muncito­rești și revoluționare, au în­chis și sigilat toate localurile P.C.R. și ale uniunilor profe­sionale, au arestat o serie de conducători și activiști ai par­tidului comunist, și ai mișcării muncitorești. Printre cei ares­tați se numărau Gh. Cristescu, Al. Dobrogeanu-Gherea, A. Im­re, L. Pătrășcanu, Gh. M. Va­­silescu-Vasia, I. Zaharescu, E­­lena Filipovici, și alții. După interogatoriile luate, cei ares­tați au fost duși la închisoarea de la Jilava. In semn de pro­test împotriva arestării ile­gale, la 19 aprilie 1924 toți deținuții din închisoarea Jila­va au început greva foamei și au declarat că „sunt deciși să continue greva foamei pînă la moarte, dacă nu vor fi reabi­litați și puși în libertate“. Reacțiunea română nu s-a mulțumit numai cu atît. Prin ordonanțele militare din iulie 1924 a fost interzisă activita­tea P.C.R., a U.T.C., a Cercu­lui Feminin Comunist, a orga­nizației cultural-sportive mun­citorești „Prietenii naturii“. O­­dată cu aceasta, a fost îngreu­nată activitatea Sindicatelor Unitare. Legal, activitatea S.C.R., a fost interzisă la 19 decembrie 1924, cu ocazia promulgării „Legii pentru reprimarea unor infracțiuni contra liniștei pu­blice“ (cunoscută sub numele de „Legea Mîrzescu“), prin ca­re se interziceau și se pedep­seau cu asprime organizațiile ce-și propuneau înlăturarea o­­rînduirii capitaliste pe cale revoluționară și care erau afi­liate unor foruri internaționa­le ce urmărea acest scop. In baza Legii Mîrzescu, nu­mai în decembrie 1924 au fost arestați peste 800 de activiști comuniști, cadre din conduce­rea centrală, conducători ai or­ganizațiilor regionale și locale ale P.C.R., Sindicatelor Unita­re și U.T.C. Procesele împo­triva militanților revoluționari se țineau lanț. Ridicîndu-se împotriva mă­surilor represive, anticomunis­te, C.C. al P.C.R. arată într-u­­nul din manifestele sale: „Par­tidul Comunist din România este singurul sprijin și singu­rul conducător al poporului sărac din România. Partidul Comunist este dușmanul neîm­păcat al orînduirii de jaf și te­roare. De aceea guvernul oli­garhic vrea să nimicească în primul rînd Partidul Comunist pentru a putea subjuga fără piedici muncitorimea și țărăni­mea săracă. Dar această luptă fără cruțare întărește numai Partidul Comunist, care nu se dă înapoi cu toate fărădelegile și nu părăsește cîmpul de luptă“. împotriva măsurilor repre­sive ale guvernului liberal au protestat și organizațiile loca­le ale partidului comunist. Astfel, secția din Galați a P.C.R. a trimis în ziua de 23 aprilie 1924 ministrului de in­terne o telegramă-protest. Sec­ția din Pașcani a partidului comunist a înaintat la 9 iulie 1924 primului ministru un protest în care se ridică „cu Dr. Petru BUNTA, prof. Grigore MARIAN (Continuare în pag. a lll-a) Prolog la acțiunea de mare anvergură privind pregătirea profesională Imediat după adoptarea Legii cu privire la pregătirea profesională a salariaților din unitățile socialiste de stat a și fost făcut primul pas de materializare a acesteia prin or­ganizarea la C.E.P.E.C.A. a primului curs de instruire cu parte din cei ce vor fi instructori. Printre puținii partici­panți la această pregătire a fost și tovarășul ing. George MIRON, șeful serviciului organizare a producției și a mun­cii la uzina „Unirea“. Instruirea vizînd și unele aspecte de organizare, metodologie, desfășurare a activității de pre­gătire profesională, obiectiv la ordinea zilei în fiecare în­treprindere, am solicitat tovarășului Miron unele relații in legătură cu aceste probleme. — Cunoscînd concepția de ansamblu în care se preco­nizează organizarea acțiunii de pregătire profesională, consider că cel mai potrivit lucru ar fi să se înceapă cu punerea la punct a comparti­mentelor de învățămînt, în sensul încadrării acestora cu cadre competente, pricepute în organizarea, îndrumarea și urmărirea muncii de perfec­ționare, sub toate aspectele sale. O altă sarcină urgentă este planificarea acestei acti­vități, înțelegînd prin aceas­ta stabilirea duratei, conținu­tului, structurii pregătirii în raport de posibilitățile și ne­voile momentane și de per­spectivă. La întocmirea pro­gramelor este necesar să se țină seamă de nivelul de dez­voltare la care a ajuns știin­ța și tehnica în perioada ac­tuală, de gradul înalt de me­canizare și în special de au­tomatizare care conduc la transformări actinei în proce­sele de producție, generînd schimbări cu implicații pro­funde asupra desfășurării muncii precum și asupra omu­lui. Revoluția tehnico-științi­­fică creînd deosebiri între lu­crătorul de azi și cel dinain­te. Înseamnă că programul trebuie astfel conceput, nicit să permită adîncirea cunoș­tințelor profesionale, comple­tarea lor. In acțiunea de reciclare nu trebuie cuprins însă numai personalul tehnic-administra­tiv și muncitorii calificați, ci și cei necalificați, deoarece și aceștia concură la realizarea activităților productive. Pre­gătirea acestora trebuie însă să vizeze sarcinile, atribuțiile compartimentului, problemele de disciplină tehnologică, de disciplină a muncii etc. — In afară de cadrul orga­nizatoric, program, pregătirea profesională, mai impune și anumite condiții materiale... — Incontestabil. Primul ele­ment al bazei tehnico-materia­­le îl constituie mijloacele și spațiile din întreprinderi. Da­că la mobilierul existent mai adăugăm tabla pentru scris și alte materiale necesare, orice încăpere se poate transforma într-o sală. Să nu uităm în­să că majoritatea întreprin­derilor dispun de aparate de proiecții, filme și diapozitive. Parte din materialele necesa­re mai pot fi împrumutate de la diverse organe, instituții de învățământ etc. Pentru opera­tivitate cred că numai acele cursuri pentru care mi se poate asigura baza materială sau care sunt comune mai multor unități sau specifice. I. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a lll-a) SESIUNE STIM­MINATĂ SEMICENTENARULUI P.C.R „PROBLEME ALE CONDUCERII ȘTIINȚIFICE A VIEȚII SOCIALE” PROGRAM Marți, 20 aprilie, orele 9-13 . Aurel DUcA, prim-secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R.: „Rolul P.C.R. în conducerea științifică a societății românești în etapa actuală". >. Aurel NEGUCIOIU, prorector al Universi­tății „Babeș-Bolyai", „Caracterul și conținutul conducerii econo­­miei în socialism". 3. SOOS­MANEA Carol, secretar al Comite­tului județean Cluj al P.C.R., Remus BUCȘA, prim-secretar al Comitetu­lui municipal Cluj al P.C.R., Alexandru CUC, șef sector la Comitetul județean de partid, PAN­ Arcadie, șef de catedră la Cabinetul județean de partid: „Conducerea industriei de către organele locale de partid". 4. Ion MUREȘAN, director general al Direcției generale județene a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor. Emil NEGRUȚIU, rector al Institutului agro­nomic ,,Dr. Petru Groza", Ion PUIA, prorector al Institutului agrono­mic „Dr. Petru Groza": „Perfecționarea conducerii și organizării agriculturii în țara noastră". 3. Traian PINTEA, director al Cabinetului ju­dețean pentru organizarea științifică a producției și a muncii, BOER Andrei, inginer: „Organizarea și conducerea întreprinderi­lor industriale". 5. Acad. Tiberiu POPOVICI, director al Insti­tutului de calcul. 4" „Metode și mijloace moderne matematice ale conducerii științifice". 7 Bazil POPA, rector al Institutului politeh­nic Cluj, Ion FLOREA, lector univ.î „Cibernetica și conducerea științifică a so­cietății". Marți, 20 aprilie, orele 16-20 1. Constantin CRIȘAN, secretar al Comitetu­lui județean Cluj al P.C.R., Vasile CEGAN, director al Școlii interjude­­țene de partid: „Activitatea de conducere și cerințele for­mării cadrelor". 2. Ștefan PASCU, membru corespondent al Academiei R.S.R., rector al Universității „Babeș-Bolyai": „Rolul școlii în formarea cadrelor de con­ducere". 3. DEMETER János, prorector al Universității „Babeș-Bolyai": „Rolul organelor de stat centrale și locale în conducerea vieții sociale". 4. Trofin HAGAN, prof. univ.: „Caracterul colectiv al conducerii în viața socială". 5. Toader MOLDOVAN, șef de secție la Co­mitetul județean Cluj al P.C.R., Laurențiu POP, director al Cabinetului ju­dețean de partid, VIDA IOSIF, șef de catedră la Cabinetul județean de partid­ , „Mecanismul și eficiența participării mase­lor la conducerea activității industriale”. 6. Aurelia DANILA, președintă a Comitetului județean al femeilor, Maria CRISTIAN, vicepreședintă a Comite­tului județean al femeilor: „Aspecte ale conducerii activității în rin­­dul femeilor". 7. Cornil MUREȘAN, decan al Facultății de istorie și filozofie, Leontin Stoica, secretar al Comitetului municipal Cluj al P.C.R., Grigore MARIAN, director adjunct al Cabi­netului județean de partid: „Considerații referitoare la evoluția con­ceptului de conducere științifică a vieții sociale". Miercuri 21 aprilie, orele 16-20 1. Trofin SIMEBREA, prim-vicepreședinte al­­ Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Aurel VASILESCU, secretar al Comitetului­­ executiv al Consiliului popular județean, Hie BOCA, șef de catedră la Cabinetul ju­dețean de partid, Ilie IOVANAȘ, lector univ.: „Știința administrativă și locul ei in con­ducerea vieții sociale". 2. SZABÓ Alexandru, șef de secție la Comi­tetul județean Cluj al P.C.R., Laurențiu POP, director al Cabinetului ju­dețean de partid: „Investigația sociologică concretă și per­­s­fecționarea activității de propagandă". 3. Ion ALUAȘ, conferențiar univ.: „Componente ale praxisului social și po­­sibilitatea dirijării lui". 4. Călina MARE, prof. univ.: „Filozofia marxistă și rolul ei orientativ în­­ elaborarea strategiei conducerii sociale".­­­5. Andrei ROTH, conf. univ.: „Probleme sociologice ale conducerii". 6. Nicolae KALLOS, prof. univ.: „Politologia și contribuția sa la conduce­­­­rea științifică a societății". 7. Marțian MICIU, conf. univ.: „Conducerea științifică și politica externă­­ a partidului și statului". 3. Roman MORAR, secretar al Comitetului ju­­­­dețean Cluj al P.C.R., Achim MIHU, conf. univ., Liviu TRUȚA, șef de catedră la Cabinetul­­ județean de partid: „Principii generale ale conducerii societății­­ socialiste". 8 ? \ A 1 > ț ? ’ > ț ț ) )­ț / A Doctoratul­­ al contribuției Pe șeful catedrei de fitoteh­­nie a Facultății de agricultură din Cluj, prof. univ. dr. do­cent Vasile VELICAN, mem­bru corespondent al Acade­miei Republicii Socialiste Ro­mânia, l-am întîlnit în cabi­netul de lucru, în lectura unor referate științifice. Prilej de rodnic dialog. — Pentru că aveți îndelun­gată experiență în învățămîn­­tul superior agronomic, nu mai puțin de 27 de pasionați ai științei agricole numărîndu-se în rîndurile doctoranzilor dv., vă rugăm, stimate tovarășe profesor, să faceți cîteva refe­riri la specificul tezelor de doctorat în agronomie. — Aș spune că teza de doc­torat este certificarea unei ca­pacități, și încă a uneia de seamă. Dar prin aceasta nu spun ceva nou. In agricultură, cercetarea se face atît pe cîmp, cît și în laborator, în­cepe pe cîmp și se termină în laborator, cîmpul fiind denu­mit și marele laborator al na­turii. Cercetarea fundamentală în sectorul nostru este intim legată de producție, într-o per­petuă confruntare cu terenul. In Fitotehnie, ca să vorbesc de specialitatea mea, specificul doctoratului este legat mai mult de biologia, ameliorarea și ecologia plantelor. Iată cî­teva teme care stau în centrul atenției noastre: „Contribuții la biologia și ecologia speciei“, „Utilizarea ierbicidelor la car­tofi", „Zonele de producere a seminței de cartofi de la noi din țară“ etc. Noi în agricul­tură suntem­ favorizați față de cei din alte ramuri de știință. Mă refer la faptul că o cerce­tare efectuată pe un teren nu are un caracter general, că zo­nele de vegetație diferă foarte mult unele de altele și în con­secință și contribuția originală a autorului este mai însemna­tă. Este evident că o plantă se comportă diferit în zone de climat și sol diferite. De aici multiplele posibilități de investigație. De obicei cerceta­rea trebuie să fie de lungă du­rată pentru a înregistra un pe­rimetru cît mai întins de date. — Există o corelație per­manentă între condiția de stu­dent foarte bun la învățătură și cea de cercetător? Putem spune că succesul la învățătu­ră este o chezășie a succesului în cercetare? — Nu întotdeauna studenții foarte buni la carte evoluează spre ipostaza de cercetători. In rîndul studenților mei au fost astfel de cazuri. Și, dimpotri­vă, discipoli mai puțin strălu­ciți la carte au etalat certe ca­lități de cercetători. Aceasta pentru că și în cercetare sînt necesare anumite calități psi­­ho-somatice ca: îndem­înare, inițiativă, gîndire, intuiție ș.a. Nu înseamnă încă că n-am a­­vut mulți foarte buni la carte care au fost și foarte buni cer­cetători, încă de la admitere la doctorat trebuie să cunoaș­tem bine înclinațiile spre cer­cetare ale candidaților și să facem o selectare riguroasă. De obicei, ca să nu zic totdeauna, las pe candidat să aleagă te­ma tezei sale de doctorat. Candidatul vine cu ideea, și este normal să fie așa, căci în­cepe deja să devină o persona­litate. Candidatul care nu are nici o idee, nici o temă, nu merită să se numere în rîndul Mihai MITEA (Continuare în pag. a lll-a) luanda­ originale ■ ■ [UNK] [UNK]aiBIBi 8 Si Si SIS» .................................................. PLECAREA LA SOFIA A DELEGAȚIEI PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Luni la amiază a plecat la Sofia delegația Partidului Co­munist Român, condusă de to­varășul Gheorghe Pană, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R., care va participa la lucrările celui de-al X-lea Congres al Parti­dului Comunist Bulgar. Din delegație fac parte to­varășii Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Con­stanța al P.C.R., și Nicolae Blejan, ambasadorul Republi­cii Socialiste România în Re­publica Populară Bulgaria. La plecare, pe aeroportul O­­topeni, delegația a fost saluta­tă de tovarășii Manea Mănes­­cu, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R, Vasile Vlad și Ion Cîrcei, șefi de secție la C.C. al P.C.R., de activiști de partid. Au fost de față Borislav Konstantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republi­cii Populare Bulgaria la Bucu­rești și membri­ ai ambasadei. In aceiași zi, delegația a so­sit la Sofia. La aeroport, au venit în întîmpinare Pencio Kubacinski, membru al Birou­lui­ Politic al C.C. al P.C. Bul­gar, vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, ministrul construcțiilor și arhitecturii, Anghel Țanev, membru suple­ant al Biroului Politic al C.G. al P.C.B., Mari Ivanov, mem­bru al C.C. al P.C.B., ministrul construcțiilor de mașini, Con­stantin Atanasov, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.B., Spas Gospodov, ambasadorul R.P. Bulgaria la București. Au fost prezenți Nicolae Blejan, ambasadorul României la Sofia, membri ai ambasa­dei și ai agenției economice române. Luni după-amiază, delegația Partidului Comunist Român, condusă de tovarășul Gheor­ghe Pană, a depus o coroană de flori la Mausoleul lui Gheorghi Dimitrov. (Agerpres) i9!HnBfllHBIBas a ti sa H Expediția transafrieanâ PRIN CONGO Simbătă, 20 februarie 1971 In mașina mică se află șeful securității din Monga, care vine cu noi 126 km pînă la Bondo. Acolo, spune el, se poate rezolva ceva în legătură cu viza expirată și ar putea găsi ordinul din Kinshasa care ne permite portul de arme pe terito­riul Congoului. In dubă, peste lăzile cu aparate am suit și motoreta lui, o „Mo­­bylette", pentru a avea cu ce se întoarce. Traversarea cu bacul pes­te un afluent al lui M’Bou­­mon, la 15 km de Monga, se face fără emoții și chiar gratuit. Bacul, de 10 tone, extrem de vechi și ruginit, este împins cu prăjini și tras cu mîinile de-a lungul unui cablu de oțel întins de la un mal la celălalt al rîului. Apa lui nu ne îm­bie de loc la baie, căci la suprafață e foarte murda­ră... ...Pe mici porțiuni de drum înaintăm repede, apoi intervin dopuri, denivelări între cele două făgașuri, ni­sipuri, astfel, că spre seară abia am acoperit cei 126 km pînă la Rondo. Aproape pe toată această distanță pădurea ecuatorială începe să-și anunțe prezența... Bambușii, în tufișuri imen­se, și palmierii împînzesc totul. Prăjinile de bambus au peste 10—15 m înălțime, iar la bază grosimea lor este de 8—10—­12 cm. Unele sunt uscate și rupte, altele verzi și zvelte. Multe atâr­na de-a curmezișul drumw- Liviu UNGUREANU (Continuare in pag. a IV-a) Trecerea cu bacul Un mic obstacol

Next