Făclia, iulie-septembrie 1971 (Anul 25, nr. 7663-7741)

1971-09-26 / 7738. szám

PAGINA 2 FACLÍA Ori de cîte ori trecem prin. Poieni sau discutăm despre fabrica de cherestea din a­­ceastă localitate ni se reamin­tește despre lucrările de mo­dernizare care au loc aici. Am scris despre ceea ce se făcuse și este în curs de realizare aici. Cu mîndrie legitimă oa­menii ne-au arătat noile ate­liere ale Unității de mecani­zare și transport forestier, si­lozurile, noile sisteme de transport al deșeurilor și ru­megușului, sălile de cazane, utilajele de manipulat etc. Cu cîteva săptămîni in urmă a fost începută și betonarea platformei depozitului de buș­teni, construirea cantinei și clubului... Inginerul Mihai Dincă, di­rectorul tehnic al Combinatu­lui de exploatare și industria­lizare a lemnului Cluj, ne-a explicat scopul acestor lu­crări. In ultimii zece-cincisprezece ani, spunea directorul tehnic al C.E.I.L., cantitatea de masă lemnoasă care trece prin de­pozitul fabricii — fie spre ga­tere fie spre beneficiarii ex­terni — s-a triplat. Intr-un viitor, nu prea îndepărtat, sar­cinile fabricii vor spori. Mo­dernizarea, respectiv mecani­zarea complexă, a manipulării roatei lemnoase deci a devenit o necesitate obiectivă. Pe plat­forma betonată devine posi­bilă și trecerea la sortarea centralizată a buștenilor, pro­cedeu mult avantajos în va­lorificarea superioară a masei lemnoase. Cele afirmate de ing. Mihai Dincă nu sunt doar simple deziderate. Utilajele de ma­nipulat de mare capacitate — macaralele mobile, încăr­cătoarele mecanice (numite I.F.R.O.N.-Uri) — au înlăturat de mult echipele de țapinari, planurile înclinate improviza­te, vagonetele și alte mijloace cu productivitate scăzute. Ele, oarecum, au luat-o înaintea condițiilor corespunzătoare de funcționare. De aici și con­secințele: defecțiuni frecven­te, consum suplimentar de carburanți, goluri în funcțio­nare ... Platforma betonată și restul amenajărilor care sunt în curs de execuție vor rezolva tocmai aceste incon­veniente și, în același timp, vor deschide posibilitățile de dezvoltare a producției. Modernizarea fabricii de cherestea din Poieni însă nu se rezumă la amenajări și ex­tinderi. Este necesară stabili­zarea, respectiv apropierea salariaților de întreprindere,­ și în acest scop se întreprind acțiuni meritorii. După cum ne-a informat ing. Ioan Chivu, directorul tehnic al C.E.I.L., care coordonează și investi­țiile, la Poieni­ se construiesc blocuri de locuințe conforta­bile. Aici vor primi aparta­mente și familiile salariaților cazați pînă în prezent în vechile clădiri ale întreprin­derii. încet-încet, deci acel pro­iect despre care am vorbit în repetate rînduri, proiect impus de viață, devine realitate, în­cet —• nu este un fel de a spune. Cu toate realizările de pînă acum, fabrica de la con­fluența drumurilor forestiere din bazinele forestiere din a­­ceastă parte a Apusenilor, păstrează amprentele destul de adinci ale procedeelor în­vechite de prelucrare a lem­nului. Intr-un studiu întocmit recent de către Comisia econo­mică a Comitetului județean de partid se precizează că din lipsa de sistematizare a spa­țiilor productive, a depozitelor, a accesului anevoios al au­tovehiculelor, productivitatea muncii este mult frînată. Din aceste motive unitatea este nevoită să utilizeze — pentru lucrări neproductive — un număr mai mare de munci­tori decât ar fi normal. în studiul amintit se apreciază că sistematizarea completă a fabricii, inclusiv introducerea unor tehnologii moderne de lucru se poate realiza în doi ani. Betonarea și amenajarea platformei depozitului de bușteni, care condiționează u­­tilizarea rațională a mijloa­celor mecanizate de manipu­lare însă, după cum prevede planul de măsuri al Comite­tului județean de partid, tre­buie terminate încă în acest an. Ori, ritmul in card se lucrează, suprafața care se a­­flă în lucru, precum și for­țele care sunt angajate la e­­xecutarea lucrării nu ga­rantează respectarea terme­nului. Poate cei care răs­pund de traducerea în fapte a programului de sistematizare a fabricii au înțeles ceva greșit: nu este vorba despre betonarea unei părți (a câtor­va sute de metri patrați) a depozitului, ci a 13 000 metri patrați (în Poieni și Călățe­­le). Scopul, după cîte am reținut din cele discutate și din documentele amintite nu este de a face ceva ci de a­ crea acele condiții care de ■mult trebuiau să existe. Ori, după cele constatate, instala­țiile de manipulare a bușteni­lor la Poieni vor circula și în iarna următoare tot în no­roaie. Nu prea am înțeles care es­te situația cu părțile sociale care se înfăptuiesc tot pe ba­­za planului de măsuri al Comitetului județean de partid. Clădirea cantinei și a clubului se află în con­strucție. Pentru blocurile de locuințe însă numai amplasa­mentul s-a stabilit. Ort, can­­tina-club și primele 20 de a­­partamente ar trebui date în exploatare cît mbiai repede (cantina încă în acest an, iar locuințele în­ trimestrul II al anului următor). . Este oare garantată respectarea acestor termene impuse de necesități stringente? Se petre că nu. Potrivit aprecierilor, construi­rea apartamentelor trebuia începută în august, iar sta­diul cantinei-club. îrx, momen­tul de față ar trebui să fie mult mai avansat. Bineînțeles, pericol încă nu este. Dar cele s­emnalate trebuie să constituie o bază de analizare a situației. Nu numai pentru a respefcita niște termene, ci pentru a asigura modernizarea fabricii Poieni în timp util. A. VARGA LA POIENI PROGRAMUL DE MI­ERVIZA­­E ESTE BUN. CíI VA REVENI REALITATE? în biblioteca Grupului școlar „Tehnofrig“ „Toamna muzicala clujeană 71" NOZICA SMESCIANA - IN REPER EI SPÎIIOS IN ARTA CONTEMPORANA Țara noastră se situează pe un loc al hărții geografice unde se intersectează, impreg­nate de elanuri creatoare, cu­rente și­­ idei, unde oamenii de știință și gînditorii își îm­părtășesc experiența acumu­lată de diocenii. Cuceririle din cele mai variate domenii ale științei — cum sunt, de pildă, dezbaterile celui de -al IV-lea „Congres Internațional, de lo­gică, metodologie și filozofia științei, sau recentul Congres de bizantinologie — sunt con­semnate în avatarurile mare­lui inventar al științei con­temporane și sunt convertite în folosul prosperității spiri­tuale și materiale ale ome­nirii. „Toamna muzicală clu­jeană“ este și ea o verigă din această pulsație vie a spiri­tualității creatoare românești. Filarmonica de Stat din Cluj, prin cea de a VI-a edi­ție a „Toamnei muzicale clu­jene", aduce un vibrant oma­giu, cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la nașterea celui mai mare muzician român, George Enescu. Departe de a se situa la o simplă­­ aniver­sare calendaristică, evocarea figurii și covîrșitoarei perso­nalități enesciene primește semnificații adinei și mul­tiple. Frământatul nostru „eu­a­­prins" (spre a ne folosi de o imagine­­ poetică dragă lui Ni­­colae I­abiș), e plin de acele trăsături contradictorii, care au răvășit fața divină a Eu­­terpei și au smuls corzile li­rei lui Apolon. Categoriile es­tetice, purtătoarele de valori artistice, sunt dezise. Rolul inspirației, ca stare de incan­descență spirituală creatoare, este negat (Strawinski). Di­mensiunile expresive tradițio­nale, ca: melodie, armonie, polifonie sunt aruncate la coș. Termeni cum sunt: expresia, cantabilitatea sunt evocați, doar (cu superioritatea infa­tuată a unui iconoclasm), ca rebuturi perimate din arsena­lul valorilor de altă dată. Se aduc limitări, sau se neagă de-a dreptul valorile sociale ale artei prin celebra butadă: „Arta poate fi creată numai din dragoste pentru ea însăși“ (Schönberg). Se neagă însuși conceptul frumosului artistic: „Frumosul nu­ există decit în momentul cînd profanii, acei ce nu produc, încep să-i simtă absența. Nu se manifestă mai devrem­e, căci nu constituie o veritabilă nevoie pentru ar­tist“ (Schönberg). Se contestă pînă și valoarea moștenirii culturale, orale a folclorului: „Frumosul nu provine dintr-o experiență colectivă, ci din experiența câtorva“. (Schön­berg). Își­ face loc, din ce in ce mai agresiv, patologicul exacerbat, trăirile anxioase, viziunea halucinantă, panica psihologică și, mai nou, cal­culul rațional abstract asistat, adesea, de funcțiunea „crea­toare“ a computerului și al robotului. Inventarul instru­mental adesea e serios ofen­sat: noblețea viorilor Stradi­vari și Amati, generozitatea pianelor Beckstein și Steinway sunt transformate și reduse la funcțiunea unor surse sonore anizocrone, bruit­is­te, în această configurație —­ unde punctele cardinale de orientare și-au pierdut sensu­rile —, muzica enesciană constituie un reper luminos în constelația artei contempora­ne, învăluită de un generos umanism, creația enesciană se axează pe coordonatele cele mai pozitive ale frumosului artistic, unde melodia, armo­nia și polifonia se revarsă ca un torent irezistibil cu fasci­nația lor învăluitoare, vibran­tă. E legată prin mii de fire de marea cultură orală a fol­clorului nostru, chemată să articuleze inspirate imagini poetice muzicale. E purtătoa­rea sevei de viață care aduce, prin trăsăturile ethosului ei original, noi și inedite aspec­te în configurarea artei con­temporane universale. Vi­brează cu noblețea ei transfi­gurată, încrezătoare în misiu­nea socială a artei. Iată semnificația moștenirii enesciene pe care „Toamna muzicală clujeană“ năzuiește să o evoce cu smerenie și ve­nerație. Sunt­ dimensiuni care conferă durabilitate operei sale și acel mult rîvnit „non omnis moriar“, rezervat genii­lor. Cu aceste cuvinte de în­chinare, declar deschis Festi­valul „Toamna muzicală clu­jeană 1971“. Prof. dr. Sigismund TODUȚA, directorul Filarmonicii de Stat — Cluj și Al cincilea Pavilion de mostre de bunuri de con­sum. Interior de casă cu motive populare AMPLĂ MOBILIZARE (Urmare din pan­­t­a) Județ, constituie o sarcină primordială, deoarece aceasta este una din principalele plante premergătoare griului de toamnă. Spe­cialiștii unităților agricole sunt chemați să controleze zi de zi stadiul de vegetație a la­nurilor de porumb și să dea indicații pri­vind începerea culesului pe tarlalele unde porumbul este copt. Printr-o largă mobili­zare a cooperatorilor la recoltări și organi­zarea muncii în așa fel ca imediat să fie tăiați și transportați cocenii de porumb, în scurt timp se va putea asigura cîmp liber de lucru mecanizatorilor, creîndu-le condiții pentru efectuarea în ritm accelerat a lucră­rilor de pregătire a terenului și a însăm­în­­țărilor. Sub îndrumarea organizațiilor de partid, conducerile cooperativelor agricole trebuie să acorde toată atenția și scosului cartofilor, de­pozitării acestora în bune condițiuni și livră­rii cantităților destinate fondului central al statului. O grijă deosebită trebuie acordată și re­coltării legumelor, livrării în întregime a can­tităților contractate, de aceasta depinzind buna aprovizionare a populației, în fiecare unitate producătoare de legume se cer luate măsuri pentru recoltarea cu prioritate a ace­lor produse legumicole care în eventualita­tea unor căderi de brumă sunt expuse de­precierii. Organizând desfășurarea lucrărilor agri­cole de toamnă în flux continuu, conducerile și specialiștii unităților agricole vor asigura ca, paralel cu strîngerea recoltei și eliberarea terenului, să se intensifice lucrările de pre­gătire a solului și însămințările. Pînă la 23 septembrie, pe județ din cele 62.610 hectare destinate însămînțărilor de toamnă s-au făcut alături pe 20.630 ha și s-au însămînțat numai 4.052 ha. în urma ploilor căzute în săptămîna trecută, s-au creat condiții deosebit de favo­rabile pentru executarea lucrărilor de pregă­tire a terenului și a însămînțărilor. Folo­­sindu-se din plin aceste condiții pentru efec­tuarea unor lucrări de bună calitate, în fie­care unitate trebuie luate măsuri ca în zilele următoare toate tractoarele și mașinile să fie întrebuințate cu întreaga capacitate la arat, pregătirea patului germinativ și semănat. Munca mecanizatorilor va trebui organizată în schimburi prelungite, pentru ca fiecare ceas prielnic să fie folosit din plin în ve­derea grăbirii lucrărilor din campania de în­­sămînțări. Printr-o amplă mobilizare a tuturor for­țelor și mijloacelor de lucru și luarea unor măsuri organizatorice și tehnice bine chib­zuite și energice, să asigurăm ca în toate în­treprinderile agricole de stat lucrările agri­cole de toamnă să fie executate în mod exem­plar și încheiate la termenele stabilite. AGENDA » CALENDAR 26 SEPTEMBRIE Soarele răsare 6,06, aprne 18,06. UNGARIA: 1945 — A murit compozitorul Bela Bartók (n. 25.111.1681); U.R.S.S.: 1849 — S-a născut I. P. Pavlov, savant fiziolog (m. 27.11.1936). 1906 — S-a născut compozitorul Dmitri Șostakovici, laureat al Pre­miului internațional Lenin „Pentru întărirea păcii în­tre popoare“, REPUBLICA ARABĂ YEMEN. 1962 — Proclamarea Republicii. Sărbătoare națională. („Zi­ua Revoluției“). TV Programul de azi. 8.30 — Deschiderea emi­siunii. Sport și sănătate. 9.00 —­ Matineu duminical pentru copii: Ca rampa ce­lor mici­ întîlnire cu copii, artiști amatori din Rîmnicu- Vîlcea. Film serial: „Se­bastian și misterul epavei“ (I). Episodul „Conacul de la Morșan“. 10,00 — Viața sa­tului. 11,15 — Albumul compozitorilor români: Ghe­­rase Dendrino. 12,00 — De strajă patriei. 12,30 — E­­misiune în limba maghiară. 14,00 — Fotbal: Steaua — F.C. Argeș (Divizia A). 15,50 — Polo pe apă: România — S.U.A. și România — I­talia. înregistrare de la Mvar. 16,20 — Box: Finale­le turneului internațional de la Ostrava. (Aspecte în­registrate): Postmeridian. 16,45 — Magazin. 18,10 — Film serial pentru tineret „Planeta giganților“. 19,00 — Vetre folclorice: Bistrița-Năsăud. 19,20 — 1001 de seri. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,00 — Reporta­jul săptăm­înii „Pe locul vii­toarelor orașe“. 20,20 — Film artistic: „Asasinul din cartea de telefon“. Cu: Fer­­nandel, Maurice Teynac, Marie Dea. 21,50 — „Zi-le d-alea, de-ale noastre“. E­­misiune de varietăți muzi­cale. 22,45 — Telejurnalul de noapte. Sport. Programul de mîine. 18,00 — Deschiderea emi­siunii. Muzică populară interpretată la cimptai și la țambal. 18,15 — Ecranul. Emisiune de informație și critică cinematografică. 18,45 — Stop cadru: Minerii de la Ohaba. Reportaj filmat. Norme obligatorii sau fa­cultative. Respectarea nor­melor de protecția muncii. 19,15 — Publicitate. 19,20 — 1001 de seri. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,10 — Te laud, și te apăr, și te cînt. Emisiune literar-mu­­zicală. 20,40 — Film serial „Aghiotantul excelenței sa­le“ (III). 21,20 — Prim plan, Alexandra I Porpescu, primarul municipiului Pi­tești. 21,50 — Parada vede­telor: Juliette Greco și Ser­gio Endrigo. 22,20 — Din țările socialiste. 22,35 — Telejurnalul de noapte. * RADIO Programul Studioului Cluj Duminică, 26 septembrie: 11,00—13,00 — „Propuneri pentru o definiție a toam­nei“, Emisiune de Tiberiu Iancu, Ilustrația muzicală Mariana Chioreanu. Luni, 27 septembrie: 6,00 — Bu­letin de știri, sport, muzică, 17,45 — Deschiderea ediției de după-amiază. Actualita­tea sonoră — știri, note și interviuri la zi; 18,00 — Unda preferințelor — muzi­că populară cerută de as­cultători; 18,25 — Cronică de uzină; 18,40 — Din creația compozitorului Da­­riu Pop. Prezintă prof. George Merișescu; 19,05 — Glose lirice. 19,15 — Sport. 19,20 — Recomandări. Marți, 28 septembrie, 6,00 — Bună dimineața — program mati­nal­­ cuprinzînd însemnări de Ion Arcaș, informații u­­tile, muzică. * TEATRU Teatrul d­e păpuși (12,00): ANOTIMPURI. ¥ film­ Programul de mîine: HELLO, DOLLY, panora­mic, film american. In completare: Privind prin ferestrele timpului (orele 9, 12,30; 16; 19,30) — Repu­blica; O FLOARE ȘI DOI GRĂ­DINARI, film indian, se­riile I și II (orele 8,30; 12; 16; 19,30) — Victoria; CĂLUGĂRIȚĂ, film ha­lo francez, seriile I și II (orele 8,30; 11; 14; 17, 20) — Arta: MERIDIANUL ZERO, film­­ polonez (cinemascop). In completare: Atacul indie­nilor — 23 August. CINTECELE MĂRII, ci­nemascop, film româno-so­­vietic. In completare: Ra­liul morții — Timpuri noi, PATRICIA ȘI MUZICA, film spaniol. In completare: Omul și mașina electro­nică — Muncitoresc; SIMPATICUL DOMN R, film românesc. In comple­tare: Muzeul de artă al A­­cadem­iei — Steaua roșie. PROGRAMUL CINEMATOGRAFELOR DIN JUDEȚ 27.IX—3.X.1971 PACEA — Turda: 27.IX —3.X — SUNETUL MUZI­CII (cinemascop), seriile I și II. FLACĂRA — Turda: 27 —29.IX — HAIDUCII (ci­nemascop); 30.IX—3.X — INTRUSA; 3.X — MOAR­TEA LUI JOE INDIANUL, ora 9. ARTA — Dej; 27.IX—3.X — SUNETUL MUZICII (ci­nemascop), seriile I și II. BOBÎLNA — Dej; 27—29. IX — CLIPA DE LIBER­TATE (cinemascop); 30.IX —3.X — ADELHEID; 3.X — PĂȚANIILE LUI TO­­LEA KLUEVIN, ora 9. PACEA — Gherla­ ,27—30. IX — LA PATRU PAȘI DE INFINIT; 1—3.X — SOARELE ALB AL PUS­TIULUI; 3.X — FILME PENTRU COPII, ora 9. MUNCITORESC — Cîm­­pia Turzii; 28—29.IX — FACEREA LUMII; 3—4.X — ADIO, PRIETENI! (ci­nemascop); 3.X — FILME PENTRU COPII, ora 9. POPULAR — Huedin: 27—29.IX — „Z“; 30.IX— 3.X — MARIANA, AGENT 0555 (cinemascop). 3.X — UIMITORUL ESTE ALĂ­TURI, ora 9. MUZEE Muzeul de artă, Piața Li­bertății nr. 30, 11—18. (Luni și marți închis). Muzeul de istorie, strada Emil Isac, nr. 2, 9—14. Muzeul memorial „Emil Isac“, strada ,1 Mai, nr. 23, 11—18. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, strada 30 Decem­brie nr. 21, expoziția cu te­ma: Porturi populare din Transilvania. Deschis 11—18. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, secția în aer liber din Hoia, deschisă între ore­le 11—19. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul botanic și Grădi­na botanică ale Universității „Babeș-Bolyai“, strada Re­publicii nr. 42, zilnic între 8—19. Serele deschise zil­nic de la 9—13 și 15—19. - 1Í.,V"- 1...1 .. .. cadran politic OMNIPREZENTĂ IN VIAȚA POLITICA SI SOCIALA (Urmare din pag. l­ a) cu poporul asupra celor mai importante probleme ale con­temporaneității românești: este cinstirea și prețuirea pe ca­re poporul și partidul o aduc tradițiilor noastre revoluțio­nare, eroice, entuziasmului muncitoresc, dăruirii pentru o cauză nobilă, plină de lumi­nă și demnitate. Vizitele tovarășului Nicolae Ceaușescu prilejuiesc, în ace­lași timp, calde și emoționan­te manifestări de dragoste și respect pentru partid, pentru conducerea sa. Cuvintele rostite la Reșița „Noi vă pri­mim cu dragostea, respectul și căldura cu care se cuvine celui mai iubit fiu al poporu­lui, exponent al intereselor, năzuințelor și aspirațiilor tu­turor celor ce muncesc“ ex­primă, de fapt, sentimentele întregului nostru popor pen­tru conducătorul partidului și statului, atașamentul pentru cauza partidului, hotărîrea ne­clintită de a îndeplini în mod exemplar programul adoptat de Congresul al X-lea al partidului. în săptămîna pe care o în­cheiem, tovarășul Nicolae Ceaușescu a avut, de aseme­nea, o întîlnire cu membri ai Uniunii Scriitorilor, consacra­tă modului în care scriitorii acționează pentru traducerea în viață a programului pri­vind îmbunătățirea activității politico-educative și exami­nării unor probleme legate de pregătirea viitoarei conferin­țe pe țară a acestora. De a­­semenea, în mesajul adresat de tovarășul Nicolae Ceaușes­cu revistei „Contemporanul“, cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la tipărirea primului număr sunt, din nou sublinia­te, idei și obiective ce privesc activitatea politică, socială și culturală, și, în special, sarci­nile colaboratorilor grupați în jurul „Contemporanului“» Hărnicie și dăruire Dezbaterea complexului pro­gram de educație politică și ideologică elaborat de partid a format obiectul adunărilor care au avut loc în această săptămînă la Asociația Scrii­torilor din Cluj, Editura „Da­cia“, în numeroase școli. Săptămîna pe care o înche­iem a consemnat realizarea planului pe 9 luni ale anu­lui în întreprinderile județu­lui Cluj — cu zece zile înain­te de termen — și obținerea unei producții peste plan, în aceeași perioadă, de peste 250 mii lei. S-a creat astfel o ba­ză temeinică realizării obiec­tivelor primului an al cincina­lului, o garanție a asigurării condițiilor pentru trecerea în cel de-al doilea an al cinci­nalului. Este un merit al Co­mitetului județean de partid, al organizațiilor de bază care au îndrumat și sprijinit hotă­rîrea oamenilor muncii și conducerile administrative în realizarea acestor succese, este un rezultat direct al conștiin­­ției înantate de care dau do­vadă colectivele din întreprin­deri, de pe șantiere, din in­stitutele de proiectare și cer­cetare. Am vrea în final să reți­nem un gînd și să determi­năm o acțiune viguroasă, ho­tărîtoare, de mare amploare, din partea lucrătorilor de pe ogoare. Subliniem acest lucru pentru că sîntem în plină campanie de recoltări și de pregătire a recoltei viitoare, că există un mare volum de muncă, în acest sezon, și pentru că rodul muncii aces­tui an trebuie să fie la timp strîns și depozitat. Este o da­torie patriotică, un imperativ major al acestor zile. Munca pe ogoare este în plină desfă­șurare iar finalul campaniei de toamnă trebuie să fie pe măsura exigenței și dorinței de a asigura necesarul de pro­duse populației, materia pri­mă pentru industrie și premi­­zele unui nou an agricol bun și fructuos în 1972. Săptămîna pe care o înche­iem a adus noi realizări pe drumul înălțării edificiului so­cialist al patriei. Ctitoria pe care o vrem durabilă, pu­ternică, plină de lumină și frumusețe se înfăptuiește prin activitatea conștientă, entu­ziastă, multilaterală a între­gului popor condus de partid, cu participarea fiecăruia din­tre noi, cei care muncim în întreprinderi, pe șantiere și pe ogoare, în instituții, peste tot în vastul șantier al con­strucției socialiste. RESPECTUL PENTRU MUNCĂ (Urmare din pag. l­ a­­bertatea, cu spontaneitatea. Dar omul devine liber doar în măsura în care zăgăzu­­iește spontaneitatea și accep­tă conștient disciplina socia­listă a muncii“. Măsurile privind îmbună­tățirea activității politico­­ideologice și cultural-educa­tive adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și îndrumările de adincă semnificație principială și practică desprinse din expu­nerea tovarășului Nicolae­­ Ceaușescu la Consfătuirea activului de partid, constitu­ie repere de excepțională însemnătate pentru activita­tea viitoare în domeniul e­­ducației. „Cultivarea tradițiilor de luptă ale clasei muncitoare, respectul nemărginit, admi­rația pentru lupta partidu­lui nostru, cultivarea trăsă­turilor înaintate ale comu­nistului, reprezintă pentru noi o îndatorire de primă importanță, ne spune Reti Martin, secretarul Comitetu­lui de partid de la între­prinderea „Someșul“ din Gherla. Multe dintre acțiunile noas­tre urmăresc ridicarea pe o treaptă superioară a între­gii munci de educație co­munistă. Urmărind într-o relație mai strînsă interpre­tarea, aprofundarea și apli­carea, în munca zilnică, a documentelor de partid, cu scopul de a îmbunătăți întrea­ga noastră activitate politică, procesul de educare comu­nistă a tineretului,­­pentru ridicarea pe o treaptă supe­rioară a eficienței eforturi­lor noastre, a exigenței pen­tru tot ceea ce facem. Expunerile, simpozioanele, învățămîntul politic etc. ur­măresc informarea perma­nentă a tinerilor cu proble­mele esențiale ale politicii interne și externe a parti­dului și statului nostru, în­țelegerea principiilor funda­mentale ale politicii econo­mice a partidului, a măsu­rilor ce se întreprind pentru o mai bună conducere și planificare a economiei na­ționale. Majoritatea muncitorilor din întreprinderea noastră sunt tineri și de modul în care ei privesc responsabili­tățile lor în producție, în so­cietate, depinde însăși con­tribuția pe care și-o aduc în procesul de producție“. Integrarea fiecărui om al muncii efortului general pentru edificarea societății socialiste multilateral dez­voltate, presupune o partici­pare conștientă la înfăptui­rea politicii partidului, la realizarea tuturor obiective­lor acesteia, certitudinea că în angajamentul energic al muncii e importantă contri­buția fiecăruia. Educarea la tineri a patriotismului, crea­rea unei atitudini înaintate față de muncă se reflectă în respectul față de îndepli­nirea îndatoririlor zilnice. Astfel de trăsături pot de­veni dominante afective în­că din școală. „Documentele de partid recent apărute, precizează Margareta Tămaș, șef de sector la Comitetul județean Cluj al U.T.C., ne-au arătat că în centrul activității de formare a tineretului trebuie să stea educația prin mun­că și pentru muncă, dezvol­tarea respectului față de făuritorii bunurilor mate­riale și spirituale. Toate organizațiile U.T.C. din școli și-au propus să formeze fiecărui elev o ati­tudine înaintată față de mun­că. Au început și se vor orga­niza în continuare consfătuiri, dezbateri la care participă e­­levii, cadrele didactice, pă­rinții; întîlniri cu lucrători din diferite domenii de activi­tate, specialiști din întreprin­deri și instituții, cu foști elevi care au ridicat­­ prestigiul școlii, concursuri pentru cu­noașterea meseriilor, vizite la întreprinderi, pe șantie­re, care să ducă la cunoaș­terea nemijlocită a diverse­lor aspecte ale activității productive. Vom continua acțiunile de muncă patriotică, ceea ce va permite cultivarea dragostei pentru activitatea producti­vă, mîndria pentru partici­parea directă la grăbirea ritmului de execuție a unor obiective economice și so­­cial-culturale. Sprijinirea școlii în direcția legării in­disolubile a învățăturii cu practica, cu viața, formarea deprinderilor de muncă pro­ductivă constituie o altă exi­gență actuală. Ne-am pro­pus să organizăm expoziții la nivelul școlilor, a munici­piilor, a orașelor cu obiec­tele realizate în orele de practică productivă și a cercurilor tehnice. în prezent, elevii partici­pă la amenajarea atelie­relor școlare, acțiune prin­­ care se manifestă aptitudi­nile lor practice. Am reușit, în ultimul timp, să stabilim legături între organizațiile U.T.C. din școli și întreprin­deri. Fiecare școală este pa­tronată de o întreprindere, ceea ce permite organizarea unor acțiuni comune pentru cunoașterea diferitelor mese­­­rii, pentru dezvoltarea dra­gostei față de muncă, cu­noașterea tradițiilor munci­torești. Sînt prevăzute întîl­niri cu muncitori fruntași, maiștri, ingineri, simpozioa­ne, concursuri pe meserii, schimburi de experiență". „Dezvoltarea la fiecare tînăr a trăsăturilor carac­teristice clasei noastre mun­citoare, conștiința apartenen­ței la cel mai înaintat deta­șament al poporului, ne spu­ne Oprea Fereștean, secre­tarul Comitetului U.T.C. de la Uzina „Unirea“ constituie pentru­­ noi o îndatorire de primă importanță. Pentru realizarea acestui obiectiv ne-am propus să organizăm întîlniri cu veterani ai uzi­nei, să­ vorbim despre tinerii care obțin rezultate bune în producție, să organizăm con­cursuri profesionale. O atenție deosebită vom acorda întîlnirilor cu vechi militanți ai mișcării munci­torești, ceea ce va permite cunoașterea directă a unor aspecte ale luptei partidului nostru în anii ilegalității, cu­noașterea realizărilor obți­nute de poporul nostru sub conducerea partidului. Vom prezenta istoria întreprinde­rii, pentru ca tinerii să cu­noască pe larg drumul par­curs de întreprindere pînă la performanțele de azi“. Rezultatele muncii politi­ce trebuie să fie oglindite în atitudinea înaintată față de muncă, în grija perma­nentă pentru sporirea con­tribuției fiecărui tînăr în activitatea sa, în­ dezvoltarea responsabilității sociale, în crearea unei atmosfere in­transigente față de tot ce e străin moralei comuniste. Recentele documente de partid oferă ample progra­me de educație — a tinere­tului, a tuturor oamenilor muncii, — care în întreprin­deri, instituții, școli au în­ceput să prindă viață.

Next