Făclia, iulie-septembrie 1971 (Anul 25, nr. 7663-7741)
1971-09-26 / 7738. szám
PAGINA 2 FACLÍA Ori de cîte ori trecem prin. Poieni sau discutăm despre fabrica de cherestea din această localitate ni se reamintește despre lucrările de modernizare care au loc aici. Am scris despre ceea ce se făcuse și este în curs de realizare aici. Cu mîndrie legitimă oamenii ne-au arătat noile ateliere ale Unității de mecanizare și transport forestier, silozurile, noile sisteme de transport al deșeurilor și rumegușului, sălile de cazane, utilajele de manipulat etc. Cu cîteva săptămîni in urmă a fost începută și betonarea platformei depozitului de bușteni, construirea cantinei și clubului... Inginerul Mihai Dincă, directorul tehnic al Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului Cluj, ne-a explicat scopul acestor lucrări. In ultimii zece-cincisprezece ani, spunea directorul tehnic al C.E.I.L., cantitatea de masă lemnoasă care trece prin depozitul fabricii — fie spre gatere fie spre beneficiarii externi — s-a triplat. Intr-un viitor, nu prea îndepărtat, sarcinile fabricii vor spori. Modernizarea, respectiv mecanizarea complexă, a manipulării roatei lemnoase deci a devenit o necesitate obiectivă. Pe platforma betonată devine posibilă și trecerea la sortarea centralizată a buștenilor, procedeu mult avantajos în valorificarea superioară a masei lemnoase. Cele afirmate de ing. Mihai Dincă nu sunt doar simple deziderate. Utilajele de manipulat de mare capacitate — macaralele mobile, încărcătoarele mecanice (numite I.F.R.O.N.-Uri) — au înlăturat de mult echipele de țapinari, planurile înclinate improvizate, vagonetele și alte mijloace cu productivitate scăzute. Ele, oarecum, au luat-o înaintea condițiilor corespunzătoare de funcționare. De aici și consecințele: defecțiuni frecvente, consum suplimentar de carburanți, goluri în funcționare ... Platforma betonată și restul amenajărilor care sunt în curs de execuție vor rezolva tocmai aceste inconveniente și, în același timp, vor deschide posibilitățile de dezvoltare a producției. Modernizarea fabricii de cherestea din Poieni însă nu se rezumă la amenajări și extinderi. Este necesară stabilizarea, respectiv apropierea salariaților de întreprindere, și în acest scop se întreprind acțiuni meritorii. După cum ne-a informat ing. Ioan Chivu, directorul tehnic al C.E.I.L., care coordonează și investițiile, la Poieni se construiesc blocuri de locuințe confortabile. Aici vor primi apartamente și familiile salariaților cazați pînă în prezent în vechile clădiri ale întreprinderii. încet-încet, deci acel proiect despre care am vorbit în repetate rînduri, proiect impus de viață, devine realitate, încet —• nu este un fel de a spune. Cu toate realizările de pînă acum, fabrica de la confluența drumurilor forestiere din bazinele forestiere din această parte a Apusenilor, păstrează amprentele destul de adinci ale procedeelor învechite de prelucrare a lemnului. Intr-un studiu întocmit recent de către Comisia economică a Comitetului județean de partid se precizează că din lipsa de sistematizare a spațiilor productive, a depozitelor, a accesului anevoios al autovehiculelor, productivitatea muncii este mult frînată. Din aceste motive unitatea este nevoită să utilizeze — pentru lucrări neproductive — un număr mai mare de muncitori decât ar fi normal. în studiul amintit se apreciază că sistematizarea completă a fabricii, inclusiv introducerea unor tehnologii moderne de lucru se poate realiza în doi ani. Betonarea și amenajarea platformei depozitului de bușteni, care condiționează utilizarea rațională a mijloacelor mecanizate de manipulare însă, după cum prevede planul de măsuri al Comitetului județean de partid, trebuie terminate încă în acest an. Ori, ritmul in card se lucrează, suprafața care se află în lucru, precum și forțele care sunt angajate la executarea lucrării nu garantează respectarea termenului. Poate cei care răspund de traducerea în fapte a programului de sistematizare a fabricii au înțeles ceva greșit: nu este vorba despre betonarea unei părți (a câtorva sute de metri patrați) a depozitului, ci a 13 000 metri patrați (în Poieni și Călățele). Scopul, după cîte am reținut din cele discutate și din documentele amintite nu este de a face ceva ci de a crea acele condiții care de ■mult trebuiau să existe. Ori, după cele constatate, instalațiile de manipulare a buștenilor la Poieni vor circula și în iarna următoare tot în noroaie. Nu prea am înțeles care este situația cu părțile sociale care se înfăptuiesc tot pe baza planului de măsuri al Comitetului județean de partid. Clădirea cantinei și a clubului se află în construcție. Pentru blocurile de locuințe însă numai amplasamentul s-a stabilit. Ort, cantina-club și primele 20 de apartamente ar trebui date în exploatare cît mbiai repede (cantina încă în acest an, iar locuințele în trimestrul II al anului următor). . Este oare garantată respectarea acestor termene impuse de necesități stringente? Se petre că nu. Potrivit aprecierilor, construirea apartamentelor trebuia începută în august, iar stadiul cantinei-club. îrx, momentul de față ar trebui să fie mult mai avansat. Bineînțeles, pericol încă nu este. Dar cele semnalate trebuie să constituie o bază de analizare a situației. Nu numai pentru a respefcita niște termene, ci pentru a asigura modernizarea fabricii Poieni în timp util. A. VARGA LA POIENI PROGRAMUL DE MIERVIZAE ESTE BUN. CíI VA REVENI REALITATE? în biblioteca Grupului școlar „Tehnofrig“ „Toamna muzicala clujeană 71" NOZICA SMESCIANA - IN REPER EI SPÎIIOS IN ARTA CONTEMPORANA Țara noastră se situează pe un loc al hărții geografice unde se intersectează, impregnate de elanuri creatoare, curente și idei, unde oamenii de știință și gînditorii își împărtășesc experiența acumulată de diocenii. Cuceririle din cele mai variate domenii ale științei — cum sunt, de pildă, dezbaterile celui de -al IV-lea „Congres Internațional, de logică, metodologie și filozofia științei, sau recentul Congres de bizantinologie — sunt consemnate în avatarurile marelui inventar al științei contemporane și sunt convertite în folosul prosperității spirituale și materiale ale omenirii. „Toamna muzicală clujeană“ este și ea o verigă din această pulsație vie a spiritualității creatoare românești. Filarmonica de Stat din Cluj, prin cea de a VI-a ediție a „Toamnei muzicale clujene", aduce un vibrant omagiu, cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la nașterea celui mai mare muzician român, George Enescu. Departe de a se situa la o simplă aniversare calendaristică, evocarea figurii și covîrșitoarei personalități enesciene primește semnificații adinei și multiple. Frământatul nostru „euaprins" (spre a ne folosi de o imagine poetică dragă lui Nicolae Iabiș), e plin de acele trăsături contradictorii, care au răvășit fața divină a Euterpei și au smuls corzile lirei lui Apolon. Categoriile estetice, purtătoarele de valori artistice, sunt dezise. Rolul inspirației, ca stare de incandescență spirituală creatoare, este negat (Strawinski). Dimensiunile expresive tradiționale, ca: melodie, armonie, polifonie sunt aruncate la coș. Termeni cum sunt: expresia, cantabilitatea sunt evocați, doar (cu superioritatea infatuată a unui iconoclasm), ca rebuturi perimate din arsenalul valorilor de altă dată. Se aduc limitări, sau se neagă de-a dreptul valorile sociale ale artei prin celebra butadă: „Arta poate fi creată numai din dragoste pentru ea însăși“ (Schönberg). Se neagă însuși conceptul frumosului artistic: „Frumosul nu există decit în momentul cînd profanii, acei ce nu produc, încep să-i simtă absența. Nu se manifestă mai devreme, căci nu constituie o veritabilă nevoie pentru artist“ (Schönberg). Se contestă pînă și valoarea moștenirii culturale, orale a folclorului: „Frumosul nu provine dintr-o experiență colectivă, ci din experiența câtorva“. (Schönberg). Își face loc, din ce in ce mai agresiv, patologicul exacerbat, trăirile anxioase, viziunea halucinantă, panica psihologică și, mai nou, calculul rațional abstract asistat, adesea, de funcțiunea „creatoare“ a computerului și al robotului. Inventarul instrumental adesea e serios ofensat: noblețea viorilor Stradivari și Amati, generozitatea pianelor Beckstein și Steinway sunt transformate și reduse la funcțiunea unor surse sonore anizocrone, bruitiste, în această configurație — unde punctele cardinale de orientare și-au pierdut sensurile —, muzica enesciană constituie un reper luminos în constelația artei contemporane, învăluită de un generos umanism, creația enesciană se axează pe coordonatele cele mai pozitive ale frumosului artistic, unde melodia, armonia și polifonia se revarsă ca un torent irezistibil cu fascinația lor învăluitoare, vibrantă. E legată prin mii de fire de marea cultură orală a folclorului nostru, chemată să articuleze inspirate imagini poetice muzicale. E purtătoarea sevei de viață care aduce, prin trăsăturile ethosului ei original, noi și inedite aspecte în configurarea artei contemporane universale. Vibrează cu noblețea ei transfigurată, încrezătoare în misiunea socială a artei. Iată semnificația moștenirii enesciene pe care „Toamna muzicală clujeană“ năzuiește să o evoce cu smerenie și venerație. Sunt dimensiuni care conferă durabilitate operei sale și acel mult rîvnit „non omnis moriar“, rezervat geniilor. Cu aceste cuvinte de închinare, declar deschis Festivalul „Toamna muzicală clujeană 1971“. Prof. dr. Sigismund TODUȚA, directorul Filarmonicii de Stat — Cluj și Al cincilea Pavilion de mostre de bunuri de consum. Interior de casă cu motive populare AMPLĂ MOBILIZARE (Urmare din panta) Județ, constituie o sarcină primordială, deoarece aceasta este una din principalele plante premergătoare griului de toamnă. Specialiștii unităților agricole sunt chemați să controleze zi de zi stadiul de vegetație a lanurilor de porumb și să dea indicații privind începerea culesului pe tarlalele unde porumbul este copt. Printr-o largă mobilizare a cooperatorilor la recoltări și organizarea muncii în așa fel ca imediat să fie tăiați și transportați cocenii de porumb, în scurt timp se va putea asigura cîmp liber de lucru mecanizatorilor, creîndu-le condiții pentru efectuarea în ritm accelerat a lucrărilor de pregătire a terenului și a însămînțărilor. Sub îndrumarea organizațiilor de partid, conducerile cooperativelor agricole trebuie să acorde toată atenția și scosului cartofilor, depozitării acestora în bune condițiuni și livrării cantităților destinate fondului central al statului. O grijă deosebită trebuie acordată și recoltării legumelor, livrării în întregime a cantităților contractate, de aceasta depinzind buna aprovizionare a populației, în fiecare unitate producătoare de legume se cer luate măsuri pentru recoltarea cu prioritate a acelor produse legumicole care în eventualitatea unor căderi de brumă sunt expuse deprecierii. Organizând desfășurarea lucrărilor agricole de toamnă în flux continuu, conducerile și specialiștii unităților agricole vor asigura ca, paralel cu strîngerea recoltei și eliberarea terenului, să se intensifice lucrările de pregătire a solului și însămințările. Pînă la 23 septembrie, pe județ din cele 62.610 hectare destinate însămînțărilor de toamnă s-au făcut alături pe 20.630 ha și s-au însămînțat numai 4.052 ha. în urma ploilor căzute în săptămîna trecută, s-au creat condiții deosebit de favorabile pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului și a însămînțărilor. Folosindu-se din plin aceste condiții pentru efectuarea unor lucrări de bună calitate, în fiecare unitate trebuie luate măsuri ca în zilele următoare toate tractoarele și mașinile să fie întrebuințate cu întreaga capacitate la arat, pregătirea patului germinativ și semănat. Munca mecanizatorilor va trebui organizată în schimburi prelungite, pentru ca fiecare ceas prielnic să fie folosit din plin în vederea grăbirii lucrărilor din campania de însămînțări. Printr-o amplă mobilizare a tuturor forțelor și mijloacelor de lucru și luarea unor măsuri organizatorice și tehnice bine chibzuite și energice, să asigurăm ca în toate întreprinderile agricole de stat lucrările agricole de toamnă să fie executate în mod exemplar și încheiate la termenele stabilite. AGENDA » CALENDAR 26 SEPTEMBRIE Soarele răsare 6,06, aprne 18,06. UNGARIA: 1945 — A murit compozitorul Bela Bartók (n. 25.111.1681); U.R.S.S.: 1849 — S-a născut I. P. Pavlov, savant fiziolog (m. 27.11.1936). 1906 — S-a născut compozitorul Dmitri Șostakovici, laureat al Premiului internațional Lenin „Pentru întărirea păcii între popoare“, REPUBLICA ARABĂ YEMEN. 1962 — Proclamarea Republicii. Sărbătoare națională. („Ziua Revoluției“). TV Programul de azi. 8.30 — Deschiderea emisiunii. Sport și sănătate. 9.00 — Matineu duminical pentru copii: Ca rampa celor mici întîlnire cu copii, artiști amatori din Rîmnicu- Vîlcea. Film serial: „Sebastian și misterul epavei“ (I). Episodul „Conacul de la Morșan“. 10,00 — Viața satului. 11,15 — Albumul compozitorilor români: Gherase Dendrino. 12,00 — De strajă patriei. 12,30 — Emisiune în limba maghiară. 14,00 — Fotbal: Steaua — F.C. Argeș (Divizia A). 15,50 — Polo pe apă: România — S.U.A. și România — Italia. înregistrare de la Mvar. 16,20 — Box: Finalele turneului internațional de la Ostrava. (Aspecte înregistrate): Postmeridian. 16,45 — Magazin. 18,10 — Film serial pentru tineret „Planeta giganților“. 19,00 — Vetre folclorice: Bistrița-Năsăud. 19,20 — 1001 de seri. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,00 — Reportajul săptămînii „Pe locul viitoarelor orașe“. 20,20 — Film artistic: „Asasinul din cartea de telefon“. Cu: Fernandel, Maurice Teynac, Marie Dea. 21,50 — „Zi-le d-alea, de-ale noastre“. Emisiune de varietăți muzicale. 22,45 — Telejurnalul de noapte. Sport. Programul de mîine. 18,00 — Deschiderea emisiunii. Muzică populară interpretată la cimptai și la țambal. 18,15 — Ecranul. Emisiune de informație și critică cinematografică. 18,45 — Stop cadru: Minerii de la Ohaba. Reportaj filmat. Norme obligatorii sau facultative. Respectarea normelor de protecția muncii. 19,15 — Publicitate. 19,20 — 1001 de seri. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,10 — Te laud, și te apăr, și te cînt. Emisiune literar-muzicală. 20,40 — Film serial „Aghiotantul excelenței sale“ (III). 21,20 — Prim plan, Alexandra I Porpescu, primarul municipiului Pitești. 21,50 — Parada vedetelor: Juliette Greco și Sergio Endrigo. 22,20 — Din țările socialiste. 22,35 — Telejurnalul de noapte. * RADIO Programul Studioului Cluj Duminică, 26 septembrie: 11,00—13,00 — „Propuneri pentru o definiție a toamnei“, Emisiune de Tiberiu Iancu, Ilustrația muzicală Mariana Chioreanu. Luni, 27 septembrie: 6,00 — Buletin de știri, sport, muzică, 17,45 — Deschiderea ediției de după-amiază. Actualitatea sonoră — știri, note și interviuri la zi; 18,00 — Unda preferințelor — muzică populară cerută de ascultători; 18,25 — Cronică de uzină; 18,40 — Din creația compozitorului Dariu Pop. Prezintă prof. George Merișescu; 19,05 — Glose lirice. 19,15 — Sport. 19,20 — Recomandări. Marți, 28 septembrie, 6,00 — Bună dimineața — program matinal cuprinzînd însemnări de Ion Arcaș, informații utile, muzică. * TEATRU Teatrul de păpuși (12,00): ANOTIMPURI. ¥ film Programul de mîine: HELLO, DOLLY, panoramic, film american. In completare: Privind prin ferestrele timpului (orele 9, 12,30; 16; 19,30) — Republica; O FLOARE ȘI DOI GRĂDINARI, film indian, seriile I și II (orele 8,30; 12; 16; 19,30) — Victoria; CĂLUGĂRIȚĂ, film halo francez, seriile I și II (orele 8,30; 11; 14; 17, 20) — Arta: MERIDIANUL ZERO, film polonez (cinemascop). In completare: Atacul indienilor — 23 August. CINTECELE MĂRII, cinemascop, film româno-sovietic. In completare: Raliul morții — Timpuri noi, PATRICIA ȘI MUZICA, film spaniol. In completare: Omul și mașina electronică — Muncitoresc; SIMPATICUL DOMN R, film românesc. In completare: Muzeul de artă al Academiei — Steaua roșie. PROGRAMUL CINEMATOGRAFELOR DIN JUDEȚ 27.IX—3.X.1971 PACEA — Turda: 27.IX —3.X — SUNETUL MUZICII (cinemascop), seriile I și II. FLACĂRA — Turda: 27 —29.IX — HAIDUCII (cinemascop); 30.IX—3.X — INTRUSA; 3.X — MOARTEA LUI JOE INDIANUL, ora 9. ARTA — Dej; 27.IX—3.X — SUNETUL MUZICII (cinemascop), seriile I și II. BOBÎLNA — Dej; 27—29. IX — CLIPA DE LIBERTATE (cinemascop); 30.IX —3.X — ADELHEID; 3.X — PĂȚANIILE LUI TOLEA KLUEVIN, ora 9. PACEA — Gherla ,27—30. IX — LA PATRU PAȘI DE INFINIT; 1—3.X — SOARELE ALB AL PUSTIULUI; 3.X — FILME PENTRU COPII, ora 9. MUNCITORESC — Cîmpia Turzii; 28—29.IX — FACEREA LUMII; 3—4.X — ADIO, PRIETENI! (cinemascop); 3.X — FILME PENTRU COPII, ora 9. POPULAR — Huedin: 27—29.IX — „Z“; 30.IX— 3.X — MARIANA, AGENT 0555 (cinemascop). 3.X — UIMITORUL ESTE ALĂTURI, ora 9. MUZEE Muzeul de artă, Piața Libertății nr. 30, 11—18. (Luni și marți închis). Muzeul de istorie, strada Emil Isac, nr. 2, 9—14. Muzeul memorial „Emil Isac“, strada ,1 Mai, nr. 23, 11—18. Muzeul etnografic al Transilvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, expoziția cu tema: Porturi populare din Transilvania. Deschis 11—18. Muzeul etnografic al Transilvaniei, secția în aer liber din Hoia, deschisă între orele 11—19. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Babeș-Bolyai“, strada Republicii nr. 42, zilnic între 8—19. Serele deschise zilnic de la 9—13 și 15—19. - 1Í.,V"- 1...1 .. .. cadran politic OMNIPREZENTĂ IN VIAȚA POLITICA SI SOCIALA (Urmare din pag. l a) cu poporul asupra celor mai importante probleme ale contemporaneității românești: este cinstirea și prețuirea pe care poporul și partidul o aduc tradițiilor noastre revoluționare, eroice, entuziasmului muncitoresc, dăruirii pentru o cauză nobilă, plină de lumină și demnitate. Vizitele tovarășului Nicolae Ceaușescu prilejuiesc, în același timp, calde și emoționante manifestări de dragoste și respect pentru partid, pentru conducerea sa. Cuvintele rostite la Reșița „Noi vă primim cu dragostea, respectul și căldura cu care se cuvine celui mai iubit fiu al poporului, exponent al intereselor, năzuințelor și aspirațiilor tuturor celor ce muncesc“ exprimă, de fapt, sentimentele întregului nostru popor pentru conducătorul partidului și statului, atașamentul pentru cauza partidului, hotărîrea neclintită de a îndeplini în mod exemplar programul adoptat de Congresul al X-lea al partidului. în săptămîna pe care o încheiem, tovarășul Nicolae Ceaușescu a avut, de asemenea, o întîlnire cu membri ai Uniunii Scriitorilor, consacrată modului în care scriitorii acționează pentru traducerea în viață a programului privind îmbunătățirea activității politico-educative și examinării unor probleme legate de pregătirea viitoarei conferințe pe țară a acestora. De asemenea, în mesajul adresat de tovarășul Nicolae Ceaușescu revistei „Contemporanul“, cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la tipărirea primului număr sunt, din nou subliniate, idei și obiective ce privesc activitatea politică, socială și culturală, și, în special, sarcinile colaboratorilor grupați în jurul „Contemporanului“» Hărnicie și dăruire Dezbaterea complexului program de educație politică și ideologică elaborat de partid a format obiectul adunărilor care au avut loc în această săptămînă la Asociația Scriitorilor din Cluj, Editura „Dacia“, în numeroase școli. Săptămîna pe care o încheiem a consemnat realizarea planului pe 9 luni ale anului în întreprinderile județului Cluj — cu zece zile înainte de termen — și obținerea unei producții peste plan, în aceeași perioadă, de peste 250 mii lei. S-a creat astfel o bază temeinică realizării obiectivelor primului an al cincinalului, o garanție a asigurării condițiilor pentru trecerea în cel de-al doilea an al cincinalului. Este un merit al Comitetului județean de partid, al organizațiilor de bază care au îndrumat și sprijinit hotărîrea oamenilor muncii și conducerile administrative în realizarea acestor succese, este un rezultat direct al conștiinției înantate de care dau dovadă colectivele din întreprinderi, de pe șantiere, din institutele de proiectare și cercetare. Am vrea în final să reținem un gînd și să determinăm o acțiune viguroasă, hotărîtoare, de mare amploare, din partea lucrătorilor de pe ogoare. Subliniem acest lucru pentru că sîntem în plină campanie de recoltări și de pregătire a recoltei viitoare, că există un mare volum de muncă, în acest sezon, și pentru că rodul muncii acestui an trebuie să fie la timp strîns și depozitat. Este o datorie patriotică, un imperativ major al acestor zile. Munca pe ogoare este în plină desfășurare iar finalul campaniei de toamnă trebuie să fie pe măsura exigenței și dorinței de a asigura necesarul de produse populației, materia primă pentru industrie și premizele unui nou an agricol bun și fructuos în 1972. Săptămîna pe care o încheiem a adus noi realizări pe drumul înălțării edificiului socialist al patriei. Ctitoria pe care o vrem durabilă, puternică, plină de lumină și frumusețe se înfăptuiește prin activitatea conștientă, entuziastă, multilaterală a întregului popor condus de partid, cu participarea fiecăruia dintre noi, cei care muncim în întreprinderi, pe șantiere și pe ogoare, în instituții, peste tot în vastul șantier al construcției socialiste. RESPECTUL PENTRU MUNCĂ (Urmare din pag. l abertatea, cu spontaneitatea. Dar omul devine liber doar în măsura în care zăgăzuiește spontaneitatea și acceptă conștient disciplina socialistă a muncii“. Măsurile privind îmbunătățirea activității politicoideologice și cultural-educative adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și îndrumările de adincă semnificație principială și practică desprinse din expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea activului de partid, constituie repere de excepțională însemnătate pentru activitatea viitoare în domeniul educației. „Cultivarea tradițiilor de luptă ale clasei muncitoare, respectul nemărginit, admirația pentru lupta partidului nostru, cultivarea trăsăturilor înaintate ale comunistului, reprezintă pentru noi o îndatorire de primă importanță, ne spune Reti Martin, secretarul Comitetului de partid de la întreprinderea „Someșul“ din Gherla. Multe dintre acțiunile noastre urmăresc ridicarea pe o treaptă superioară a întregii munci de educație comunistă. Urmărind într-o relație mai strînsă interpretarea, aprofundarea și aplicarea, în munca zilnică, a documentelor de partid, cu scopul de a îmbunătăți întreaga noastră activitate politică, procesul de educare comunistă a tineretului,pentru ridicarea pe o treaptă superioară a eficienței eforturilor noastre, a exigenței pentru tot ceea ce facem. Expunerile, simpozioanele, învățămîntul politic etc. urmăresc informarea permanentă a tinerilor cu problemele esențiale ale politicii interne și externe a partidului și statului nostru, înțelegerea principiilor fundamentale ale politicii economice a partidului, a măsurilor ce se întreprind pentru o mai bună conducere și planificare a economiei naționale. Majoritatea muncitorilor din întreprinderea noastră sunt tineri și de modul în care ei privesc responsabilitățile lor în producție, în societate, depinde însăși contribuția pe care și-o aduc în procesul de producție“. Integrarea fiecărui om al muncii efortului general pentru edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate, presupune o participare conștientă la înfăptuirea politicii partidului, la realizarea tuturor obiectivelor acesteia, certitudinea că în angajamentul energic al muncii e importantă contribuția fiecăruia. Educarea la tineri a patriotismului, crearea unei atitudini înaintate față de muncă se reflectă în respectul față de îndeplinirea îndatoririlor zilnice. Astfel de trăsături pot deveni dominante afective încă din școală. „Documentele de partid recent apărute, precizează Margareta Tămaș, șef de sector la Comitetul județean Cluj al U.T.C., ne-au arătat că în centrul activității de formare a tineretului trebuie să stea educația prin muncă și pentru muncă, dezvoltarea respectului față de făuritorii bunurilor materiale și spirituale. Toate organizațiile U.T.C. din școli și-au propus să formeze fiecărui elev o atitudine înaintată față de muncă. Au început și se vor organiza în continuare consfătuiri, dezbateri la care participă elevii, cadrele didactice, părinții; întîlniri cu lucrători din diferite domenii de activitate, specialiști din întreprinderi și instituții, cu foști elevi care au ridicat prestigiul școlii, concursuri pentru cunoașterea meseriilor, vizite la întreprinderi, pe șantiere, care să ducă la cunoașterea nemijlocită a diverselor aspecte ale activității productive. Vom continua acțiunile de muncă patriotică, ceea ce va permite cultivarea dragostei pentru activitatea productivă, mîndria pentru participarea directă la grăbirea ritmului de execuție a unor obiective economice și social-culturale. Sprijinirea școlii în direcția legării indisolubile a învățăturii cu practica, cu viața, formarea deprinderilor de muncă productivă constituie o altă exigență actuală. Ne-am propus să organizăm expoziții la nivelul școlilor, a municipiilor, a orașelor cu obiectele realizate în orele de practică productivă și a cercurilor tehnice. în prezent, elevii participă la amenajarea atelierelor școlare, acțiune prin care se manifestă aptitudinile lor practice. Am reușit, în ultimul timp, să stabilim legături între organizațiile U.T.C. din școli și întreprinderi. Fiecare școală este patronată de o întreprindere, ceea ce permite organizarea unor acțiuni comune pentru cunoașterea diferitelor meserii, pentru dezvoltarea dragostei față de muncă, cunoașterea tradițiilor muncitorești. Sînt prevăzute întîlniri cu muncitori fruntași, maiștri, ingineri, simpozioane, concursuri pe meserii, schimburi de experiență". „Dezvoltarea la fiecare tînăr a trăsăturilor caracteristice clasei noastre muncitoare, conștiința apartenenței la cel mai înaintat detașament al poporului, ne spune Oprea Fereștean, secretarul Comitetului U.T.C. de la Uzina „Unirea“ constituie pentru noi o îndatorire de primă importanță. Pentru realizarea acestui obiectiv ne-am propus să organizăm întîlniri cu veterani ai uzinei, să vorbim despre tinerii care obțin rezultate bune în producție, să organizăm concursuri profesionale. O atenție deosebită vom acorda întîlnirilor cu vechi militanți ai mișcării muncitorești, ceea ce va permite cunoașterea directă a unor aspecte ale luptei partidului nostru în anii ilegalității, cunoașterea realizărilor obținute de poporul nostru sub conducerea partidului. Vom prezenta istoria întreprinderii, pentru ca tinerii să cunoască pe larg drumul parcurs de întreprindere pînă la performanțele de azi“. Rezultatele muncii politice trebuie să fie oglindite în atitudinea înaintată față de muncă, în grija permanentă pentru sporirea contribuției fiecărui tînăr în activitatea sa, în dezvoltarea responsabilității sociale, în crearea unei atmosfere intransigente față de tot ce e străin moralei comuniste. Recentele documente de partid oferă ample programe de educație — a tineretului, a tuturor oamenilor muncii, — care în întreprinderi, instituții, școli au început să prindă viață.