Făclia, iulie-septembrie 1972 (Anul 26, nr. 7974-8051)

1972-07-04 / 7976. szám

PROLETARI DIN TOATE JÄRILE. UNIJI-VÄ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN • 4 pagini 30 bani Anul XXVIII Nr. 7976 • Marți 4 iulie 1972 în cinstea Conferinței Naționale a P.C.R. și a celei de a XXV-a aniversări a Republicii la Combinatul de ceramică pentru construcții PRIMUL PAS ȘI PRIMA DECIZIE Străbatem cele cîteva zeci de hectare de teren pe care le ocupă Combinatul de produse Ceramice pentru construcții nu pentru prima dată. La vremea începutului cu ajuto­rul inginerului Alexandru Zölda, ne-am alcătuit doar o construcție imaginară. Ziduri­le, compartimentele, instala­țiile și anexele uriașului erau „vizibile“ doar pe hîrtie. Mai tîrziu le-am văzut și șanțuri­le fundațiilor. Pe vremea res­pectivă constructorii se mîn­­dreau nu cu construcția pro­­priu-zisă ci cu fabrica lor de elemente de beton pe care au înjghebat-o pe o pistă vecină, cu intenția grăbirii ritmului de construire. Au și reușit. Constructorii se retrag din hale și se îndreaptă către compartimentele noi. Locul lor este luat de operatori, maiștri și ingineri care au mi­siunea să dea viață mașinilor și instalațiilor lor. Sunt în pe­rioada „conviețuirii“. La primele explicații am în­țeles încă un lucru: Combina­tul de produse ceramice pen­tru construcții, de fapt, va servi creșterea nivelului de trai al populației, deci este construit pentru om. Și nu trebuie aduse multe argumen­te. Articolele sanitare și plă­cile de faianță — unități ca­re vor intra în curînd în func­țiune — sînt necesare în lo­cuințele, spitalele și căminele care se construiesc pentru populație. Articolele de maio­­lică, plăcile de gresie care vor fi puse în funcțiune în viito­­rul puțin mai îndepărtat vor servi același scop. Ar fi greu și, poate, inutil să dăm amănunte asupra mo­dului cum se va transforma caolinul în obiecte sanitare și plăci de faianță. Doar atît că după ce masa de faianță este turnată (printr-un procedeu extrem de complicat dar bine pus la punct) vor fi transpor­tate pe benzi de cîțiva kilo­metrii pentru a fi uscate. Aici doar o singură mențiune: ma­j­­oritatea instalațiilor sunt furnizate de industria româ­nească de mașini. Drumul continuă în cuptoare de ar­dere ca apoi să ajungă la lo­cul rezervat ambalării și ex­pedierii produselor. Tînărul colectiv al combinatului — afirmația este valabilă și la propriu și la figurat — a in­tervenit salutar în procesul tehnologic. Transportul de uscare, după cum a fost con­ceput, trebuia să ocolească cuptoarele de ardere. Tehni­cienii însă le-au propus proiectanților să modifice iti­nerarul și să-l dirijeze deasu­pra cuptoarelor de ardere. Astfel, datorită căldurii ema­nate, obiectele se usucă mai rapid, iar drumul lor s-a scur­tat. Procesul de producție la fabricarea faianței este tot a­­tît de întortocheat și compli­cat. De la prepararea materiei prime și pînă la ambalarea (automată) a plăcilor totul se petrece conform unui program amănunțit studiat. Oamenii doar comandă și supraveghea­ză. Și tocmai în această ușu­rare a eforturilor umane con­stă greutatea. Să reglezi, co­relezi și sincronizezi totul în așa fel încît să fie excluse surprizele, presupune cunoaș­terea profundă a fiecărei in­stalații, mecanism, agregat, dar și comportarea materiilor prime. De unde sînt oamenii cu asemenea cunoștințe? Acum se adună­m de la fabri­cile de porțelan din Cluj, de la Sighișoara, o parte chiar în aceste zile dă examene de ab­solvire la școlile profesionale din Ploiești și București... Și, interesant, acest colectiv în formare a încheiat, de a­­cum, calculele cu privire la perspective și a decis că iși vor aduce contribuția la înde­plinirea cincinalului înainte de termen. Decizia se înte­meiază pe o altă hotărîre foar­te îndrăzneață: parametrii proiectați vor fi atinși cu o lună înainte de data stabilită. Astfel, prevederile planului cincinal al combinatului vor fi îndeplinite cu cel puțin 6 luni avans. (a. v.) Cooperatorii din Jucu sînt hotărîți să depășească­­ producțiile planificate In lumina planului de dez­voltare în perspectivă a agri­culturii județului nostru și cooperativa agricolă de pro­ducție Jucu și-a întocmit un plan de dezvoltare pînă în anul 1975, prin care s-a sta­bilit creșterea producției agri­cole vegetale și animale, mai buna utilizare a resurselor naturale, materiale și umane. C.A.P. Jucu dispune în pre­zent de o suprafață agricolă da­r 713 ha, din care arabil 1143 ha. Pe această suprafață sunt amplasate următoarele culturi de bază: cereale pă­­ioase 405 ha; porumb boabe 365 ha; sfeclă de zahăr 50 ha; legume 60 ha, precum și plan­te furajere. Pe baza traducerii în fapte a măsurilor stabilite se va re­aliza în acest an, în urma e­­valuărilor făcute pînă la a­­ceastă dată, o producție de peste 3 500 kg grîu/ha, aproa­pe 4 000 kg porumb/ha și cir­ca 45 000 kg sfeclă de zahăr, ceea ce reprezintă o creștere de peste 1 000 kg la grîu, a­­proape 1 000 kg la porumb și peste 15 000 kg la sfecla de zahăr, la fiecare hectar, față de 1971. Asemenea realizări ne-au dat posibilitatea să ne supli­mentăm angajamentele luate în întrecerea socialistă în cinstea Conferinței Naționale a partidului și a aniversării Republicii. Pe baza realizării unor producții sporite la hec­tar, prevederile de plan vor putea fi depășite cu 70 tone la grîu, 94 tone la porumb, 100 tone la sfecla de zahăr, 50 tone la legume, vom livra în plus la fondul central de stat 200 di lapte, 5 tone car­ne. O preocupare deosebită a consiliului de conducere și a cadrelor de specialiști a fost și este dezvoltarea sectorului legumicol din cadrul coopera­tivei, existînd în acest sens și o tradiție a membrilor coo­peratori de a cultiva legume pentru aprovizionarea popu­lației din municipiul Cluj. In prezent C.A.P. Jucu cul­tivă cu legume o suprafață de 60 ha, din care 4 ha cu to­mate timpurii în solarii, față de 25 ha cît cultiva în 1962 în condiții d­e irigare, ceea ce ne va asigura o producție medie de peste 20 000 kg/ha față de 16 500 kg/ha planifi­cat pentru acest an și față de 18 700 kg/ha cît prevede pro­gramul de dezvoltare a agri­culturii în județul Cluj la ni­velul anului 1975. Avînd condiții favorabile dezvoltării sectorului legumi­col am hotărît, în baza pla­nului de perspectivă, și stabi­lit ca în anul 1975 să extindă suprafața cultivată cu legume la 100 ha. Aceste realizări sunt posibi­le prin aplicarea în viață a directivelor partidului cu pri­vire la aplicarea și îmbunătă­țirea acordului global pentru cointeresarea materială a­­ membrilor cooperatori, la ca­­­­re mai adăugăm construirea în anul trecut a unui com­plex de producere a răsadu­lui, compus din seră, solar în­călzit și anexele lui, în va­loare de 1 700 000 lei, care în primăvara acestui an ne-a a­­sigurat un răsad suficient și­­ de calitate superioară, fiind­­ plantat la timpul optim în condiții deosebit de favorabi­­le, iar lucrările de întreține­­­­re executîndu-se la timp și de bună calitate. Un alt factor care concură la realizarea acestor producții este aplicarea unei fertilizări masive a grădinei. Astfel, s-a fertilizat cu gunoi de grajd suprafața de 30 ha (peste 30 t/ha), iar cu îngrășăminte chi­mice întreaga suprafață, reve­nind în medie 700 kg/ha. Mircea CRĂCIUN inginer șef, secretarul comi­tetului de partid al C.A.P. Jucu (Continuare in pag. a lll-a) IN CINSTEA CONFERINȚEI NATIONALE A PARTIDULUI COMUNIST ROMAN COMITETUL DE CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE SOCIALISTA AL JUDEȚULUI CLUJ COMITETUL EDITURA CENTRUL DE MUZEUL municipal­­"DACIa" librarii de arta vă invită să luați parte la deschiderea Expoziției CARTE SOCIAL-POLITICE ȘI DE GRAFICA MILITANTA 1972 ce va avea loc miercuri, 5 iulie a.c. ora 12 la Muzeul de artă, piața Libertății nr. 30. Cu acest prilej autorii cărții „Politică, știință, condu­cere" se vor întîlni cu cititorii. SISTEMATIZAREA - PROBLEMĂ ACTUALĂ, IMPORTANTĂ ȘI NECESARĂ Cea de-a XIV-a sesiune a Consiliului popular municipal Turda a luat în discuție o problemă pe cît de actuală, pe atît de importantă și nece­sară: sistematizarea, urbaniza­rea și dezvoltarea arhitecto­nică a municipiului. La lucră­rile sesiunii au luat parte to­varășii Aurel Duca, prim-se­­cretar al Comitetului județean de partid, președintele Consi­liului popular județean, tova­rășul Aurel Iancea, vicepre­ședinte al Consiliului popular județean, numeroși invitați, conducători de întreprinderi și instituții. • Raportul prezentat de ing. Eugen Stanciu, prim-vicepre­­ședinte al Consiliului popular municipal, a evidențiat preo­cupările existente în acest do­meniu, realizările obținute, precum și perspectivele muni­cipiului. Pe baza detaliilor de sistematizare existente, zona industrială a municipiului a cunoscut o continuă dezvol­tare: întreprinderile Electroce­ramica și Prefabricate, I.M.I.F., fabricile de ciment, „9 Mai“ și-au lărgit conside­rabil perimetrul activității, au fost asigurate amplasamente pentr­u realizarea unei fabrici producătoare de materiale fi­­nisatoare din mase plastice, depozite de mărfuri pentru organizațiile comerciale, pen­tru întreprinderea de distri­buire a produselor petroliere, precum și pentru ateliere mix­te ale cooperației meșteșugă­rești. In cartierul Hotar-Băi, s-au organizat amplasamente pentru circa 200 locuințe, nu­mai pentru membrii coopera­tivei agricole de producție „Unirea”. Pînă la ora actuală, peste 60 de locuințe au fost date în folosință. Cartierul respectiv se realizează în ideea dezafectării locuințelor izolate aflate în cătunele din hotar, pe de-o parte, pe de alta, în ur­ma acestei lucrări, se vor re­da circuitului agricol peste 10 ha teren, iar locuințele coo­peratorilor vor avea asigura­te dotările edilitare și social­­culturale necesare. Zona Băilor sărate, de ase­menea, va fi afectată prin realizarea unei suite de ac­țiuni care și-au propus drept scop schimbarea structurală a acestui teritoriu deosebit de vizitat. Pe baza detaliului de sistematizare, aici se vor a­­menaja terenuri de sport, noi alei pietonale, reparații capi­tale la conductele de apă și canalizare, drumuri etc. Ofi­ciul județean de turism din Cluj va începe aici construi­rea unui motel cu o capaci­tate de 80 de locuri și res­taurant, obiective care vor fi date în folosință în 1974. Le­gat de aceste investiții și cu­­noscînd valoarea terapeutică a apelor, nămolului și a micro­climatului, s-au întreprins demersuri la diferite organe competente pentru a se exe­cuta, în viitorul apropiat, un nou pavilion de tratament, deoarece cel existent este u­­zat și necorespunzător; în mod firesc, materialul prezentat sesiunii a nomina­lizat și unele aspecte negati­ve. Este vorba în principal de vechile construcții moștenite, care prin gradul lor înaintat de uzură, îi fac municipiului un deserviciu, de menținere în interiorul localității a u­­nor grădini de zarzavaturi și livezi de pomi, de o serie de construcții, proprietate parti­culară, care au fost ridicate fără respectarea legislației in vigoare etc. Sesiunea a fost informată apoi asupra existenței ampla­samentelor pentru fondul de locuințe și dotările social-cul­turale ce sunt prevăzute a se efectua din fondurile statului în acest cincinal. Potrivit a­­cestora, în microraionul III Oprișani, fondul de locuințe proprietate de stat, va fi com­pletat cu încă 1505 apartamen­te, o creșă cu 100 locuri și un Centru stomatologic cu 5 scaune. In microraionul II, de asemenea se va construi o creșă cu 100 locuri și o gră­diniță cu 240 locuri. Va fi completată Școala generală nr. 6 cu un nou corp cu 8 săli de clasă, în microraionul II­I se va construi o creșă de 100 locuri, iar la Liceul nr. 2 vor fi construite 8 săli de clasă. Pentru viitorul cincinal se prevede amplasarea a circa 3000 apartamente convențio­nale cu dotările social-cultu­­ron CORDOȘ (Continuare In pag. a lll­o) Din expoziția „Cercetarea în slujba producției"» Standul pe­ntru încercarea presetupeio» TELEX-TELEX-TELEX ultima oră TELEX-TELEX-TELEX • Duminică s-a deschis la Brașov cea de-a treia ediție a Festivalului muzicii de cameră „Brașov 1972“. Timp de o săptămână, forma­ții camerale din București, Cluj, Galați, Iași, Timișoara, și Brașov vor susține o suită de concerte la Brașov și in stațiunile din împre­jurimi. Iși dau concursul și formații de spe­cialitate din Anglia și Bulgaria precum și chitaristul francez Roger Pierrat și pianistul grec Astrinidis. • Una dintre cele mai mari edituri Ita­liene „Editori Rim­iti” a scos de sub tipar ediția a ll-a a „Istoriei poporului romăn“. • Delegația Consiliului Național al Femei­lor din Republica Socialistă România, con­dusă de Ioana Boga, vicepreședintă a Con­siliului, și-a încheiat vizita pe care a făcut-o în Polonia la invitația Consiliului Național al Femeilor Poloneze. • Duminică, și-a închis porțile Expoziția „România—1972“, organizată, timp de 10 zile, în orașul Olimpiadei — München, și care a prezentat noi și importante realizări ale eco­nomiei țării noastre.­­ Agenția Reuter anunță că trei persoane, condamnate la moarte printr-o sentință a Tribunalului Securității Naționale din Soma­lia, au fost executate, luni, la Mogadiscio. Cei trei — Mohamed Aiianshe Gulaid și Salad Gaveir Kedir, foști membri ai Consi­liului Revoluționar Suprem, și Aboulkadir Del Abulre — au fost găsiți vinovați pen­tru organizarea și participarea la complotul antiguvernamental dejucat în luna mai 1971. • Președintele Gaafar el Nuneiry a de­clarat, în cadrul unul miting, că Sudanul reexaminează problema reluării relațiilor di­plomatice cu Statele Unite — informează agențiile M.E.N. și Reuter. • Citi £­n­­at, premierul Consiliului de Stat, Go Mo-jo, vicepreședinte al Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină, și alte persoane oficiale chineze au avut o întrevedere cu dr Yang Chen-ninci, fizician chinez de cetățenie americană, aflat, intr-o vizită la Pekin — informează agenția China Nouă. asile Rebreanu în unele orașe ale lumii, ne anunță ziarele, au început să se planteze arbori artifi­ciali. Am văzut nu demult imagini în care oameni foar­te bine îmbrăcați, aduși însă de spate parcă pradă a unor spaime acute, ca și cum ar fi fost urmăriți de un Go­­lemm, aveau pe față măști de gaze și, dintr-odată mi-au venit în minte, cu o vie e­­moție, scene de pe cîmpuri de luptă, din timpul unor a­­sedii, imagini de tranșee în care oameni loviți brutal de valul gazelor cădeau secerați nu de gloanțe ci asfixiați, înăbușiți, cu plăminii blocați. Am văzut apoi riuri care in loc să ne aducă imaginea reconfortantă a limpezimei lor plină de răcoare, erau niște ape purulente, pestilen­țiale, care lăsau pe mal banchize de pești morți, ca intr-o secvență de apocalips. Smogul marilor orașe, a o­­rașelor tentaculare, ne amin­tește de niște imense cazane dantești care vomitează spre cer în trombe sulful și bio­xidul de carbon ca ploaia să cadă peste noi și ea murda­ră. La Stockholm, națiunile planetei adunate, recent, in­­tr-un impresionant forum au constatat in unanimitate că la dezastrul poluării își adu­ce o covîrșitoare și degra­dantă contribuție și absurdă cursa infernală a înarmări­­ lOR lor. Mările planetei din care se crede că a generat inițial viața — sunt pe cale de a se stinge, de a deveni niște mări cadavre, mări putrede, mări moarte. Și fiindcă noi vrem să ne privim un ochi și ne e dor de ochii copiilor noștri, fiind­că vom vrea mereu să-i pri­vim ochii femeii iubite și să ne amintim mereu de ei, nu putem concepe să-i privim prin măști de gaze ochii ei ascunși sub lentilele groase ale u­nei măști de gaze. Ne va fi dor de mireasma pădurilor. Și fiindcă vom dori să simțim mireasma ei trebuie să o păstrăm și să nu mirosim scheletele unor copaci carbonizați. Dar nouă ne va fi dor și vom vrea să avem pe masa noastră și plinea abu­rind de miresme și carnea animalelor și vom vrea să vedem mere și căpșuni cea­pă și ananas și ne va fi dor, de caise și de trandafiri. Vor deveni toate acestea, pentru copiii noștri, amintiri ale u­­nei lumi dispărute?! No vă ne va fi dor de apa și valul curat și neliniștit, ca noi în­șine, a mărilor cu sare, ne va fi dor de animalele pă­durii, de cocoșii de munte, de cerbi și de ierunci, de ochii iubitei ne va fi dor și să umblăm cu picioarele descul­țe prin iarba de pe care rouă nu s-a zvîntat. Nouă, oamenilor, ne va fi dor de toate acestea și nu vt>m pu­tea fără ele. Așa cum­­ ne va fi dor de noi inșine. Și nu vom putea fără ele și fără noi înșine. Și fără dorul de noi înșine. Și fără dorul du­­­reros de ele. Și fără Dor. Turda industrială Cartiere­ Grigore cew văzut din avion I >1 tursuri pentru analiști și programatori Din inițiativa Centrului te­ritorial de calcul electronic din Cluj, la Tîrgu Mureș au fost deschise, seri, cursuri de specializare pentru analiști și programatori, cu durata de 4 luni. Nu cu mult timp în urmă, în localitatea amintită s-a în­ființat un subcentru al Cen­trului de calcul din Cluj. Pen­tru a sprijini activitatea aces­tuia, informaticieni și electro­­niști clujeni vor sprijini sis­tematic, la Tîrgu Mureș, for­marea unor cadre de speciali­tate capabile să rezolve pro­bleme curente din acest do­meniu. Expoziție de artă plastică inaugurarea unui pavilion de expoziții la Dej a consti­tuit un imbold deosebit în ac­tivitatea de creație a artiștilor plastici din localitate. Multele expoziții deschise au atras publicul, contribuind astfel la dezvoltarea gustului pentru frumos. Așa se explică afluen­ța publicului și la ultima ex­poziție găzduită de pavilionul din Dej. In perioada 15 iunie — 1 iulie au expus­ valoroase lucrări artiștii plastici Ion Du­­mitrescu și dr. Poradi Colo­­man. INFORMAȚIE în ziua de 1 iulie a.c., a avut loc o ședință a Co­misiei permanente juridice­­administrative a Consiliului popular județean. In cadrul acesteia a fost ales în func­ția de președinte al comi­siei tovarășul deputat ge­­neral-maior Marin Vîlcea­­nu, șeful miliției județene Cluj. Pentru perfecționarea meseriașilor Uniunea județeană a coope­rativelor meșteșugărești a or­ganizat un curs de perfecțio­nare profesională la care au participat peste 100 de maiștri și ajutori de maiștri din do­meniul croitoriei care lucrează în cooperativele meșteșugă­rești din județ. La acest curs, care a durat patru luni și ju­mătate, cei mai buni maiș­tri croitori, intre care Lucia Chioreanu, Gavril Mirceanu și Ioan Simon au predat me­tode de croit și aspecte legate de buna servire a populației.

Next