Făclia, iulie-septembrie 1972 (Anul 26, nr. 7974-8051)
1972-07-04 / 7976. szám
PROLETARI DIN TOATE JÄRILE. UNIJI-VÄ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN • 4 pagini 30 bani Anul XXVIII Nr. 7976 • Marți 4 iulie 1972 în cinstea Conferinței Naționale a P.C.R. și a celei de a XXV-a aniversări a Republicii la Combinatul de ceramică pentru construcții PRIMUL PAS ȘI PRIMA DECIZIE Străbatem cele cîteva zeci de hectare de teren pe care le ocupă Combinatul de produse Ceramice pentru construcții nu pentru prima dată. La vremea începutului cu ajutorul inginerului Alexandru Zölda, ne-am alcătuit doar o construcție imaginară. Zidurile, compartimentele, instalațiile și anexele uriașului erau „vizibile“ doar pe hîrtie. Mai tîrziu le-am văzut și șanțurile fundațiilor. Pe vremea respectivă constructorii se mîndreau nu cu construcția propriu-zisă ci cu fabrica lor de elemente de beton pe care au înjghebat-o pe o pistă vecină, cu intenția grăbirii ritmului de construire. Au și reușit. Constructorii se retrag din hale și se îndreaptă către compartimentele noi. Locul lor este luat de operatori, maiștri și ingineri care au misiunea să dea viață mașinilor și instalațiilor lor. Sunt în perioada „conviețuirii“. La primele explicații am înțeles încă un lucru: Combinatul de produse ceramice pentru construcții, de fapt, va servi creșterea nivelului de trai al populației, deci este construit pentru om. Și nu trebuie aduse multe argumente. Articolele sanitare și plăcile de faianță — unități care vor intra în curînd în funcțiune — sînt necesare în locuințele, spitalele și căminele care se construiesc pentru populație. Articolele de maiolică, plăcile de gresie care vor fi puse în funcțiune în viitorul puțin mai îndepărtat vor servi același scop. Ar fi greu și, poate, inutil să dăm amănunte asupra modului cum se va transforma caolinul în obiecte sanitare și plăci de faianță. Doar atît că după ce masa de faianță este turnată (printr-un procedeu extrem de complicat dar bine pus la punct) vor fi transportate pe benzi de cîțiva kilometrii pentru a fi uscate. Aici doar o singură mențiune: majoritatea instalațiilor sunt furnizate de industria românească de mașini. Drumul continuă în cuptoare de ardere ca apoi să ajungă la locul rezervat ambalării și expedierii produselor. Tînărul colectiv al combinatului — afirmația este valabilă și la propriu și la figurat — a intervenit salutar în procesul tehnologic. Transportul de uscare, după cum a fost conceput, trebuia să ocolească cuptoarele de ardere. Tehnicienii însă le-au propus proiectanților să modifice itinerarul și să-l dirijeze deasupra cuptoarelor de ardere. Astfel, datorită căldurii emanate, obiectele se usucă mai rapid, iar drumul lor s-a scurtat. Procesul de producție la fabricarea faianței este tot atît de întortocheat și complicat. De la prepararea materiei prime și pînă la ambalarea (automată) a plăcilor totul se petrece conform unui program amănunțit studiat. Oamenii doar comandă și supraveghează. Și tocmai în această ușurare a eforturilor umane constă greutatea. Să reglezi, corelezi și sincronizezi totul în așa fel încît să fie excluse surprizele, presupune cunoașterea profundă a fiecărei instalații, mecanism, agregat, dar și comportarea materiilor prime. De unde sînt oamenii cu asemenea cunoștințe? Acum se adunăm de la fabricile de porțelan din Cluj, de la Sighișoara, o parte chiar în aceste zile dă examene de absolvire la școlile profesionale din Ploiești și București... Și, interesant, acest colectiv în formare a încheiat, de acum, calculele cu privire la perspective și a decis că iși vor aduce contribuția la îndeplinirea cincinalului înainte de termen. Decizia se întemeiază pe o altă hotărîre foarte îndrăzneață: parametrii proiectați vor fi atinși cu o lună înainte de data stabilită. Astfel, prevederile planului cincinal al combinatului vor fi îndeplinite cu cel puțin 6 luni avans. (a. v.) Cooperatorii din Jucu sînt hotărîți să depășească producțiile planificate In lumina planului de dezvoltare în perspectivă a agriculturii județului nostru și cooperativa agricolă de producție Jucu și-a întocmit un plan de dezvoltare pînă în anul 1975, prin care s-a stabilit creșterea producției agricole vegetale și animale, mai buna utilizare a resurselor naturale, materiale și umane. C.A.P. Jucu dispune în prezent de o suprafață agricolă dar 713 ha, din care arabil 1143 ha. Pe această suprafață sunt amplasate următoarele culturi de bază: cereale păioase 405 ha; porumb boabe 365 ha; sfeclă de zahăr 50 ha; legume 60 ha, precum și plante furajere. Pe baza traducerii în fapte a măsurilor stabilite se va realiza în acest an, în urma evaluărilor făcute pînă la această dată, o producție de peste 3 500 kg grîu/ha, aproape 4 000 kg porumb/ha și circa 45 000 kg sfeclă de zahăr, ceea ce reprezintă o creștere de peste 1 000 kg la grîu, aproape 1 000 kg la porumb și peste 15 000 kg la sfecla de zahăr, la fiecare hectar, față de 1971. Asemenea realizări ne-au dat posibilitatea să ne suplimentăm angajamentele luate în întrecerea socialistă în cinstea Conferinței Naționale a partidului și a aniversării Republicii. Pe baza realizării unor producții sporite la hectar, prevederile de plan vor putea fi depășite cu 70 tone la grîu, 94 tone la porumb, 100 tone la sfecla de zahăr, 50 tone la legume, vom livra în plus la fondul central de stat 200 di lapte, 5 tone carne. O preocupare deosebită a consiliului de conducere și a cadrelor de specialiști a fost și este dezvoltarea sectorului legumicol din cadrul cooperativei, existînd în acest sens și o tradiție a membrilor cooperatori de a cultiva legume pentru aprovizionarea populației din municipiul Cluj. In prezent C.A.P. Jucu cultivă cu legume o suprafață de 60 ha, din care 4 ha cu tomate timpurii în solarii, față de 25 ha cît cultiva în 1962 în condiții de irigare, ceea ce ne va asigura o producție medie de peste 20 000 kg/ha față de 16 500 kg/ha planificat pentru acest an și față de 18 700 kg/ha cît prevede programul de dezvoltare a agriculturii în județul Cluj la nivelul anului 1975. Avînd condiții favorabile dezvoltării sectorului legumicol am hotărît, în baza planului de perspectivă, și stabilit ca în anul 1975 să extindă suprafața cultivată cu legume la 100 ha. Aceste realizări sunt posibile prin aplicarea în viață a directivelor partidului cu privire la aplicarea și îmbunătățirea acordului global pentru cointeresarea materială a membrilor cooperatori, la care mai adăugăm construirea în anul trecut a unui complex de producere a răsadului, compus din seră, solar încălzit și anexele lui, în valoare de 1 700 000 lei, care în primăvara acestui an ne-a asigurat un răsad suficient și de calitate superioară, fiind plantat la timpul optim în condiții deosebit de favorabile, iar lucrările de întreținere executîndu-se la timp și de bună calitate. Un alt factor care concură la realizarea acestor producții este aplicarea unei fertilizări masive a grădinei. Astfel, s-a fertilizat cu gunoi de grajd suprafața de 30 ha (peste 30 t/ha), iar cu îngrășăminte chimice întreaga suprafață, revenind în medie 700 kg/ha. Mircea CRĂCIUN inginer șef, secretarul comitetului de partid al C.A.P. Jucu (Continuare in pag. a lll-a) IN CINSTEA CONFERINȚEI NATIONALE A PARTIDULUI COMUNIST ROMAN COMITETUL DE CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE SOCIALISTA AL JUDEȚULUI CLUJ COMITETUL EDITURA CENTRUL DE MUZEUL municipal"DACIa" librarii de arta vă invită să luați parte la deschiderea Expoziției CARTE SOCIAL-POLITICE ȘI DE GRAFICA MILITANTA 1972 ce va avea loc miercuri, 5 iulie a.c. ora 12 la Muzeul de artă, piața Libertății nr. 30. Cu acest prilej autorii cărții „Politică, știință, conducere" se vor întîlni cu cititorii. SISTEMATIZAREA - PROBLEMĂ ACTUALĂ, IMPORTANTĂ ȘI NECESARĂ Cea de-a XIV-a sesiune a Consiliului popular municipal Turda a luat în discuție o problemă pe cît de actuală, pe atît de importantă și necesară: sistematizarea, urbanizarea și dezvoltarea arhitectonică a municipiului. La lucrările sesiunii au luat parte tovarășii Aurel Duca, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, tovarășul Aurel Iancea, vicepreședinte al Consiliului popular județean, numeroși invitați, conducători de întreprinderi și instituții. • Raportul prezentat de ing. Eugen Stanciu, prim-vicepreședinte al Consiliului popular municipal, a evidențiat preocupările existente în acest domeniu, realizările obținute, precum și perspectivele municipiului. Pe baza detaliilor de sistematizare existente, zona industrială a municipiului a cunoscut o continuă dezvoltare: întreprinderile Electroceramica și Prefabricate, I.M.I.F., fabricile de ciment, „9 Mai“ și-au lărgit considerabil perimetrul activității, au fost asigurate amplasamente pentru realizarea unei fabrici producătoare de materiale finisatoare din mase plastice, depozite de mărfuri pentru organizațiile comerciale, pentru întreprinderea de distribuire a produselor petroliere, precum și pentru ateliere mixte ale cooperației meșteșugărești. In cartierul Hotar-Băi, s-au organizat amplasamente pentru circa 200 locuințe, numai pentru membrii cooperativei agricole de producție „Unirea”. Pînă la ora actuală, peste 60 de locuințe au fost date în folosință. Cartierul respectiv se realizează în ideea dezafectării locuințelor izolate aflate în cătunele din hotar, pe de-o parte, pe de alta, în urma acestei lucrări, se vor reda circuitului agricol peste 10 ha teren, iar locuințele cooperatorilor vor avea asigurate dotările edilitare și socialculturale necesare. Zona Băilor sărate, de asemenea, va fi afectată prin realizarea unei suite de acțiuni care și-au propus drept scop schimbarea structurală a acestui teritoriu deosebit de vizitat. Pe baza detaliului de sistematizare, aici se vor amenaja terenuri de sport, noi alei pietonale, reparații capitale la conductele de apă și canalizare, drumuri etc. Oficiul județean de turism din Cluj va începe aici construirea unui motel cu o capacitate de 80 de locuri și restaurant, obiective care vor fi date în folosință în 1974. Legat de aceste investiții și cunoscînd valoarea terapeutică a apelor, nămolului și a microclimatului, s-au întreprins demersuri la diferite organe competente pentru a se executa, în viitorul apropiat, un nou pavilion de tratament, deoarece cel existent este uzat și necorespunzător; în mod firesc, materialul prezentat sesiunii a nominalizat și unele aspecte negative. Este vorba în principal de vechile construcții moștenite, care prin gradul lor înaintat de uzură, îi fac municipiului un deserviciu, de menținere în interiorul localității a unor grădini de zarzavaturi și livezi de pomi, de o serie de construcții, proprietate particulară, care au fost ridicate fără respectarea legislației in vigoare etc. Sesiunea a fost informată apoi asupra existenței amplasamentelor pentru fondul de locuințe și dotările social-culturale ce sunt prevăzute a se efectua din fondurile statului în acest cincinal. Potrivit acestora, în microraionul III Oprișani, fondul de locuințe proprietate de stat, va fi completat cu încă 1505 apartamente, o creșă cu 100 locuri și un Centru stomatologic cu 5 scaune. In microraionul II, de asemenea se va construi o creșă cu 100 locuri și o grădiniță cu 240 locuri. Va fi completată Școala generală nr. 6 cu un nou corp cu 8 săli de clasă, în microraionul III se va construi o creșă de 100 locuri, iar la Liceul nr. 2 vor fi construite 8 săli de clasă. Pentru viitorul cincinal se prevede amplasarea a circa 3000 apartamente convenționale cu dotările social-culturon CORDOȘ (Continuare In pag. a lllo) Din expoziția „Cercetarea în slujba producției"» Standul pentru încercarea presetupeio» TELEX-TELEX-TELEX ultima oră TELEX-TELEX-TELEX • Duminică s-a deschis la Brașov cea de-a treia ediție a Festivalului muzicii de cameră „Brașov 1972“. Timp de o săptămână, formații camerale din București, Cluj, Galați, Iași, Timișoara, și Brașov vor susține o suită de concerte la Brașov și in stațiunile din împrejurimi. Iși dau concursul și formații de specialitate din Anglia și Bulgaria precum și chitaristul francez Roger Pierrat și pianistul grec Astrinidis. • Una dintre cele mai mari edituri Italiene „Editori Rimiti” a scos de sub tipar ediția a ll-a a „Istoriei poporului romăn“. • Delegația Consiliului Național al Femeilor din Republica Socialistă România, condusă de Ioana Boga, vicepreședintă a Consiliului, și-a încheiat vizita pe care a făcut-o în Polonia la invitația Consiliului Național al Femeilor Poloneze. • Duminică, și-a închis porțile Expoziția „România—1972“, organizată, timp de 10 zile, în orașul Olimpiadei — München, și care a prezentat noi și importante realizări ale economiei țării noastre. Agenția Reuter anunță că trei persoane, condamnate la moarte printr-o sentință a Tribunalului Securității Naționale din Somalia, au fost executate, luni, la Mogadiscio. Cei trei — Mohamed Aiianshe Gulaid și Salad Gaveir Kedir, foști membri ai Consiliului Revoluționar Suprem, și Aboulkadir Del Abulre — au fost găsiți vinovați pentru organizarea și participarea la complotul antiguvernamental dejucat în luna mai 1971. • Președintele Gaafar el Nuneiry a declarat, în cadrul unul miting, că Sudanul reexaminează problema reluării relațiilor diplomatice cu Statele Unite — informează agențiile M.E.N. și Reuter. • Citi £nat, premierul Consiliului de Stat, Go Mo-jo, vicepreședinte al Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină, și alte persoane oficiale chineze au avut o întrevedere cu dr Yang Chen-ninci, fizician chinez de cetățenie americană, aflat, intr-o vizită la Pekin — informează agenția China Nouă. asile Rebreanu în unele orașe ale lumii, ne anunță ziarele, au început să se planteze arbori artificiali. Am văzut nu demult imagini în care oameni foarte bine îmbrăcați, aduși însă de spate parcă pradă a unor spaime acute, ca și cum ar fi fost urmăriți de un Golemm, aveau pe față măști de gaze și, dintr-odată mi-au venit în minte, cu o vie emoție, scene de pe cîmpuri de luptă, din timpul unor asedii, imagini de tranșee în care oameni loviți brutal de valul gazelor cădeau secerați nu de gloanțe ci asfixiați, înăbușiți, cu plăminii blocați. Am văzut apoi riuri care in loc să ne aducă imaginea reconfortantă a limpezimei lor plină de răcoare, erau niște ape purulente, pestilențiale, care lăsau pe mal banchize de pești morți, ca intr-o secvență de apocalips. Smogul marilor orașe, a orașelor tentaculare, ne amintește de niște imense cazane dantești care vomitează spre cer în trombe sulful și bioxidul de carbon ca ploaia să cadă peste noi și ea murdară. La Stockholm, națiunile planetei adunate, recent, intr-un impresionant forum au constatat in unanimitate că la dezastrul poluării își aduce o covîrșitoare și degradantă contribuție și absurdă cursa infernală a înarmări lOR lor. Mările planetei din care se crede că a generat inițial viața — sunt pe cale de a se stinge, de a deveni niște mări cadavre, mări putrede, mări moarte. Și fiindcă noi vrem să ne privim un ochi și ne e dor de ochii copiilor noștri, fiindcă vom vrea mereu să-i privim ochii femeii iubite și să ne amintim mereu de ei, nu putem concepe să-i privim prin măști de gaze ochii ei ascunși sub lentilele groase ale unei măști de gaze. Ne va fi dor de mireasma pădurilor. Și fiindcă vom dori să simțim mireasma ei trebuie să o păstrăm și să nu mirosim scheletele unor copaci carbonizați. Dar nouă ne va fi dor și vom vrea să avem pe masa noastră și plinea aburind de miresme și carnea animalelor și vom vrea să vedem mere și căpșuni ceapă și ananas și ne va fi dor, de caise și de trandafiri. Vor deveni toate acestea, pentru copiii noștri, amintiri ale unei lumi dispărute?! No vă ne va fi dor de apa și valul curat și neliniștit, ca noi înșine, a mărilor cu sare, ne va fi dor de animalele pădurii, de cocoșii de munte, de cerbi și de ierunci, de ochii iubitei ne va fi dor și să umblăm cu picioarele desculțe prin iarba de pe care rouă nu s-a zvîntat. Nouă, oamenilor, ne va fi dor de toate acestea și nu vt>m putea fără ele. Așa cum ne va fi dor de noi inșine. Și nu vom putea fără ele și fără noi înșine. Și fără dorul de noi înșine. Și fără dorul dureros de ele. Și fără Dor. Turda industrială Cartiere Grigore cew văzut din avion I >1 tursuri pentru analiști și programatori Din inițiativa Centrului teritorial de calcul electronic din Cluj, la Tîrgu Mureș au fost deschise, seri, cursuri de specializare pentru analiști și programatori, cu durata de 4 luni. Nu cu mult timp în urmă, în localitatea amintită s-a înființat un subcentru al Centrului de calcul din Cluj. Pentru a sprijini activitatea acestuia, informaticieni și electroniști clujeni vor sprijini sistematic, la Tîrgu Mureș, formarea unor cadre de specialitate capabile să rezolve probleme curente din acest domeniu. Expoziție de artă plastică inaugurarea unui pavilion de expoziții la Dej a constituit un imbold deosebit în activitatea de creație a artiștilor plastici din localitate. Multele expoziții deschise au atras publicul, contribuind astfel la dezvoltarea gustului pentru frumos. Așa se explică afluența publicului și la ultima expoziție găzduită de pavilionul din Dej. In perioada 15 iunie — 1 iulie au expus valoroase lucrări artiștii plastici Ion Dumitrescu și dr. Poradi Coloman. INFORMAȚIE în ziua de 1 iulie a.c., a avut loc o ședință a Comisiei permanente juridiceadministrative a Consiliului popular județean. In cadrul acesteia a fost ales în funcția de președinte al comisiei tovarășul deputat general-maior Marin Vîlceanu, șeful miliției județene Cluj. Pentru perfecționarea meseriașilor Uniunea județeană a cooperativelor meșteșugărești a organizat un curs de perfecționare profesională la care au participat peste 100 de maiștri și ajutori de maiștri din domeniul croitoriei care lucrează în cooperativele meșteșugărești din județ. La acest curs, care a durat patru luni și jumătate, cei mai buni maiștri croitori, intre care Lucia Chioreanu, Gavril Mirceanu și Ioan Simon au predat metode de croit și aspecte legate de buna servire a populației.