Făclia, aprilie-iunie 1972 (Anul 26, nr. 7897-7973)
1972-06-28 / 7971. szám
PAGINA % FĂCLIA Așa după cum laconic arainteam, duminică s-a desfășurat la Cluj prima ediție a festivalului dansului fecioresc din Transilvania, inițiativă mai veche a Centrului județean de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă, materializată acum în colaborare cu Consiliul județean al sindicatelor și cu sprijinul organelor locale și centrale de specialitate. De fapt, ideea aparține regretatului Octavian Stroia, neobosit animator al folclorului coregrafic din această parte a țării. La festival au participat formații de dansuri din județele Arad, Covasna, Brașov, Sibiu, Hunedoara, Mureș, Bistrița-Năsăud, Sălaj și Cluj, devenind astfel de la prima sa ediție reprezentativ pentru bogăția și varietatea folclorului din Transilvania. Desigur, spectacolele prezentate la Casa de cultură a studenților în fața unei săli arhipline au fost importante prin ele însele, în primul rînd. Publicul a putut să vadă formații venind din zone folclorice diferite, a apreciat frumusețea dansurilor și a interpretării, dovedind gust și pricepere pentru ceea ce a fost frumos și, mai ales, redat autentic. Micul incident petrecut spre sfîrșit, când una dintre formațiile din județul nostru a ieșit de pe scenă mai repede decit era normal (și cu capul plecat) a fost uitat tocmai datorită calității ridicate a spectacolelor în general. Clujenii, însă, organizatorii nu-i pot uita și e de datoria lor să gîndească în așa fel încît să nu se repete. Festivalul a avut, deci, o mare valoare din punct de vedere al funcției sale de spectacol, pus în slujba publicului. Pe de altă parte, acțiunea la care ne referim se remarcă și în contextul mai general al eforturilor îndreptate spre valorificarea corectă a folclorului și respectarea autenticității sale. Este un deziderat mai vechi, reclamat în articole cu caracter teoretic, în toate îndrumările date de organele culturale pe linia mișcării artistice de amatori; cu alte cuvinte — un lucru cunoscut, o realitate constatată cu părere de rău dar care continuă să-și manifeste influențele în ciuda unor eforturi reale. Cauzele au fost, și sînt, mai multe, toate avînd însă punctul de pornire în necunoaștere, în amestecul abuziv al celor care nu se pricep și în dorința de a cuceri aplauze cu orice preț. Unor asemenea probleme și găsirii căilor concrete de depășire a acestui stadiu i-a fost consacrată consfătuirea care a avut loc luni dimineața la Centrul județean de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă, la care au participat: Nicolae Nistor, directorul Centrului de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă București, compozitorul Mircea Neagu și coregraful Tita Sever, de la același for, cercetătorul Constantin Costea, de la Institutul de etnografie și folclor, prof. univ. Tudor Jarda, coregrafi, muzicologi din Cluj, reprezentanți ai județelor participante la festival și ai organelor culturale din județul nostru. Discuțiile purtate s-au axat pe problemele generale ale valorificării folclorului, coregrafic în special dar și a celui muzical, cu referiri concrete la festivalul desfășurat duminică, așa că aceste două acțiuni pot fi judecate în interdependență directă. De la început, se remarcă frumusețea ideii organizării unui asemenea festival și se apreciază că orașul Cluj, datorită poziției sale geografice dar și posibilităților pe care le oferă, este capabil să susțină din toate punctele de vedere oportunitatea spectacolelor folclorice. în Transilvania există foarte multe specii ale dansului fecioresc, iar valorificarea frumuseții lor constituie o inițiativă lăudabilă. Aderența publicului, dovedită atît în timpul spectacolelor, cît și cu ocazia paradei organizată pe străzile principale ale orașului, este o dovadă elocventă a viabilității folclorului în toate manifestările sale. Trebuie însă spus că, fiind vorba despre un festival cu un caracter oarecum deosebit, este necesar ca el să beneficieze și de o prezentare mai interesantă, mai la obiect. Partea organizatorică a lui începe cu editarea unui caiet-program, care să cuprindă intențiile, cerințele celor care îl găzduiesc, cu alte cuvinte — delimitarea foarte precisă a temei festivalului, caiet-program care să fie trimis tuturor centrelor județene de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă, care să știe ce fel de formații să trimită, iar, pe de altă parte, este vorba despre prezentarea propriu-zisă a spectacolelor. în fond, o asemenea manifestare artistică este organizată pentru public, în primul rînd, și abia apoi pentru studiul științific al unor dansuri mai puțin cunoscute de specialiști. De aceea, e bine ca fiecare dans să fie precedat de o foarte scurtă informare a spectatorilor care astfel pot afla lucruri interesante despre originea și tema dansului respectiv. Fiecare manifestare folclorică exprimă adevăruri despre oameni (gîndind în termeni foarte generali) și a înlesni descifrarea lor înseamnă a te pune în slujba ideii de spectacol înțeles ca relație directă intre scenă și public. Și, în final, organizarea unei sesiuni științifice vine să completeze fizionomia unei acțiuni complexe și să ajute la cunoașterea științifică a folclorului românesc. S-a constatat cu ocazia festivalului și o altă caracteristică a felului în care este valorificat folclorul la ora actuală. Formațiile aparținînd sindicatelor își permit, în măsură exagerată, să intervină în dans, să combine mișcările specifice unor zone folclorice diferite, să facă abuz de desen (aranjarea scenică a dansului) și chiar să folosească inadecvat costumul popular. S-a mers așa de departe încît unii participanți la consfătuire au propus să fie invitate de acum înainte la festival doar formațiile sătești. Firește, un asemenea punct de vedere nu este cel mai fericit și tocmai de aceea s-a renunțat la el chiar dacă unele formații sindicale urmăresc mai întîi obținerea unui succes de public, citind că publicul este receptiv la dansul autentic, lucru confirmat duminică la Casa de cultură a studenților. Acelorași cerințe li se subordonează partea muzicală, acompaniamentul deci, și costumul popular. Tendința de a mări numărul orchestranților este cît se poate de dăunătoare, ducînd chiar la întimplări neplăcute, cum a fost aceea amintită mai sus. De altfel, nici nu este specifică folclorului coregrafic românesc. Orchestrele numeroase sînt folosite de ansambluri mari, pentru a asigura varietatea spectacolelor. Intr-un festival cum a fost acesta de la Cluj , orchestrele au rolul de acompaniator și, în această călitățte, ele trebuie să se limiteze la niște lucruri foarte bine precizate. In sfîrșit, s-a avansat ideea de a admite la ediția a doua 1 a festivalului și echipele formate din femei care interpretează dansuri feciorești. In Transilvania există zone unde femeile dansează feciorește, iar un festival de un asemenea caracter nu poate omite o realitate evidentă. Probabil, în viitor, inițiativa organizatorilor se va lărgi, atît în 1 spațiu cit și în timp. De fapt, este și necesar. Iar într-un asemenea context, festivalul de la Cluj promite a deveni una dintre manifestările cu larg răsunet național pe planul spectacolelor folclorice și al valorificării frumuseților coregrafice ale acestuia. De aceea, festivalul dansului fecioresc din Transilvania pare a fi mai mult important decît sîntem tentați să-l considerăm la o judecată superficială. Important pentru public, prima lui ediție a dovedit-o, semnificativ pentru posibilitățile de studiu științific , pe care le oferă specialiștilor din acest domeniu, și cu veleități de ordin metodic datorită modelelor puse la dispoziția instructorilor coregrafici, 4 a metodiștilor însărcinați cu îndrumarea mișcării artistice de masă. I V. CHIOREANU Festivalul dansului fecioresc din Transilvania Cartierul Gheorgheni — panoramă NOTE Cazul Romulus Crișan ba „Cronica măruntă“ din jumătel de joi al ziarului am semnalat accidentul de circulație provocat, în ziua de 18 iunie, de șoferul Romulus Crișan de la Autobaza din Cluj pentru călători. Dacă revenim asupra acestui caz o facem pentru a trage un serios semnal de alarmă. Și pentru ca semnalul de alarma să aibă ecoul dorit, vom descrie împrejurările în care a avut loc acest accident, care a scos pentru mai multă vreme din producție trei persoane și care a dus la avarierea destul de gravă a autobusului aproape nou. Fără să fie o „somitate“ în meserie, Romulus Crișan era un șofer bun ușor. Dar ca mulți inși care nu strălucesc și vor să arate totuși că sînt grozavi, Romulus Crișan era destul de încrezut. Avînd un caracter dificil, adesea el nu asculta de nici un sfat care i se dădea. Făcea numai ce-i trecea lui prin nap. Considera că ce știe și poate el nu știe și nu poate nimenea. Avînd conving,erea că este un as al volanului și că lui nu î se poate întîmpla nimic în nici o împrejurare, in ziua de 38 iunie, după-amiază, a pornit cu autobuzul spre Gilau ca să-i transporte acasă pe niște amici de-ai lui. Pierind din garaj fără forme legale, el a săvîrșit prima abatere. La plecarea din garaj, Crișan era beat în lege. Băuse toata ziua ca ,să „ude“ autoturismul „Fiat- 850“ pe care și-l cumpărase de ocazie. Aceasta era a doua abatere gravă săvirșita. Beat — pe de o parte și prea sigur de sine — pe de altă parte, la ieșirea din Mânăștur — mergând și cu o viteză excesivă — s-a angajat într-o triplă depășire. Avînd mintea încețoșată de alcool el n-a calculat bine distanțele și posibilitățile de depășire. Simțind instinctiv că a făcut o greșeală, Romulus Crișan a pierdut controlul volanului. Urmarea? S-a pomenit rostogolindu-se cu autobuzul pe taluzul înalt al șoselei. Atît el cît și amicii lui au suferit contuzii destul de serioase. Autobuzul s-a distrus. Din cauza lui s-au ciocnit încă două autovehicule. Iată unde duce îngrifarea, nechibzuința, beția. Care va fi urmarea triplei abateri săvîrșita de Romulus Crișan vom afla la timpul cuvenit. un răspuns formal și un rău neremediat Cu 11 an în urmă, comitetul Asociației de locatari de pe str. Traian. nr. 85—87 din Cluj a cerut Consiliului popular al municipiului Cluj să disipună remedierea unei situații intolerabile din apropierea acestui imobil. Era vorba de unele deficiențe de ordin edilitar-gospodăresc. La cererea adresată de comitetul amintit, Consiliul popular al municipiului a răspuns destul de prompt. Din răspuns se poate desprinde că piatra împrăștiată pe str. Din dos va fi stivuită piatra, adusă din stația C.F.R., era destinată reparației de străzi), că pînă la data de 30 septembrie 1971 Grupul de șantiere nr. 4 al T.C.C. va executa împrejmuirea blocului de la numărul amintit (lucrare solicitată de Asociația de locatari), că Administrația parcurilor și străzilor va ridica întreaga cantitate de piatră de pe str. Din dos pînă la 31 martie 1972. Acest răspuns poartă nr. 77.521/ÎV/din 20 august 1971. Ne apropiem de finele lui iunie 1972. Asociația de locatari ne-a scris acum cîteva zile că nimic din ceea ce a fost promis nu s-a realizat. Pe strada Din dos piatra stă împrăștiată, împrejmuirea promisă n-a fost încă executată și situația, în general, este neschimbată față de anul trecut. Dacă așa stau lucrurile, la ce mai era nevoie de răspunsul dat? Ca să fie îndeplinită o formalitate? Ion MARIAN 1n 18 O nouă expoziție internațională Complexul expozițional de la Piața Scînteii, din București, găzduiește, incepînd de duminică, 25 iunie, o nouă manifestare specializată, de mare amploare. Expoziția internațională de mașini pentru industria textilă, confecții, tricotaje, pielărie și încălțăminte. Circa 40 de firme renumite din Austria, Cehoslovacia, Franța, R. F. a Germaniei, Italia, Japonia, Polonia și Ungaria și întreprinderi specializate de comerț exterior, construcții de mașini și industrie ușoară din țara noastră prezintă, pe o suprafață de peste 10 000 m.p., o mare varietate de tipuri de mașini, utilaje și instalații moderne, de mare complexitate tehnică, folosite în sectoarele productive de care se ocupă expoziția, precum și o gamă sortimentală bogată de produse propriu-zise ale industriei producătoare de bunuri de larg consum. Standurile expoziționale ale României asigură participarea reprezentativă a 15 întreprinderi de comerț, exterior și centrale industriale. Printre exponate figurează: grupa de mașini rectilinii de tricotat, utilaje de tricotat circulare automate cu doi cilindri pentru tricotat ciorapi bărbătești și îmbrăcăminte pentru copii, realizate pe baza unor brevete de invenție românești, precum și diferite tipuri de mașini de diverse diametre, mașini de cusut, războaie de țesut pentru bumbac, lină și mătase, mașini de bobinat, de scutuit, rampe de control pentru țesături, utilaje pentru industria de încălțăminte, diverse tipuri de ventilatoare și de accesorii pentru industria textilă, de tricotaje, confecții și pielărie etc. Alături de aceste mașini și utilaje de specialitate, în standurile românești mai sunt expuse: confecții, tricotaje și încălțăminte pentru femei, copii și bărbați, țesături textile, marochinărie, fire și fibre sintetice, coloranți, detergenți, plastifianți etc. Interesantă este și participarea Institutului de proiectări pentru industria ușoară, care, în cadrul unui stand special, prezintă posibilitățile de engineering pe care le are, precum și cele 25 invenții ale specialiștilor institutului, unele din ele brevetate și peste hotare. Manifestare ce se înscrie in sfera marilor acțiuni — pregătitoare ale Tîrgului internațional de la București, din toamna acestui an — Expoziția internațională de mașini pentru industria textilă, confecții, tricotaje, pielărie și încălțăminte de la București, care va rămîne deschisă pînă la 4 iulie — oferă vizitatorilor posibilități deosebite de cunoaștere a realizărilor — la nivel național și internațional — obținute în acest domeniu. De asemenea, prin numeroase manifestări înscrise în calendarul expoziției — întîlniri între specialiști, simpozioane, conferințe, prezentări de filme documentare etc. — se realizează un eficace, util și larg schimb de experiență între inginerii și tehnicienii români și străini din domeniul construcțiilor de mașini și industriei ușoare. George ILIESCU mm CAMPIONATUL JUDEȚEAN DE E0IZIE Comisia județeană de fotbal a avut foarte multe probleme de rezolvat în ultimele ședințe, întrucît am asistat la una din cele mai echilibrate ediții ale Campionatului Județean, care a pus probleme serioase organizatorilor. Astfel, așa după cum am mai relatat, la o partidă — Libertatea — Poligrafia — s-a înregistrat hn felor... astronomic (23:0 !!!), apoi într-o altă întîlnire — C.M.C. — Someșul Gherla — fotbaliștii din Gherla au părăsit terenul de joc la scorul de 4:0. Pînă la urmă însă rezultatul de 23:0 s-a omologat doar cu scorul de 3:0 și astfel, unele „calcule" au eșuat. „Sosirea“ în fruntea clasamentului este deosebit de strînsă, primele trei clasate fiind departajate numai de golaveraj, în urma ultimelor jocuri au fost dictate numeroase sancțiuni. Sperăm însă, că și „colaboratorii“ la acel 23:0 își vor primi cuvenita pedeapsă. Iată sancțiunile aprobate: echipele Someșul Gherla și Electrometal Cluj suspendate pe cîte o etapă pentru părăsirea terenului de joc și respectiv pentru lipsuri în organizarea meciului cu Cimentul. Jucătorul Endi Mihai (Poligrafia) suspendat pe 3 luni pentru atitudine necuviincioasă avută în ședința Comisiei județene din 13 iunie. S-a mai ridicat dreptul de joc al următorilor fotbaliști: C. Hurgoi (Vlădeasa) — pe 5 etape, T. Marian (Someșul Gherla) — pe o etapă, P. Oltean (Flacăra) — pe 4 etape. Rezultatele din ultima etapă (în paranteze rezultatele de la juniori,:Vulturii Mintiu Gherlei — Flacăra Cluj 4:1 (8:3), Poligrafia — Libertatea 0:3 (0:4), Vlădeasa Huedin — Cimentul Turda 1:2 (1:2), Unirea Fiorești — Minerul Aghireș 0:3 (0:3), Motor U.R.A. — Electrometal 1:0, C.M.C. — Someșul Gherla 4:0 (14:1). Spicul Luna — C.F.R. Dej 1:4 (1:1). Clasamentul final la seniori: 1. C.M.C. 26 17 45 62:18 38 2. Cimentul 26 15 8 3 47:17 38 3. Libert. 26 15 83 55:28 38 4. Motor 26 15 56 47:21 35 5. Flacăra 26 14 2 10 54:41 30 6. El metal 26 910 7 35:30 28 7. Spicul 26 8 711 24:43 23 8. Vulturii 26 9 413 49:46 22 9. Minerul 26 9 3 14 47:70 21 10. Vlădeasa 26 7 6113 47:53 20 11. Someșul 26 7 5 14 35:6319 12. C.F.R. 26 8 2 16 39:6118 13. Unirea 26 7 316 29:5317 14. Poligrafia 26 4 913 27:5217 MICA PUBLICITATE • Student, absolvent, sistematizez temeinic matematici, admiteri facultate. Informații telefon 8-24-86. (4055). • De închiriat cameră de 27 mp. în cartier vilă pe lunile iulie, august. Informații telefon 1-39-77. (4046). • Caut femeie de serviciu casnic intern. A se interesa strada Gelu 9, telefon 229-97, după Ora 14. (4047). • Pierdut, carnet student pe numele Berevoescu Nicolae Marian. Declar nui. (4048). • Kisgazda Géza pierdut ecuson Fabrica de piele și încălțăminte Cluj. Declar nui. (4049). • Pierdut carte de muncă, eliberată Trustul construcții hidrotehnice Constanța, pe numele Pavelescu Marcel. Declaraulă. (4043). • Soția, fiica, ginerele și nepoatele cu aceeași durere anunță că s-a scurs un an de la pierderea scumpului lor HOCA GRIGORE, profesor, concert-maestru Opera Română, pensionar. Un gînd pios pentru sufletul lui nobil. Nu te vom uita niciodată. (4045). • Cu adîncă durere anunțăm încetarea din viață a scumpei noastre mame, bunici, mătușe TARNAWIECKI IOSEFIN.A, pensionară, 88 ani. Inmormîntarea va avea loc joi, 29 iunie, ora 16,30, din capela mare a cimitirului central. Familia îndurerată CALENDAR TV 28 IUNIE ROMANIA: 1916 — A murit pictorul Ștefan Luchian (n. 1868) • GERMANIA: 1750 — A murit compozitorul Johann Sebastian Bach (n. 1685) • ITALIA: 1867 — S-a născut Luigi Pirandello, scriitor și dramaturg, laureat al Premiului Nobel. 1934 (m. 10. XII. 1936) • INTERNAȚIONALE: 1919 — A fost semnat — la Versailles — Tratatul de pace cu Germania. 9,00: Deschiderea emisiunii de dimineață. Telex. 9,05: Documentar: „Patrioții din Guineea-Bissau în luptă“. 9,25: O viață pentru o idee: Paracelsus (III). 10,00: Curs de limba franceză (secția a 22-a). 10,30: Muzică populară. 10,50: Telecinemateca pentru copii și tineret: „Jack și fasolea fermecată“. 12,20: Telejurnal. 17,30: Deschiderea emisiunii de dupăamiază. Curs de limba engleză (secția a 21-a). 18,00: „Zi bade cu fluera“ — un reportaj de la tradiționala sărbătoare păstorească ce a avut loc la Șugag, pe Valea Sebeșului. 18,20: Publicitate. 18,30: întrecere cu timpul. 18,50: Reflector. 19,10: Tragerea Pronoexpres. 19,20: 1001 de seri. 19,30: Telejurnal. 20,00: în întîmpinarea Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român și a celei de-a 25-a aniversări a Republicii. 20,20: Telecinemateca: „La Nord prin Nord-Vest: — o producție a studiourilor americane în regia lui Alfred Hitchcock. 22,10: „24 de ore“. 22,30: Volei masculin: Ungaria—România — selecțiuni înregistrate la Szombathely. * RADIO Programul Studioului Cluj. Miercuri, 28 iunie, 17,45 — Deschiderea emisiunii. Actualitatea sonoră — știri, note și interviuri la zi fa 17,55 — Forum 25 — în cinstea Conferinței Naționale a partidului și a celei de-a 25-a aniversări a Republicii . 18,05 — Muzică de estradă • 18,15 — Argument pentru Cîmpia sătmăreană: Pasărea. Reportaj de scriitorul V. Sălăjan ® 18,20 — Meridiane literare — emisiune de literatură universală , 18,40 — Concert de seară, în program: Suita „Iberia“ de C. Debussy și „Dansuri rituale" de A. Jolivet . Joi, 29 iunie, 6,00 — Bună dimineața — program matinal cuprinzînd însemnări de scriitorul Dumitru Mircea: informații utile, muzică FILME MICUL SCALDATOR, film franco—italian, cinemascop (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) — Republica # LOCOTENENTUL BULLITT, film american (ora 20.45) — Grădina Republica O 19 FETE ȘI UN MARINAR, film iugoslav (9; 1I; 13; 15; 17; 19, 21) — Victoria • MOARA CU NOROC, film românesc (8:30; 11: 13;30; 16; 18,30; 21) — Arta 9 FLOAREA DE CACTUS, film american (9: 11; 13: 15; 17; 19; 21) — 23 August • GIUNESC OARE ANIMALELE?, film sovietic (ora 11) — OCHI AGERI, film coreean (15: 17: 19) — Timpuri noi • TOTUL RĂMÎNE OAMENILOR, film sovietic (11: 15: 17: 19: 21) — Muncitoresc ,ȘARADA, film american (11: 15: 17: 19: 21) — Steaua roșie. MUZEE Muzeul de artă, Piața Libertății nr. 30. Miercuri, joi, Ș vineri și sîmbătă, orele 11— 1: 18; duminică U—19. Luni și marți închis 0 Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—14 • Muzeul de istorie, colecția Istoria farmaciei, Și Piața Libertății nr. 28, 9—10j 14 0 Muzeul memorial iț „Emil Isac“, strada 1 Mai nr. * 23, 11—18 • Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7. A 9—13 • Muzeul etnografic al Transilvaniei, strada 30 ff Decembrie 21, zilnic între 1| orele 12—19. Secția in aer | liber, de la pădurea Hoia,j deschisă zilnic între orele 11 —19. Luni închis 0 Muzeului botanic și Grădina botanică É ale Universității „Babeș— Bolyai“, strada Republicii , nr. 42, zilnic între orele 9— 19. Serele deschise zilnic între 9—13 și 15—19. || * = 1: I.C.S. METALOCHIMICE CLUJ str. Dr. Petru Groza nr. 21 RECRUTEAZĂ Candidați (băieți), absolvenți a 8 sau 10 clase pentru admitere la Școala profesională comercială, pentru meseriile: • VÎNZĂTORI PRODUSE METALOCHIMICE • VÎNZĂTORI PRODUSE ELECTROMECANICE Candidații trebuie să aibă buletin de Cluj sau din comunele apropiate, înscrierile și informațiile la biroul personal, între orele 7—15, pînă la data de 30 iunie 1972. (2010) CEREM MINELOR DE FIER ȘI AERBIFERI CLUJ Organizează CONCURS în ziua de 1 iulie c.c., la sediul Exploatării miniere Căpuș, pentru ocuparea postului de «I ȘEF SECȚIE TRANSPORT AUTO-ATELIER, Condiții de studii și vechime; inginer în specialitatea mecanic-auto, cu 6 ani în funcții de specialitate. ) Salarizarea 2 550—3 250 lei lunar. Cererile se vor depune la biroul personal al Exploatării miniere Căpuș pînă în preziua concursului. (4001) UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOUJ CLUJ FACULTATEA DE MATEMATICA ANGAJEAZĂ: • DACTILOGRAFĂ — temporar. Informații: telefon 1-61-00. (1979) UZINA „IRIJim” CLUJ str. Podgoriei nr. 6-8, telefon 3-17-91 Recrutează absolvenți ai școlilor generale de 8— 10 ani, din municipiul Cluj și din comunele cu posibilități de a face naveta, pentru concursul de admitere UCENICIE LA LOCUL DE MUNCA conform H.C.M. 981/1967, în meseria de RECTIFICATORI Durata uceniciei este de 3 ani. Actele necesare pentru înscriere: • Certificat sau adeverință de absolvire a 8-10 clase • Certificat de naștere (original și copie) • Certificat medical (fișa copilului de la circumscripția sanitară) • Buletin de analiză medicala (analiza sîngelui și radioscopie pulmonară) • Cerere de înscriere înscrierile se fac la biroul personal-invațămint al Uzinei, pînă la data de 1 iulie 1972, (2002) UZINA DE CAZANE MICI ȘI ARZATOARE CIDJ str. Podgoriei nr.16, telefon 305-75 recrutează absolvenți ai școlii generale de 8 și 10 ani dacă nu au depășit vîrsta de 18 ani împliniți în anul 1972, din județul Cluj, pentru a-i pregăti prin UCENICIE LA LOCUL DE MUNCA curs seral, in meseria de SUDORI Dosarul va cuprinde: • Cerere de înscriere • Certificat de naștere (original și copie) • Diplomă sau certificat de absolvire a școlii generale (în original) • Fișă medicala completă, eliberată de școala generală, sau certificat medical eliberat de circumscripția medicală unde candidatul este în evidență • Buletin de analiză a sîngelui și rezultatul examenului radiologic pulmonar, efectuate cu cel mult trei luni înainte de concurs. Examenul constă în următoarele probe: • MATEMATICĂ — scris și oral • FIZICA (partea I-a mecanică și căldură) — scris și oral. Dosarele se primesc la sediul uzinei, biroul personal-învățămînt, pînă la 4 iulie 1972, intre orele 8-15. De asemenea, face înscrieri pentru calificare prin cursuri de gradul I, cu durata de 6 și 8 luni, în meseriile de cazangiu și sudor, conform H.C.M. 2105/ 1969. Condiții: vîrsta 21—40 ani, stagiul militar satisfăcut, domiciliul în Cluj sau comunele apropiate, (2006) PREȚURI LA LEGUME ȘI FRUCTE Comisia județeană de prețuri ne face cunoscut că prin Decizia nr. 364 din 27 iunie 1972, Comitetul executiv al Consiliului popular al județului Cluj a stabilit următoarele prețuri: PREȚURI CU AMĂNUNTUL pentru comerțul socialist, Calitatea extra S.J. • Roșii*) Kg. 6,00 5,15 3,65 «■Varză albă* Kg. 1,10 0,90; 0,65 • Cartofi de vară*) Kg. — 1,60 1,25 • Castraveți de salată*) Kg. 3,40 2,75 2,25 • Fasole verde grasă și fideluță») Kg., — 3,60 — • Fasole verde alte soiuri* Kg. — 2,70 — Prețurile de mai sus intră în vigoare la data de 3 iulie 1972, ora 0. Cu data de 28 iunie 1972 se abrogă prețurile la castraveții de seră. PREȚURI MAXIMALE DE MERCURIAL (in piețe): • Roșii Kg. 8,00 6,00 4,00 • Ardei gras buc. 1,50 1,00 0,75 • Ardei iuți buc. 1,00 0,50 0,25 • Caise Kg. 9,00 7,00 5,00 Prețurile de mai sus întră în vigoare la data de 28 iunie 1972. La restul produselor rămîn în vigoare prețurile stabilite anterior. *> Prețurile de contractare la aceste produse sînt stabilite prin anexa 1 la H.CM. nr. 508/1969.