Făclia, iulie-septembrie 1972 (Anul 26, nr. 7974-8051)
1972-07-11 / 7982. szám
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII Nr. 7982 • Marți 11 iulie 1972 • 4 pagini 30 bani Iin cinstea Conferinței Naționale a P.C.R. și a celei de a XXV-a aniversări a Republicii diagrama zilelor fierbinți Romulus Someșfelean, mecanic de locomotivă Diesel, gara de drum UN ANGAJAMENT ÎNDRĂZNEȚ DEVINE REALITATE 10 000 metri patrați , un hectar de teren. Nu este vorba despre un teren agricol ci de suprafața pe care ar putea-o acoperi cantitatea de piei pe care croitorii de la Fabrica de încălțăminte „Clujeana“ își propun s-o economisească în cursul anului 1972. Calculele imaginare ar putea fi continuate: din pies sa economisită ar putea fi confecționată câte o pereche de încălțăminte pentru fiecare locuitor al unui oraș de mărimea Turzii... Croitorii de la Clujeana însă își fac astfel de calcule: fiecare muncitor al secției trebuie să economisească cel puțin 65 metri patrați de piele, deci în fiecare zi lucrătoare aproximativ 22 decimetri pătrați... Este posibilă o asemenea acțiune cînd, după cum este și normal, într-un colectiv mai lucrează cîte un muncitor cu mai puțină experiență, eventual cu mai puțin simț gospodăresc? Colectivul secției de croitorie la această întrebare a răspuns afirmativ prin însăși angajamentul luat. Cînd au făcut calculele au știut că în secție nu lucrează numai croitori cu renume, cîștigători ai mai multor concursuri pe țară — cum sînt Maria Luca, Kozma Mihai, Faustin Rada sau Mihály Ecaterina, care cunosc în asemenea măsură însușirile pieilor încît, fiecare piesă decupată corespunde cerințelor tehnice de confecționare a încălțămintei, utilizînd fiecare părticică a pieilor — ci și tineri care mai au nevoie de îndrumări, sfaturi, uneori și de supraveghere. Această misiune și-au asumat-o maiștrii de schimb Ștefan Varga și Osz Rudolf, împreună cu muncitorii cu înaltă calificare. Rezultatele confirmă întru totul faptul că hotărîrea colectivului nu a rămas vorbă goală. Tot mai mulți tineri — printre care Maria Păcurar și Maria Petrindean — înscriu în agendele lor zeci de decimetri patrați de piele economisiți. Astfel s-au adunat, pînă la sfîrșitul lunii trecute, 5114 metri pătrați de piele, mai mult decit jumătate din angajamentul anual. Acțiunea croitorilor, după cum mărturisesc singuri croitorii, nu este un scop în sine. A intrat în conștiința lor că reducerea cheltuielilor de producție depinde, în mare măsură, de modul cum știu să reducă consumul de (a. v.) (Continuare în pag. a IiI-a) La Depoul de locomotive din Cluj am intîlnit aceeași vibrantă atmosferă de întrecere, atît de caracteristică acestor zile care premerg Conferința Națională a partidului. Impulsurile intime de conștiință, de responsabilitate se materializează pregnant în activitatea zilnică. Aici, reglarea unui aparat, montarea unei piese nu reprezintă o simplă operațiune de rutină. Cea mai mică greșeală, imprecizie periclitează siguranța circulației. Iată pentru ce activitatea fiecărui om din depou este legată de mii și mii de oameni. O învestitură de încredere, care face din exigență un atribut indispensabil al muncii. Văzute de aproape, locomotivele Diesel electrice par și mai mult adevărate uzine în mișcare. Gazate pe liniile depoului, așteaptă examenul competent al meșterilor. O reparație, chiar simplă, impune să ai în vedere ansamble și subansamble, zeci și zeci de piese. Nu poate fi neglijat nimic de la jocul aparent neînsemnat al unei piese pînă la analiza fină și exactă a compoziției uleiului și a apei pentru răcire. Am fost invitați să vizităm laboratorul unde, prin analize chimice, se diagnostichează defecțiunile. Aflăm de la laboranta de serviciu, utecista Ileana Bochiș, cit de importantă este o analiză. Laboratorul oferă un adevărat certificat de sănătate. Dacă în ulei, de pildă, procentul de apă este de peste 2 la sută, locomotiva nu mai este aptă pentru drum. In alte situații, cînd procentul de apă este mai mare, sau inflamabilitatea uleiului nu respectă un grad stas, locomotiva este arestată. Expresia nu este deloc peiorativă. Cînd se constată o asemenea defecțiune, „mașina“ se scoate din circulație și își urmează drumul spre depou, remorcată. Deviza colectivului de la depou, în aceste zile de deosebită efervescență a muncii, cuprinde sfere largi de activitate. „Nici un eveniment, economii de combustibil, reparații foarte bune și la timp“. Iată cîteva cuvinte cu o amplă semnificație: In ultimele 3 luni nu s-a înregistrat nici un eveniment. Acest fapt conferă întregii activități a colectivului de muncă de la depou atributul exigenței, atestă că fiecare om, la locul său, și-a făcut datoria în mod exemplar, calitatea reparațiilor a răspuns exigențelor cerute. „In orice moment, cînd executăm o reparație și tot timpul facem această treabă, ne spune Gheorghe Rogoz, șeful atelierului de reparat locomotive Diesel electrice, nu putem să nu ne gindim că greșeala poate avea consecințe grave. Calitatea fiecărei operații executate trebuie să o avem tot timpul în vedere. Muncitorii din atelierul nostru sînt animați de atmosfera de întrecere, care este prezentă peste tot. Și în ce ne privește pe noi, nu e vorba numai de calitate, de executarea intr-un timp cit mai scurt a reparațiilor reducînd, astfel, timpul de staționare a locomotivelor în depou. Avem multe rezerve interne pe care trebuie să le folosim cît mai bine. Economiile de carburanți și lubrifianți, reprezintă, pentru noi, un alt obiectiv al întrecerii“. Cu combustibilul economisit în cinstea Conferinței Naționale a partidului, Depoul de locomotive Cluj poate lucra timp de 3 zile. întrecerea, reprezintă însă o competiție Ion RUS (Continuare in pag. a III-a) Trenuri remorcate cu combustibil economisit Raportează mari succese în întrecerea socialistă Angajamentul inițial al Exploatării miniere Aghireș în întrecerea socialistă '72 a fost de a realiza peste plan o producție globală de 1 000 000 lei, o producție marfă de 1 000 000 lei, o reducere a prețului de cost de 500 000 lei, o micșorare a cheltuielilor de producție de 500 000 lei și un beneficiu de 500 000 lei. Răspunzînd chemării secretarului general al partidului de a intensifica ritmul dezvoltării economico-sociale a țării, de a îndeplini cincinalul în patru ani și jumătate, colectivul de muncă al acestei importante întreprinderi și-a suplimentat substanțial angajamentul inițial. In cinstea Conferinței Naționale a partidului și a împlinirii unui sfert de veac de la proclamarea Republicii, muncitorii, tehnicienii și inginerii Exploatării miniere Aghireș s-au angajat să realizeze peste plan în 1972 o producție globală de 1 500 000 lei, o producție marfă de 1 500 000 lei, o reducere a prețului de cost de 1 000 000 lei, o micșorare a cheltuielilor de producție de 1 000 000 lei și un beneficiu de 1 000 000 lei. Iată insă că bilanțul preliminar al realizărilor obținute în primul semestru al anului depășește așteptările, demonstrînd faptul că orice angajament poate fi depășit cînd se acționează pentru o mai rațională organizare a muncii și a producției, pentru perfecționarea tehnologiei, pentru creșterea productivității muncii și ameliorarea calității produselor. — In primul semestru — declară tovarășul inginer Ioan BARNA, directorul Exploatării miniere Aghireș — colectivul nostru a obținut două depășiri de plan excepționale: la producția globală 2162 000 lei și la producția marfă 1801000 lei. Pe cinci luni, ceilalți indicatori, preț de cost, cheltuieli de producție și beneficiu, înregistrează depășiri de peste 1 000 000 lei fiecare. — Iertați-mă, tovarășe director, dar mie mi se pare paradoxal faptul că realizările semestriale sunt mai mari decât prevederile angajamentului anual suplimentar. Nu cumva acest angajament a fost asumat în mod formal, fără spirit de răspundere, mergîndu-se pe linia minimei rezistențe? — Aparențele, dar, mai ales, ultimele evidențe, pot duce neavizații la o asemenea concluzie. In realitate, angajamentul inițial a fost stabilit pe baza unor anume estimări și preliminări, analize și decizii. Producția este, însă, atît de mobilă, încît devine tot mai dificil să prevezi, fie și pentru perioade scurte, toate posibilitățile reale de a obține rezultate superioare. In fiecare moment dat rămîn nedescoperite și nevalorificate rezerve care aparțin desfășu- Lucian SÂMBOAN (Continuare în pag. a III-a) Delegați la Conferința Națională a partidului MESAGERA TINEREI GENERAȚII Despre studenta din anul IV al Facultății de construcții din cadrul Institutului politehnic Cluj, Ioana Mateescu, profesorii și colegii au numai cuvinte de laudă și prețuire. Rezultatele frumoase obținute în pregătirea sa profesională, aprecierile pozitive aduse întregii sale activități constituie o încununare a muncii și eforturilor sale de continuă autodepășire. Membră în Comitetul Executiv al U.R.S.R. pe țară și membră în biroul Comitetului județean Cluj al U.T.C., studenta Ioana Mateescu a fost investită cu mandatul de delegată la Conferința Națională a partidului. Mărturisindu-ne marea răspundere pe care o simte pentru o asemenea învestitură, tinăra delegată ne-a mărturisit totodată și mîndria de a putea transmite conferinței rezultatele pozitive și entuziasmul în muncă ale colegilor ei de generație, faptele de muncă ale vacanței pe șantierele muncii patriotice unde studenții își aduc prinosul cu efortul brațelor la sporirea avuției poporului, la înfrumusețarea patriei. De asemenea, continuă interlocutoarea, doresc să transmit Conferinței angajamentul luat de studenți, de absolvenții acestei promoții de a se înscrie intr-un timp cît mai scurt în noua etapă a vieții — cea a producției, cu tot elanul și în IOANA MATEESCUtreaga lor capacitate pentru a demonstra și confirma vastele și temeinicele lor cunoștințe, maturitatea dobîndită în anii studenției. Corina CARAȘCA Tovarășul NICOLAI CEAUȘESCU a primit pe ambasadorul Republicii Volta Superioară Luni 10 iulie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe ambasadorul Republicii Volta Superioară, Michel Kompaore, în legătură cu plecarea sa definitivă din țara noastră. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. încheierea lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naționale Biroul Marii Adunări Naționale, constatînd, în ședința sa din 10 iulie a.c., că punctele înscrise pe ordinea de zi a actualei sesiuni a Marii Adunări Naționale au fost epuizate și că alte lucrări nu au mai fost propuse pentru a fi supuse dezbaterii Marii Adunări Naționale, a declarat închise lucrările sesiunii. Cursuri de vară de informare și documentare istorică veri dimineață, în sala mică a Casei universitarilor, a avut loc deschiderea cursurilor de vară de informare și documentare pentru profesorii de istorie, membri ai filialelor Societății de științe istorice din întreaga țară. Cursurile — organizate în colaborare cu Uniunea sindicatelor din învățămînt, știință și cultură — se vor încheia la 23 iulie, după 15 zile de informări prezentate de specialiști din Cluj și București — pe baza celor mai noi documente și interpretări — asupra unor importante probleme de istorie națională și universală, completate cu vizite la muzee și șantiere arheologice din Cluj și zonele învecinate. După cuvîntul de deschidere rostit de prof. dr. docent Ștefan Pascu, președintele Filialei Cluj a Societății de științe istorice — sub al cărei patronaj se desfășoară cursurile, d-sa a vorbit despre personalitatea marelui revoluționar ardelean Avram Iancu. UN MĂNUNCHI DE ALELE IZBINZI Pămîntul mănos al luncii Arieșului își etalează în această perioadă cu dărnicie bogăția recoltei ce se va putea strânge în acest an. Lanurile de orz și grîu s-au copt iar mecanizatorii cu combinele au început secerișul spicelor aurii. Semănat în pămint fertilizat, bine întreținut, porumbul se dezvoltă viguros promițind recolte deosebit de bogate. Dar și alte culturi — sfeclă de zahăr, cartofi, legume — sunt bine dezvoltate, acoperind cîmpul cît vezi cu ochii. Am poposit în aceste zile în una din cooperativele agricole de producție din această parte a județului — cea din Poiana. Și nu intîmplător. La sediul acestei unități, la loc de cinste poate fi văzut Brevetul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România care atestă decorarea unității cu Ordinul Muncii clasa 1 pentru producția record de grîu realizată în anul trecut. Prin aplicarea unor tehnologii moderne și datorită hărniciei cu care au muncit cooperatorii în executarea la timpul optim și de bună calitate a lucrărilor de întreținere la fiecare cultură, pentru a întîmpina Conferința Națională a partidului și cea de-a 25-a aniversare a Republicii cu succese cît mai frumoase în muncă am creat premizele trainice realizării în acest an a unor recolte bogate, ne-a spus Ioan Lupu, inginerul șef al cooperativei din Poiana. La greu, bunăoară, după evaluările făcute pînă acum, vom depăși producția medie planificată pentru acest an de 3 800 kg la hectar. In anul trecut am realizat o producție de porumb de 4 830 kg la ha, iar pentru anul în curs ne-am planificat să realizăm 4 800 kg. în acest scop cele 160 de hectare cu această cultură au fost însămînțate în cele mai bune condiții. Entuziasmul și hotărîrea mecanizatorilor și cooperatorilor din Poiana de a întîmpina Conferința Națională a partidul Victor CALUGARU (Continuare în pag. a III-a) Realizările din primul semestru vor fi amplificate • Prevederile de plan pe primul semestru au fost depășite la carne, legume și ouă • Culturile bine întreținute promit recolte sporite • Plenară și entuziastă angajare pentru strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei de cereale păioase în cronica acestor entuziaste zile de întrecere în intimpinarea Conferinței Naționale a partidului și a celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii și-au înscris cu majuscule numele și lucrătorii întreprinderilor agricole de stat din județ. Lucrînd cu dăruire și însuflețire pentru îndeplinirea angajamentelor luate în întreceri ei au reușit ca să obțină în primul semestru rezultate de producție și economice care constituie premise certe ale îndeplinirii sarcinilor de plan anuale, într-o discuție avută cu ing. Ioan Tîrnăveanu, directorul Trustului județean al întreprinderilor agricole de stat, delegat la Conferința Națională a partidului, ne-au fost reliefate cîteva din aceste alizări semnificative. — Hotârîți să întîmpi Conferința Națională a parciului și a XXV-a aniverss a Republicii cu realizări mai însemnate în îndepliirea și depășirea indicatorii Aurel MNGI (Continuare în pag. a III-a) Plecarea președintelui Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, la Moscova Luni dimineața a plecat la Moscova tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, conducătorul delegației Republicii Socialiste România la lucrările celei de-a XXVI-a sesiuni a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Din delegație fac parte tovarășii Gheorghe Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Maxim Berghianu, președintele Comitetului de Stat al Planificării, Teodor Marinescu, șeful secției relații externe a C.C. al P.C.R., loan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini, Mihail Florescu, ministrul industriei chimice, Ioan Ursu, președintele Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie, Octavian Groza, ministrul energiei electrice, Ion Dragan, secretar general al Consiliului de Miniștri, Radu Constantinescu, vicepreședinte al Comisiei guvernamentale de colaborare și cooperare economică și tehnică, și Vasile Buc uii, locțiitorul reprezentantului permanent al Republicii Socialiste România în C.A.E.R. Delegația este însoțită de consilieri și experți. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Ion Pățan, Mihai Marinescu, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, membri ai guvernului și alte persoane oficiale. Au fost de față V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la București. Miting de solidaritate cu poporul și tineretul coreean Ieri după-amiază, a avut loc în sala de festivități a Casei prieteniei româno-sovietice, un miting organizat cu prilejul lunii de solidaritate cu poporul și tineretul coreean. La miting au participat tovarășul Li Ho Zang, consilier la ambasada R.P.D. Coreene din București, alți membri ai ambasadei. Au participat, de asemenea, tovarășii Constantin Chirilă, prim-secretar al Comitetului județean Cluj al U.T.C., Nicolae Besnea, activist al C.C. al U.T.C., și Arghir Moceanu, prim-secretar al Comitetului municipal U.T.C. In sală, au fost prezenți numeroși tineri clujeni, muncitori, elevi și studenți, precum și studenți străini care învață în municipiul Cluj. Tovarășul Constantin Chirilă, în numele C.C. al U.T.C., a organizației U.T.C. din județul Cluj, a adresat un sincer și călduros salut de solidaritate internaționalistă tineretului din R.P.D. Coreeană, întregului popor coreean, care duc o luptă eroică pentru realizarea aspirațiilor legitime de unificare pașnică a țării. In numele tinerilor din municipiul Cluj, tovarășul Gh. Rusu, muncitor la Uzina mecanică de material rulant, a transmis un fierbinte salut de prietenie și solidaritate frățească tuturor tinerilor muncitori din R.P.D. Coreeană, tineretului și poporului coreean care depun eforturi nobile pentru înfăptuirea aspirațiilor lor de a trăi într-o patrie unită. Luînd cuvîntul tovarășul Li Ho Zang, consilier al ambasadei R.P.D. Coreene, a exprimat profunda recunoștință Comitetului Central al U.T.C., și organizației județene Cluj a U.T.C. cu prilejul mitingului de solidaritate, transmițînd tineretului clujean salutări frățești din partea poporului și tineretului coreean. Ia încheierea mitingului, tovarășul Arghir Moceanu a dat citire unei noțiuni de solidaritate unanimă a întregului tineret din județul Cluj cu lupta eroică și idealurile majore ale poporului și tineretului coreean de a trăi într-o patrie unită, liberă și fericită. Ciclu de filme documentare românești „AFRICA 72” Incepînd din 10 iulie a.c. pe ecranele cinematografelor „Republica“ și „Victoria“ din Cluj vor rula filme documentare despre vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în Africa. Programul este următorul: ( La cinematograful „Republica“ —10—16 iulie — Republica Populară Congo; • La cinematograful „Victoria“ — 10—16 iulie — Republica Arabă Egipt. Teatrul Maghiar de Stat: COLABORARE CU ALTE TEATRE In stagiunea trecută, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj a realizat cîteva spectacole foarte bine primite de public și de presă. Discuția noastră cu tovarășa BISZTRAI Măria a debutat cu o întrebare referitoare la aceste reușite: — Cum explicați, în calitate și de directoare și de actriță, succesele din a doua parte a stagiunii? — Am avut în stagiunea trecută și insuccese. Succesele din a doua jumătate a stagiunii sunt spectacolele cu Cei din urmă de Gorki, în regia lui Constantin Anatol, și Strada îngerilor șchiopi de Bálint Tibor, pusă în scenă de Szabó József. Acest succes unanim — al publicului și presei — ne obligă. — Putem, deci, spera că stagiunea viitoare va fi și mai reușită... Ce premiere veți oferi spectatorilor? — Este pentru noi o stagiune deosebită care ne obligă la un repertoriu de prestigiu, realizat cu efortul întregului colectiv. Avem șapte titluri. Titus Popovici ne va da textul piesei sale Puterea și Adevărul, adaptare după film, o piesă istorică a lui Păskăndi Géza — îmi aleg turnul, în regia lui Harag György de la Tîrgu Mureș și avîndu-l ca interpret principal pe Csiki András, de la Satu Mare; A 12-a noapte de Shakespeare, în regia prim-regizorului Teatrului Național din Budapesta, Major Tamás, și scenografia lui Liviu Ciulei; Livada cu vișini de Cehov; Hölderlin de Peter Weiss, în premieră pe țară; Văduva Karnyd a clasicului maghiar Csokonay Vitéz Mihály. Mîine vom continua de Dobozi Imre. Avem o „reluare“ — o piesă pe care în această stagiune am prezentat-o doar presei Clipe de viață de Saragon. Firește, lista reluărilor e lungă... — In stagiunea viitoare aveți multe colaborări cu alte teatre. Faptul este, cu siguranță, mai mult decit o întîmplare — un principiu ... — Datoria noastră este să înlăturăm tot ceea ce e concurență ignobilă și să dovedim că putem lucra umăr la umăr, servind cauza comună a tuturor oamenilor de teatru din țara noastră. Cu atît mai mult cu cît pentru un ansamblu este întotdeauna interesantă munca cu un alt regizor; învață și actorii și rergizorul; publicul, de asemenea, se bucură să vadă și alți actori. In fine, colaborarea cu alte teatre este foarte importantă și dintr-un alt punct de vedere: noi, încadrați în mișcarea teatrală din România, nu putem trăi în separatism, în provincialism, avem nevoie de legături permanente — sănătoase și nobile (nu intîmplător folosesc acest cuvînt) — cu toate teatrele. — Toate instituțiile artistice sînt interesate de forța educativă, moral-estetică, a spectacolului, îndeosebi în dialogul cu tinăra generație... — Educația este o problema de maximă importanță în viața teatrului dintotdeauna, cu atît mai mult în cazul spectacolelor pentru tineret. De cîțiva ani n-am mai avut spectacole pentru școlari. Noi am început să înțelegem și să iubim teatrul la vîrsta de 5 ani. De la această vîrstă trebuie să atragem viitorii spectatori maturi. Este o datorie căreia vom încerca să-i răspundem în viitoarea stagiune. —_ Ați afirmat că lista reluărilor, în stagiunea viitoare, este lungă. Ați conceput un plan de repertoriu mai amplu, pentru cîteva stagiuni? — Dorim să avem un repertoriu bogat în lucrări dintre cele mai valoroase. De aceea am alcătuit un plan, posibil, de premiere, pentru viitoarele stagiuni. — Trupa de actori se va împrospăta? — Se va împrospăta, chiar dacă nu se îmbogățește „schema“. Mai precis, spectatorii vor putea să vadă alți actori —■_ invitații, colaboratorii noștri Pentru spectatori nu schema contează. — Teatrul dv. obișnuiește să prezinte spectacole de poezie. Veți oferi publicului asemenea spectacole și în stagiunea viitoare? — Vom continua această tradiție cu două recitaluri , unul din poezia lui Petőfi, de la a cărui naștere se vor împlini 150 de ani, și o selecție din poezia actuală, românească și maghiara, din România. Hie CALIAN STAGIUNEA 1972-1973