Făclia, ianuarie-martie 1972 (Anul 26, nr. 7821-7896)
1972-01-14 / 7830. szám
PROLETAR* DIN TOATE TARILE, MNIJI-VÄ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.CR. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN DIN PRIMA LUNA A ANULUI lucrările de investiții din agricultura județului să fie ritmic realizate . Prin planul cincinal de dezvoltare a economiei naționale pe perioada 1971—1975 s-au pus sarcini deosebit de importante în fața agriculturii noastre, cît și a industriei alimentare, rezultatele acestor activități repercutîndu-se direct asupra creșterii nivelului de trai al întregului popor. în vederea înfăptuirii acestor prevederi, ramurile respective ale economiei naționale beneficiază în actualul cincinal de fonduri de investiții, din partea statului, simțitor sporite. ■* Pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a agriculturii și industriei alimentare din județul Cluj, în acest an se vor aloca din fondurile centralizate ale statului sute de milioane lei, în afară de acestea, unitățile agricole cooperatiste vor mai participa, pentru realizarea obiectivelor de investiții prevăzute, cu circa 70 milioane lei din fonduri proprii. Aceste importante fonduri materiale și bănești alocate implică și răspunderi deosebite pentru utilizarea lor cu maximum de eficiență. Pentru ca noile obiective ce se realizează să dea în cel mai scurt timp efectele scontate, trebuie respectate riguros prevederile legale referitoare la colaborarea strînsă și permanentă dintre titularii de investiții, proiectanți, constructori și furnizori de utilaje și materiale, în vederea identificării tuturor posibilităților de reducere a investiției specifice și implicit de sporire a eficienței producției viitoare. O bază de plecare pentru îndeplinirea sarcinilor pe acest an o constituie realizările din anul 1971. Din rezultatele și experiența bună cîștigată, cît și din neajunsurile manifestate este necesar să se desprindă învățăminte și să fie luate cele mai eficiente măsuri pentru preîntâmpinarea și înlăturarea neajunsurilor. în anul trecut, în sectorul de stat al agriculturii și în industria alimentară din județul Cluj s-au finanțat investiții în valoare de 206 milioane lei, care s-au concretizat în lucrări și obiective importante, printre care Acumularea de apă Gilău cu o capacitate de 4 milioane mc anual, depozitul celular Baciu cu o capacitate de 21 800 tone, Centrul de depozitare, condiționare și îmbuteliere din Cluj cu o capacitate de 360 vagoane, care au fost terminate și puse în funcțiune la termenele prevăzute și Fabrica de produse lactate Cluj, cu o capacitate de 900 hi lapte pe zi, și 1400 tone unt anual. Complexul de pui pentru carne din cadrul Intre-Aurel LOLONȚI, directorul Sucursalei județene Cluj a Băncii pentru agricultură și industrie alimentară (Continuare în pag. aulo) PREGĂTIRI INTENSE PENTRU CM DE PRIMĂVARĂ Stadiul reparațiilor la tractoare și mașini agricole în S.M.A. Grijă deosebită pentru perfecționarea pregătirii profesionale și educarea mecanizatorilor Noi dotări care vor permite extinderea și diversificarea mecanizării lucrărilor agricole se mai despart doar cîteva săptămîni de începere a lucrărilor din campania agricolă de primăvară. Experiența din anul trecut și cea din anii anteriori demonstrează importanța deosebită ce o au în buna desfășurare a acesteia, încheierea la timp și executarea la un nivel calitativ ridicat a reparațiilor la mijloacele mecanice, extinderea și diversificarea lucrărilor mecanizate, perfecționarea pregătirii mecanizatorilor și întărirea simțului de răspundere față de calitatea lucrărilor, îmbunătățirea organizării muncii în S.M.A. și secțiile de mecanizare ale C.A.P. Pe tema celor de mai sus am adresat tov. ing. CORNEL ONEȚ, inginer șef al întreprinderii pentru mecanizarea agriculturii Cluj, citeva întrebări: — Care este stadiul reparațiilor la mijloacele mecanice — tractoare și mașini agricole — ce vor fi utilizate în campania de primăvară din acest an? — Prin măsurile tehnico-organizatorice luate de conducerea I.M.A., sub îndrumarea organizației de partid, prin hărnicia mecanicilor de ateliere și a tuturor lucrătorilor întreprinderii noastre, pînă la data de 11 ianuarie au putut fi reparate și puse în stare de funcționare 71 la sută din tractoare, 88 la sută din semănătorile de păioase, 91 la sută din semănătorile de prășitoare, 95 la sută din grapele cu discuri, 94 la sută din sapele rotative, 94 la sută din mașinile de plantat cartofi, 82 la sută din combinatoare și 71 la sută din mașinile de combatere a dăunătorilor — planificate pentru reparații capitale și curente. în curând, în stațiunile pentru mecanizare, care sunt pe terminate cu reparațiile, va începe suprarecepția utilajelor, de către comisiile formate din specialiști din cadrul întreprinderii și al S.M.A.-urilor. Pentru a se putea efectua de bună calitate, reparațiile de gradul doi au fost execue. CALUGARU (Continuare în pag. a lll-a) Anul XXVIII Nr. 7830 Vineri În ianuarie 1972 • 4 pagini 30 bani Secvență de muncă la „Electroceramica" Turda DIN ȚARĂ • DIN ȚARĂ • DIN ȚARĂ SPECIALIȘTII din întreprinderile industriale ale județului Dolj au elaborat, în cursul anului trecut 287 studii de organizare a producției și a muncii, din care 213 s-au aplicat în producție. La uzina „Electroputere“, de exemplu, în urma studiilor întreprinse s-a schimbat sistemul de circulație a pieselor în atelierul de acoperiri galvanice, măsură prin a cărei aplicare se obțin, în decurs de un an, economii la prețul de cost în valoare de peste un milion lei. De asemenea, îmbunătățirea graficelor de lucru la întreprinderea de transporturi auto Craiova a contribuit la creșterea volumului de activități, — efectuate cu același parc de mașini — cu 3 577 000 tone-kilometri. Comparativ cu indicii obținuți în 1970, aplicarea măsurilor de organizare științifică a producției și a muncii pe baza studiilor elaborate de specialiști a adus județului importante sporuri de producție contribuind, totodată la creșterea de 2,2 ori a volumului de economii și de 6 ori a celui de beneficii. ȘI ÎN ACESTE ZILE DE IARNA, pe șantierele de construcții din Capitală se desfășoară o activitate intensă. La Uzina „Timpuri Noi" se află în fază de finisaj patru ateliere și secții noi, la care lucrările vor fi terminate încă în această lună. în paralel se fac pregătiri pentru începerea lucrului la alte obiective, care urmează a fi date în exploatare pînă la sfîrșitul anului, în ritm intens se muncește și pe șantierul Centralei electrice de termoficare București-sud. La alte obiective timpul prielnic permite constructorilor să toarne în medie, zilnic, circa 150 m.c. betoane. Și șantierul Uzinei de medicamente, unde se lucrează în continuare la dezvoltarea capacităților de producție, constructorii și montorii au executat, de la începutul anului, un volum de lucrări în valoare de peste 500 000 lei. (Agerpres) PREOCUPĂRI PENTRU MODERNIZAREA PRODUCȚIEI In ultimii 4 ani la Fabrica de ciment din Turda producția a crescut cu circa 150 000 tone, fără investiții spectaculoase, mai mult prin eforturile proprii ale experimentatului colectiv de muncitori, ingineri și tehnicieni de aici, care sunt preocupați, în cel mai înalt grad de a valorifica noi surse interne de creștere a producției, a productivității muncii, de îmbunătățire a calității producției și de ridicare a eficienței acesteia. Am vizitat fabrica la început de an, am întîlnit la toate nivelele acel optimism propriu comuniștilor, oamenilor angajați în marea bătălie a edificării societății socialiste multilateral dezvoltate. Directorul întreprinderii, inginer Carol Herzl, într-o scurtă convorbire ne-a redat aspecte din preocupările conducerii, a întregului colectiv, pentru a face față sarcinilor de plan sporite, atît pentru nevoile interne, cît și pentru export. — încep cu cariera — ne spune directorul —, nu numai pentru că aici începe procesul tehnologic de fabricare a cimentului, ci și pentru faptul că dacă aici merg lucrurile bine, in rest greutățile pot fi mai ușor învinse. Nu o dată iernile ne-au provocat stagnări din lipsă de calcar. Iarna aceasta este mai „blîndă“, dar nu sînt excluse surprizele — zăpada, gerul — cînd productivitatea în carieră este mai mică. Orice s-ar întîmpla, acum nu mai putem avea necazuri. Stocul de calcar existent poate face față oricărei situații. Planul este depășit zilnic cu cel puțin 1000 tone. A intrat în funcțiune și cea de-a patra linie de concasare care elimină strangulările la presortări. Ceea ce vreau să scot în evidență la carieră, este faptul că acum lucrările se desfășoară pe baza unui grafic coordonator întocmit pe întregul an de către inginerul șef Nicolae Popa, pe "baza unui studiu amplu"și care ne dă posibilitatea să programăm întreaga activitate în funcție de necesitățile producției și ale beneficiarilor, să sesizăm la vreme eventualele deficiențe și să le înlăturăm, în rest, la morile brute, la cuptoarele de clincher, la morile de ciment, la secția de var ritmul producției este cel programat. Unele greutăți le întîmpinăm la secția cărămizi refractare, întrucît furnizorul nostru de șamoturi, întreprinderea de produse refractare din Alba lulia, nu-și respectă angajamentul de a efectua ritmic livrările. Din această cauză avem nu numai dificultăți interne, ci și cu beneficiarii noștrii — alte fabrici de ciment și de sticlărie din țară. — Știm că la „Cimentul“ sporurile de producție înregistrate în anii precedenți sunt rodul preocupărilor pentru utilizarea cu randament a utilajelor, creșterii continue a indicilor intensivi și extensivi. Ce se va întreprinde pe această linie în acest an? — în momentul de față două cuptoare de clincher sunt în stagnare pentru, reparații. ’"Planul lunar nui va avea de suferit, în schimb cuptoarele vor avea de cîștigat, vor fi modernizate și echipate în așa fel încît să le crească randamentul, gradul de economicitate. Vrem să experimentăm printre altele un nou tip de arzător cu autoaspirație, cu o flacără mai concentrică, astfel că procesul de clinchetizare se realizează într-un timp mai scurt. Asta înseamnă randament sporit, scade consumul de energie electrică și de cărămizi. Vrem ca aceste arzătoare să le extindem și la celelalte cuptoare. Și la mori este prevăzută modificarea în bine a unor angrenaje pentru creșterea indicelui de utilizare extensivă. Se prevede de asemenea îmbunătățirea funcționării agregatelor de la cuptoarele de var pentru a le mări durabilitatea. Printr-o seamă de lucrări de investiții mai mărunte se elimină locuri „înguste“, uscarea zgurei, măcinarea pastei etc. Există un plan cuprinzător de modernizări, mecanizări și îmbunătățiri în funcționarea unor utilaje și agregate, plan ce va fi de bună seamă completat la viitoarea adunare generală a reprezentanților salariaților cu noi elemente rezultate din practica de fiecare zi. — Am aflat că în acest an întreprinderea are sarcini sporite la export, în afarăl de aceasta ridicarea gradului de rezistență a cimentului este un deziderat justificat al constructorilor de pe șantierele noastre. Ce preconizați pentru ridicarea calității cimenturilor? — Ca element nou al planului pe acest an este creșterea ponderii cimenturilor cu caracteristici superioare. Se va trece în acest an de la Interviu consemnat de M. ALEXANDRU (Continuare în pag. a llI-a) LA „CIMENTUL” DIN CARNETUL SCRIITORULUI Neajunsurile culturii Este un adevăr axiomatic faptul că in secolul acesta, foarte grăbit, cunoașterea evoluează atît de rapid vncit, pentru a nu pierde pasul sau măcar pentru a te menține la mică distanță de valul principal, este nevoie de un efort considerabil, de o muncă impresionantă, și de o informație cit se poate de diversă. Izolat, un om oricit ar fi de dotat, oricit s-ar biciui poate să descopere în cel mai bun caz o Americă de mult descoperită. A apus de mult vremea omului suficient sieși, nici o formulă oricit de miraculoasă ar fi ea și oricât de tare ar fi acreditată nu poate să transforme apa în vin sau siliciul în aur. De altfel, sunt foarte puțini cei ce cred in formule magice, cei ce acceptă adevărurile fără ca — mai devreme sau mai tirziu — să le verifice (deși, de multe ori, pentru a fi lăsați în pace unii se străduiesc să creeze o astfel de impresie). Exiști prin ceea ce produci efectiv, prin rezultatul muncii tale, prin inteligența ta acordată ritmului vremii. O diplomă oricit ar fi ea de formidabilă, un carnet de membru intr-o asociație profesională, o funcție etc. n-au ținut niciodată loc de cap. In realitate spus, cutare are profesia cutare nu după cum se recomandă, nu după suma titlurilor, ci abia după ce l-ai auzit vorbind, după ce il simți că trăiește concomitent ritmul profesiei dar și al vremii. Bineînțeles, certificatele pot fura vederea, dar numai vederea celor care la rindul lor se acoperă cu diploma, a cabotinilor care-și mimează profesia, care n-o mai acoperă cu realizări, ci numai cu vorbe, cu formule. Unii, pentru a nu fi demachiați, încearcă să răspindească frica in jur, alții se izolează într-un cerc de și mai mediocri. Alții se străduiesc să-i oprească pe cei buni, pe cei conștienți de menirea lor, indiferent prin ce mijloace, pentru ca odată cu trecerea vremii și „bunii“ și „răii" să se egalizeze, să devină o apă și un pămînt. Reușesc insă de foarte puține ori deoarece, indiferent de împrejurări, valoarea răzbește. Cauzele ratării acestor stele care trăiesc prin lumina emisă o dată (diploma) ele in realitate murind de mult, sunt multiple. Unele țin de structura psihicului, altele insă se datoresc inculturii, refuzului culturii sau a mulțumirii cu foarte puțin. Literatura, arta modelează psihicul, mărește disponibilitățile afective și intelectuale, potențează imens orice efort, cu ar fi el de specializat. De multe ori din păcate, chiar și cei acoperiți cu diplome, cei ce trăiesc pe un piedestal autoinălțat, cei Augustin BUZURA (Continuare în pag. a lll-a) Cartea de vizită a fetelor din Bolduț Despre fetele de la Bolduț am auzit la Comitetul județean al U.T.C. „Sunt vreo 25 de fete — ni se spune — una și una, care își desfășoară activitatea în cooperativa agricolă de producție. Sunt recunoscute nu numai pentru hărnicie, ci și pentru participarea la activitățile desfășurate de organizația U.T.C.“. Nimic neobișnuit, ne-am zis. Nimic neobișnuit, chiar dacă e vorba de 25 de fete harnice, care au știut să-și facă un titlu de cinste din calitatea de cooperatoare. Numai că cele 25 de fete reprezintă o forță in cooperativă, o prezență vie in tot ce se întreprinde în sat. Apoi, majoritatea membrilor organizației U.T.C. din sat sînt tot fete. Iată pentru ce am încercat să le descifrăm gîndurile, aspirațiile. Dimineața, la sediul cooperativei, am intîlnit-o pe Maricica Ciocan, membră în comitetul organizației U.T.C. din sat. „Suntem mulți tineri în sat. Unii lucrează în cooperativa agricolă de producție, alții la întreprinderi din Turda și Cîmpia Turzii. Important e că lucrează toți și n-am aflat să se facă cineva de rușine". Această prezentare este completată de Ioan Moldovan, locțiitorul secretarului comitetului de partid: „Mai ales, in brigăzile de la culturile mari își desfășoară activitatea fetele. Să nu vă gîndiți că e o muncă mai grea, potrivită pentru băieți. Să nu uităm că principalele lucrări agricole sînt mecanizate; apoi, cînd cineva e harnic și vrea să muncească, nu ține seama de toate greutățile. Oricine știe că munca nu e ușoară, dar asta nu intră în socoteală, cînd iți place să fii in rind cu oamenii care își fac datoria. Să știți, la noi în sat nu e pentru nimeni o cinste să piardă timpul la taclale, să ardă gazul, cum se zice. Lucrul ăsta se simte și la producție. Anul trecut, la griu am obținut 2.350 kilograme la hectar, iar la porumb 3.164. In condițiile aplicării acordului global, oamenii au realizat cîștiguri frumoase. Marea majoritate a tinerilor au contribuit din plin la obținerea acestor rezultate“. Ne-am imaginat atunci, ce înseamnă „a contribui din plin“. Am văzut în fața ochilor ogoarele întinse, traversate de tractoare și semănători, apoi lanurile de griu și de porumb abia răsărite. Și printre ceilalți cooperatori 25 de fete își alătură hărnicia pentru a face pămîntul să rodească mai bogat. Zi de zi, săptămînă de săptămînă, lună de lună, tinerele cooperatoare se află acolo unde este nevoie mai mare, neobosite, pricepute, pină cînd recolta ajunge în hambare. In aceeași zi, puțin mai tirziu, am cunoscut pe citeva dintre tinerele care prin activitatea lor au dobîndit respectul cuvenit celor vrednici, laudele pe care le merită cei harnici. Manuța Ciocan, recent aleasă secretară a Comitetului U.T.C. pe sat, Viorica Ciurtin, Cornelia Picovici, Viorica Rotari, Valeria Rusu și-au legat numele de cele mai importante realizări ale cooperativei agricole de producție din Boldur. Se spune că hărnicia și modestia sunt cele mai frumoase podoabe pentru fete. Mai mult ca oricare alte calități, acestea dezășuiesc că viitoarea soție și mamă își va cinsti casa așa cum trebuie. Deși vîrsta lor medie se situează sub 20 de ani, fetele din Boldur au demonstrat că la școala muncii au dobîndit învățătură bună, nu numai pricepere și îndemînare, dar și o credință mai presus acestora, moștenită de la părinți, de la bunici, comună țăranilor noștrii, că unul dintre lucrurile frumoase din viață este să ții mereu fruntea sus, nepătată, să nu aai niciodată cinstea pe rușine. Că lucrurile stau așa, se poate convinge oricine cu ușurință. In primul rind, cartea lor de vizită o constituie recoltele realizate anul trecut. Toate au înregistrn RUS (Continuare în pag. a Ill-a) VIORICA CIURTIN CORNELIA WCOVICI VIORICA ROTAHc CIOCAN MARICICA CIOCAN MARIUȚA VALERIA RUSU C.C.H. Dej. Cascada pentru bioxid de clor PRIN LUME-PRIN LUME PRIN LUME- PRIN LUME MELBOURNE S-a constatat că majoritatea celor care scriu despre cel de-al șaselea continent dintr-o preferință greu de explicat fac cunoscut cititorilor Sydney-ul. Contracarînd avantajele Sydney-ului — mai vechea lui fondare, primatul industrial, faimoasa clădire a operei, fotogenicul Harbour Bridge — Melbourne a acumulat treptat atuuri devenind un subiect de evocare publicistică nu mai puțin tentant. Poate nu în total acord cu sobrietatea atmosferei sale victoriene, găzduirea celei de-a 16-a ediții a Jocurilor Olimpice, în 1956, a asigurat orașului Melbourne o proeminență ulterior menținută și consolidată. Adevărul rămîne acela că, departe de a-ți crea o netedă pistă de decolare reportericească, „vidul istoric" al orașului te lipsește de introducere, îndeobște consacrată relevării unor celebre vestigii și citării de mărturii măgulitoare. „Declarația"1 de fondare a orașului („Iată un loc ideal de ridicare a unui oraș") rostită la vederea unui luminiș de pădure de tasmanianul John Batman, în timp ce își arunca de pe umăr avutul grămădit într-un sac de pînză grosolană, datează abia de la 1835, deci aproximativ cînd Alecsandri și viitorul domnitor Cuza luau poștalionul spre un pension parizian. Ajungînd la o mie de locuitori, Melbourne-ul își reclamă autocefalia administrativă. O patentă regală îi acordă și un hinterland, și, la 1840, din statul Noua Galie de sud (cu centrul la Sydney), se desprinde un altul, rămas pînă azi cel mai redus ca teritoriu și denumit (firește, în 1840 ...) Victoria. Temîndu-se de rezultatele excesivei afluențe a imigranților, unul din guvernatori va încerca zadarnic să cenzureze știrea existenței aurului în statul Victoria. Or, tocmai acest zeu colorat și solid va atrage, în cinci decenii, o populație de o jumătate milion și va impune orașului o configurație edilitară solidă și geometrică, corespunzînd siguranței resimțite de proaspeții îmbogățiți. Reorientarea, bazată în prezent pe exporturile de lină, piei, carne, produse cerealiere și lactate (amintim că Australia realizează 30 la sută din producția mondială de lînă și dispune de 14 milioane bovine), precum și stabilirea unor comunități sud și central europene nu au dus la răsturnarea profilului arhitectonic, similar așezărilor urbane din Scoția și Țara Galilor. Este legitimă astfel surprinderea atunci (Continuare în pag. a IV-a) Ilie VASILE