Făclia, aprilie-iunie 1973 (Anul 27, nr. 8206-8283)

1973-05-29 / 8255. szám

POPASURI ÎN STAȚIUNI BALNEO-CLIMATERICE • In plin anotimp turistic ,unii mai fac Intenția noastră de a face un raid-anchetă prin cîteva stațiuni balneo-climaterice nu a pornit de la o idee precon­cepută; ea se datorează unei realități care de la 1 iunie se va numi sezon turistic, ceea ce, evident, presupune termina­rea unor numeroase și diverse activități din partea Oficiului județean de turism, astfel nncit acesta să debuteze așa cum se cuvine, în paranteză fie spus, sezonul turistic începe nu­mai calendaristic la 1 iunie — termen de scadență pentru ce trebuia și ce s-a făcut — căci timpul, atît de frumos, a îndemnat de multe zile la drumeție. Ia destindere, în schimb, în alegerea traseului — băile Băița, Someșeni și Turda — am ținut cont de faptul că acestea sînt și foarte solicitate, dar și foarte accesibile. Concluzia, pe care, firesc, ar fi tre­buit s-o lăsăm la urmă, o spunem de la bun început — ne­favorabilă — și asta nu pentru că s-a format de la primele impresii și s-a consolidat pe parcurs, ci pentru că vrem s-o argumentăm cu unele considerații care, probabil, nu vor fi împărtășite de către conducerea O.J.T.-ului, dar pe care nu se putem omite atunci cînd vrem să calificăm o stare de lucruri și mai ales atunci cînd știm ce se cere și ce se poate oferi! BĂILE BAIȚA s-au bucurat, întotdeauna și pe bună drep­tate, de aprecierea vizitatori­lor, care au găsit aici nu nu­mai un nopas reconfortant, grație peisajului și servirii a­­tente a personalului, ci și po­sibilitatea tratării unor afec­țiuni. Ne-am fi așteptat, de aceea, să le găsim cu toate pregătirile încheiate (vizita noastră a avut loc în 24 mai a.c.) și nu într-u un veritabil șantier. Este foarte adevărat că la ora actuală stațiunea dispune de 60 de locuri de ca­zare dar, așa cum mărturisea și responsabilul Panaiot Er­nest, solicitările sunt mult mai numeroase și nu pot fi satis­făcute integral. Acest lucru se știa, însă, mai demult și nu­mai din acest motiv credem că lucrările de construire a celor 5 căsuțe de confort A și a unei săli de recepție tre­buiau începute mai devreme, astfel încît să fie gata la î iunie. Părerea responsabilului că vor fi gata la 1 iulie este discutabilă, căci puținii oa­meni care lucrează la ele mai trebuie să termine zugrăvirea bazinului de înnot, să vopseas­că băncile din parc, să termi­ne unele lucrări de interior și atîtea altele. In mod neplă­cut ne-a surprins și faptul ca unitatea, deși foarte bine a­­provizionată — apreciere vala­bilă și pentru celelalte două unități vizitate — nu poate oferi consumatorilor lista de meniu și nici prea multe pre­parate, mizîndu-se prea mult pe ideea că cei care poposesc aici doresc numai minuturi. In fine, constatare valabilă și pentru băile Someșeni­ și Tur­da, personalul de servire este, în orele de virf, insuficient pentru a face față prompt și civilizat solicitărilor. Vom­ fa­ce șî un calcul pentru mai buna înțelegere a situației: dacă toate cele 320 de locuri la rrtese sunt ocupate dumini­ca, înseamnă că celor 5 os­pătari le revin peste 60 de consumatori. La Turda, capa­citatea este și mai mare — 600 de locuri — iar numărul ospătarilor cu unul mai mult. Anul trecut, la BĂILE SO­MEȘENI, sezonul turistic a în­ceput la 12 iulie , după cum ne mărturisea responsabilul Gheorghe Georgescu, deoare­ce cooperativa „Constructorul" nu a putut executa lucrările de instalații la cazane și de reparații la bazine, întrucât comanda a fost depusă de că­tre fosta întreprindere balneo­climaterică abia în luna mai, lucrările respective efectuîn­­du-se de către constructor in­ salturi și în timpul său dis­ponibil. S-a stabilit, totuși, ca ele să fie terminate la 31 de­cembrie 1972, dar nu sînt ter­minate nici în prezent! Sun­tem­ informați că cele două părți sunt în litigiu și nu știm de partea cui este dreptatea, dar știm că situația actuală de la Băile Someșeni este to­tal necorespunzătoare, că de acest lucru cineva se face vi­novat, că așa cum merg lu­crurile oamenii vor trebui să mai aștepte pentru a se putea bucura de binefacerile lor! Fo­chistul Vincze Francisc ne spunea că în prezent, pentru buna funcționare a băilor, tre­buie schimbate oalele de con­dens (altfel nu funcționează serpentina de încălzire din bazinele interioare), montate pompe la condensele exteri­oare, instalarea cazanului nr. 2 și, deci, și a instalației res­pective, construirea unei cuve de beton mai mare pentru de­bitul de apă etc. etc. Mărturi­sim că a trebuit să facem e­­forturi pentru a înțelege toate aceste probleme tehnice, care, de altfel, pe cetățean nici nu-l interesează, dar nu ne-a fost greu să înțelegem că ritmul în care se lucrează la rezolva­rea acestor probleme este ne­corespunzător. Se vor găsi motive și explicații — dorim chiar să ni se dea! — dar necazul de la aceste băi este mai vechi și trebuie rezolvat odată și bine. In rest, ce s-a putut face cu oamenii pe care responsabilul îi are în subor­dine (3 pensionari necalificați), s-a făcut: curățirea generală a parcului, repararea cabine­lor și pavajului între cele 3 bazine, vopsirea întregului mobilier de pe terasă, a scări­lor și băncilor fixe din jurul bazinelor, toaleta gardurilor vii. Am sugera să se schimbe și firma de la intrare... LA BĂILE TURDA urmea­ză să se schimbe apa din ștrand, să se împrospăteze ni­sipul plajelor și să se pună la punct terenul pentru jocurile sportive. în rest, se cuvin a­­precieri elogioase la adresa responsabilului Vasile Gabor, extrem de preocupat și pri­ceput în aprovizionarea unită­ții. Nu știm în ce local din județ se găsesc, zilnic, 4 sorti­mente de bere, un bar atît de bine amenajat și o gamă atît de variată de sortimente. Spe­răm că nu este o apreciere întîmplătoare. Dacă adaugăm și faptul că in imediata apro­piere a acestor băi se găsește și grădina zoologică, ne dăm seama ce căutare are acest loc pentru turiști. O ultimă apreciere, valabilă pentru unitățile vizitate, spa­țiile de depozitare sunt insu­ficiente și distonează cu as­pectul general. Ce dorim să se rețină din aceste rînduri? Că avem foar­te mari posibilități de a­ îm­bunătăți, pentru toate catego­riile de turiști, condițiile de cazare, prezentare, servire și informare, efectuînd prestații de înalt nivel calitativ, care să satisfacă cerințele actuale. Pentru aceasta, însă, e nece­sar ca toate organele care se ocupă de turism, dar în pri­mul rînd responsabilii de u­­nități, să fie foarte exigenți cu însăși menirea lor, să com­bată prompt și eficient orice­ manifestare de nepăsare și neglijență. Este un mare pă­cat ca frumusețea peisajului românesc și tradiționala noas­tră ospitalitate să fie prejudi­ciate din motivele arătate mai sus. Traian BARA pregătiri pentru deschiderea sezonului . Băile Băița. Pregătirea terasei pentru consumatori La Băile Băița au început lucrări de extindere a spațiului de cazare. Dacă ar fi început mai de mult, n-ar fi fost rău La Băile Someșeni, cazanul nr. 2 așteaptă... instalatorii Ion Ungureanu, îngrijitor la Grădina zoologică Turda (Urmare din pag. l­a) denta a unor zăcăminte de bauxită în munții Pădurea Craiului se situează pe pri­mul loc. Avansul cîștigat pină acum, ritmul cu care se lu­crează în această zonă vor permite ca planul, la această rezervă, să fie îndeplinit nn mai puțin de 4 ani. Și la galerii, rezultatele ob­ținută atestă conștiinciozitatea, hărnicia cu care-și fac oame­nii datoria, hotărîrea lor de a îndeplini cincinalul înainte de termen. Astfel, în Valea Lita, brigada lui Alexandru Vinti­­lă a izbutit să atingă o vite­ză de lucru de 101 metri in martie și 105 în aprilie. Cu aceleași viteze au lucrat ?n ortacii din formația lui Dumi­tru Lup. Tenacitatea­ cu care s-a lu­crat, strădaniile depuse de în­tregul colectiv au permis în­treprinderii să-și onoreze sar­cinile de plan pe 5 luni cu 11 zile mai devreme. Roadele muncii depuse sunt confirmate și de creșterea eficienței eco­nomice a întreprinderii. Pe 4 luni, cheltuielile de producție au fost reduse cu 2,5 la sută de normativul stabilit. Munca de prospectare a a­­dincurilor nu e deloc ușoară. Dincolo de romantismul, de multe ori aparent, de contac­tul cu natura, se conturează întregul cortegiu al greutăților confruntării cu necunoscutul. A explora înseamnă, intr-un anumit fel, să încerci să gă­sești acul în cazul cu fin. De­pistarea unei rezerve obligă, nu de puține ori, să străbați și sondezi metru cu metru sute de kilometri patrați, să disloci mii de metri cubi de pămint. Pentru că, in prospec­tare, investigațiile nu se des­fășoară pe terenuri cunoscute și nici în contextul oferit de civilizația orașului. Baza im­a­­terială, condițiile, trebuie cre­ate aci pornind de la zero. Nici servitutile profesiei, nici vitregia timpului — în munți vîntul e mai puternic, ploile mai dese și reci iar zăpada mai timpurie — n-au consti­tuit pentru nimeni o scuză sau un motiv de a da îndărăt. Pentru ei, cei de la întreprin­derea de prospecțiuni și ex­plorări geologice a existat un singur adevăr, și anume că: îndeplinirea cincinalului în patru ani și jumătate impune mai mult minereu de fier, mai multe resurse neferoase, mai multă rocă utilă. Ori aceste resurse trebuie smulse pă­­mintului și oferite uzinelor și fabricilor mai repede și in cantități din ce în ce mai mari. Așa se și întimplă. Bi­lanțul celor 5 luni, perspecti­vele viitoare confirmă că la Întreprinderea de prospecțiuni și explorări geologice se pă­șește in­cadența cincinalului. M RITMURI ÎNALTE FOTBAL După amicalele de vineri și sîmbătă La sfîrșitul săptămînii trecute, echipele clujene „U“ și C.F.R. au susținut două întîlniri amicale. Vi­neri, „U“ a întîlnit pe A.S.A. Tg. Mureș, iar sîm­­bătă, C.F.R. pe echipa F. C. Rotweis din Erfurt (R. D. Germană). Rezultatele le-am consemnat. Ce am a­­vea de spus în plus, ca scurte observații, la cele două partide? In primul rînd, referin­­du-ne la partida de vineri, faptul că la „U“ încă în­­tîrzie pasa decisivă, că șu­turile nu au suficientă pre­cizie, că jucătorii aleargă mai mult decit ar trebui, in loc ca balonul să circule mai mult. Ne bucură, în schimb, faptul că tînărul Coca se încadrează tot mai bine ca vîrf de atac percu­tant și sîntem convinși că împreună cu Mureșan vor forma un cuplu foarte re­dutabil. La C.F.R. — unde au lip­sit două „piese“ de bază, Vișan și Petrescu, ca și la „U“, de altfel (Anca și Mu­reșan) — am remarcat, cu o oarecare surprindere, fap­tul că Marius Bretan — deși a marcat un gol — trece printr-o acută criză de formă. Ne pare rău că trebuie să consemnăm acest lucru, dar de la că­pitanul echipei feroviare așteptăm mai mult. HANDBAL Final de campionat Duminică au fost progra­mate ultimele întîlniri din cadrul ediției 1972—1973, a campionatelor republicane de handbal. Titlurile de cam­pioane au revenit formațiilor Steaua București la masculin și I.E.F.S. București la femi­nin. La Cluj, în ultima eta­pă s-au întîlnit formațiile fe­minine de divizia B „U“ Cluj și Textila Sebeș. Jocul a fost precedat de o scurtă festivi­tate, prilejuită de faptul că handbalistele Georgeta Că­­prian și Mariana Chirilă, ab­solvind Facultatea de educa­ție fizică, respectiv de medi­cină, și-au încheiat „stagiul“ la echipa clujeană. Partida a fost dominată de studente, ca­re deși au ratat multe situa­ții, au obținut o victorie co­modă cu scorul de 14—5 (5—2). Cele mai eficace jucă­toare: Bearz (4), Horvath (3), Căprian și Chirilă (cite 2) pentru clujence, respectiv Mihălțan (3) pentru Textila. Fază din jocului PAGINA 3 FACHA «arTM FINAL SPE La sfîrșitul săptămînii tre­cute, peste 105 concurenți și-au disputat la Cluj întîieta­­tea în cadrul etapei finale a Campionatului republican in­dividual de haltere rezervat seniorilor, întrecere găzduită de Sala sportivă a armatei. Cel mai important test intern al halte­rfililor fruntași a fost caracterizat de o serie de re­zultate mediocre,­ salt valoric înregistrînd doar halterofilii de­ categorii mari de greuta­te, care în ultima zi au reu­șit să îmbunătățească 9 recor­duri de seniori și 2 de juniori mari, scoțînd astfel din ano­nimat o dispută, care timp de 2 zile ne-a prilejuit destul de puține satisfacții (doar un singur record național). Inte­resantă a fost doar nota de echilibru existent între parti­cipanți la unele categorii. Prezența halterofililor clu­jeni s-a făcut simțită mai ales în ultima zi, cînd Spiri­don Herghiligiu, la categoria grea, a cucerit trei titluri de campion, realizînd și 4 recor­duri de seniori, cu performan­țele de 140 kg la stilul smuls, 185 kg la aruncat și cu 320 și apoi cu 325 kg la total. Se cuvine să amintim și de tînă­rul Ștefan Kreicik (tot de la C.S.M. Cluj), care la categoria supergrea a ocupat un onora­bil loc 2 (deși este încă ju­nior), îmbunătățind totodată 2 recorduri de juniori l (160 kg la „aruncat" și 285 kg la „to­tal“­. Remarcări și pentru Vasile Daniel (C.S.M.), care deși a concurat la o categorie superioară celei obișnuite (u­­șoară în loc de pană) s-a cla­sat tot pe locul secund. El n-a „slăbit“ la recomandarea Federației de specialitate, pen­tru a nu-i conturba pregăti­rea sa în vederea Campiona­telor europene de la Madrid, la care este vizat să partici­pe. Amintim că la categoria pană probabil că ar fi cîștigat titlurile de seniori, întrucît performanțele sale sînt supe­rioare celor cu care a ieșit învingător V. Rusu. Vom a­­dăuga și performanța lui A­­lexandru Kiss (Clujeanu), ca­re la categoria pană, după o luptă echilibrată, s-a clasat pe locul doi, atît la stilul a­­runcat cît și la total și a a­­vut șanse ca la „smuls“ să obțină o performanță supe­rioară, ce putea să-i aducă chiar tricoul de campion. Lista medaliaților clujeni se încheie cu Ioan Oros (C.S.M.), posesorul unei medalii de bronz la categoria semigrea, stilul smuls Dintre ceilalți participanți evidențiem pe Vasile Deac (Steaua București), care la categoria supergrea a îmbu­nătățit nu mai puțin de 5 re­corduri de seniori, realizînd 150 kg la „smuls“, 192,5 kg la „aruncat" și 335 kg la „total“ (rezultatele de la „stiluri“ fiind obținute din a 4-a în­cercare, n-au mai intrat la so­coteală la total, unde au con­tat performanțele de 147,5 și respectiv 187,5 kg). Un nou record national a obținut și Gh. Mirnea (Rapid) la catego­ria mijlocie, stilul împins, cu 140 kg. Campionii absoluți ai țării pe anul 1973 (de la catego­ria muscă în ordine): I. Hor­­topan (Olimpia Buc) 205 kg • M. Grigoraș (Petrolul Ploiești) 222,5 kg 9 V. Rusu 230 kg • B. Titzi 260 kg • C. Du­mitru (toți Steaua) 285 kg 9 Gh Miinea (Rapid) 297,5 kg 6 Gh. Stoicescu (Steaua) 290 kg 9 Sp. Herghiligiu (C.S.M. Cluj) 325 kg • V. Deac (Steaua) 335 kg• R. PAUL atletism: Județenele la pentatlon și tetratlon Sâmbătă și duminică, stadionul municipal a găzduit finalele pe județ ale campionatului republican școlar pe echipe penta­tlon (cl. IX—XII) și tetratlon (cl. VI—VII). Buna organizare, asigurată de Inspectoratul școlar județean, de Comitetul jude­țean U.T.C. și Consiliul județean al pionierilor au oferit în­trecerilor un cadru festiv, deși timpul nu a fost prea darnic de această dată. Pentru finala pe țară la „pentatlon atletic șco­lar“ la băieți s-a calificat Liceul „Gh. Barițiu“ Cluj, cu 13.553 puncte, înaintea Liceului nr. 15 Cluj — 13.209 puncte. Locul trei a revenit elevilor din Turda — 11.164 puncte. La fete, județul nostru va fi reprezentat la finale de Liceul nr. 15 Cluj, care a cîștigat concursul cu 13.033 puncte, urmat de Liceul „G. Barițiu“ cu 11.044 puncte și Liceul nr. 11 Cluj — cu 10.081 puncte. La individual cele mai bune comportări le-au avut Mu­reșan Vasile și Goia Dan (Liceul „G. Barițiu“), respectiv Ne­­delcu Mariana (Liceul „G. Barițiu“), și Iepure Lucia (Liceul nr. 15). Tetratlonul a fost cîștigat de Școala generală nr. 1 Cluj — 2019 puncte, urmată de Școala generală nr. 2 Cîmpia Turzii — 1760 și Liceul nr. 6 Cluj — 1708 puncte. La individual, cele mai multe puncte au acumulat Moerei Mircea, Vîrban Dan (ambii Școala generală nr. 1 Cluj). Cîștigătorii au fost răsplătiți cu frumoase premii și cupe. P. NAGY Aspect de la festivitatea de deschidere a întrecerilor FIȚI BALAȘ Rudii. Agronomia Cluj din nou în divizia A S-au încheiat întrecerile în divizia B. Fruntașele ce­lor 4 serii, echipele Agrono­mia Cluj, Constructorul Bucu­rești, Chimia Năvodari și U.R.A. Tecuci, s-au calificat pentru turneul de baraj, ca­re urma să desemneze cele două formații care vor pro­mova in divizia A Pină în prezent, deși nu s-au dispu­tat decit 2 etape din acest turneu, o veste sosită din Capitală, a făcut ca să um­ple de bucurie inimile su­porterilor rugbiștilor clujeni. Agronomia a reușit să cîști­­ge ambele partide susținute pină acum, asigurîndu-și înainte de finalul turneului de baraj un loc în prima divizie Așadar elevii antre­norului Alexandru Paloșanu revin în elita rugbiului ro­mânesc după o absență de un singur an. In primul meci de baraj clujenii au întrecut pe U.A.A. Tecuci cu scorul de 28—3 Tot în mod categoric a cîștigat echipa Agronomia și jocul de du­minică susținut în compa­nia formației Constructorul București (scor 25—6). Arieșul Turda—Soda Ocna Mureș 4:0—2:0 A fost o partidă de mare luptă. Localnicii au avut doi ad­versari: pe oaspeți și — cel mai înverșunat — vîntul care a suflat cu o putere neobișnuită. Din acest motiv, în prima parte a jocului, Cocan era cît pe aci să scoată balonul din propria-i poartă de două ori. Noroc cu­ bîlbîiala înaintașilor din Ocna Mureș, care — și atunci cînd poarta turdenilor a fost goală — au șutat în bară! Primul gol a căzut în minutul 22, o incursiu­ne a­ lui Szocs,­ un șut bine plasat și gol. Jocul se mai învio­rează, localnicii își pregătesc mai bine, mai organizat fazele de­but și în minutul 42 Fedeleș execută o lovitură de la 25 m în colț sus la „păianjen“. A fost cel mai frumos gol al partidei. La reluare, turdenii au de partea lor vîntul așa că fazele se succed cu mai multă repeziciune, astfel că în minutul 53 tot Fedeleș, ieri cel mai bun jucător de pe teren, majorează scorul la 3 : 0. Cu 200 de minute mai tîrziu, Moș, bine servit de Szőcs, șutează­­ fulgerător și înscrie al patrulea gol pentru Arieșul. Mulțumiți de rezultat, localnicii nu mai insistă și partida la sfîrșit cu acest rezultat. Prin această victorie turdenii și-au mărit considerabil șansele de­ a participa la barajul pentru divizia B. Ion CORDOȘ Creșterea productivității (Urmare din pag. l-a) mărit realizările zilnice indi­viduale, întrucît zilnic în în­treprindere se execută, în me­die, circa 20.000 de faze dife­rite. Evidențierea pe munci­tori a lucrărilor executate, chiar la nivel de operații, ar implica un mare volum de muncă de urmărire. Apare, deci, suficient de argumentată aplicarea formei de salarizare în acord global ca fiind sin­gura care evită greutățile spe­cifice uzinei. Acordul global s-a aplicat pentru prima dată în întreprinderea noastră în luna august 1971. Pentru aplicarea în bune condiții a acordului global în uzină a fost întocmit un RE­GULAMENT care prevede în principal următoarele:­­ Sa­larizarea în acord global se face pe baza producției finite predate la magazie, manope­rei (în lei) prevăzută în docu­mentele de salarizare, respec­tarea termenelor de predare a producției finite conform spe­cificărilor din grafic . Intre formația de lucru și secția de producție se încheie un act prin care secția transmite sar­cinile respective în termene și condiții precizate prin actul respectiv și prin regulamentul de salarizare în acord global. Prin acest act bilateral condu­cerea secției se angajează să pună la dispoziția formației de lucru documentația tehni­că, materiile prime, materiale­le și S.D.V.-urile necesare (e­­ventual și piese semifabricate), conform unui grafic întocmit cu acordul șefului formației de lucru, iar formația de lu­cru, prin șeful său, se anga­jează să execute și să predea lucrările în termenele stabili­te, cu respectarea condițiilor, de calitate, normelor de con­sum de materii prime și ma­teriale etc. • In cazul cînd secția, din­ motive obiective, nu poate pune la dispoziția echipei piesele sau materialele necesare sau proiectele de e­­xecuție, echipa se va încărca cu alte comenzi. • Salariza­rea în acord global se face astfel: la finele lunii se în­sumează manopera cuvenită tuturor lucrărilor predate în decursul lunii respective; pen­tru lucrările începute și ne­predate, echipa primește (sub formă de avans) salariile ta­rifare pentru orele efectuate (pontate) pe lucrările respecti­ve (în limita manoperei afe­rente stadiului de realizare a lucrării); la confecționarea S.D.V.-urilor se reține 10 la sută din valoarea manoperei stipulată în contract, urmînd ca suma reținută să fie resti­tuită după omologare. In ur­ma omologării, eventualele nepotriviri de execuție produ­se din vina executantului vor fi refăcute de aceasta fără a se acorda manoperă suplimen­tară iar pentru cele care apar necesare ca urmare a unor erori de documentație se a­­cordă o manoperă calculată în funcție de cuantumul re­manierii. 9 Distribuirea sa­lariilor realizate în cadrul e­­chipei se face pe baza salari­ilor tarifare orare de încadra­re și a orelor efectiv lucrate de fiecare muncitor în parte, de la începutul lucrării și pî­­nă la predarea ei, în cadrul valorii totale a manoperei cuvenite echipei, sumele re­partizate pe muncitori pot fi majorate sau diminuate, cu pină la 20 la sută din salariul tarifar realizat, de către șeful formației cu acordul majori­tății membrilor echipei, în ra­port cu contribuția personală a fiecăruia. Acest regulament aplicat cu rigurozitate a făcut ca forma de salarizare în acord global să-și păstreze nedenaturat specificul și să se mobilizeze pe de o parte conducerile sec­țiilor, conștiente de obligațiile asumate prin semnarea con­­tractului-angajament, iar pe de altă parte pe toți execu­tanții care deveneau cointere­sați nu numai în realizarea „unei cantități“ de produse, ci a unor anumite lucrări, în or­dinea stabilită de resoartele competente. Tot prevederile regulamentului au dezvoltat simțul de răspundere al mem­brilor echipei care, puși în situația de a repartiza sala­riile proporțional cu aportul individual, au privit cu mai mult discernămînt activitatea zilnică desfășurată în cadrul formației. Experimental această formă de salarizare a fost aplicată în întreprinderea noastră forma­țiilor de lucru de la fabrica­ția ventilatoarelor axiale, un subansamblu al instalației pentru condiționarea aerului. Bunele rezultate obținute în perioada experimentării re­flectate atît în creșterea volu­mului de producție cît și în reducerea cheltuielilor de fa­bricație, au demonstrat prin forța de convingere a faptelor, eficiența economică a acestei forme de salarizare. Conduce­rea întreprinderii, pe această bază, a cuprins în planul de măsuri alcătuit în scopul creș­terii eficienței economice ge­neralizarea formei de salari­zare în acord global la alte secții de producție, cu deose­bire la acea de tricotere, unde existau rezerve de creștere a productivității muncii. După o perioadă de pregătire care a reclamat un timp destul de­ îndelungat, la începutul trimestrului II al anului tre­cut a fost introdusă remune­rarea muncii după noua for­mă de salarizare și a munci­torilor de la montajul trico­­terelor. Rezultatele obținute s-au situat la nivelul aștep­tărilor. Productivitatea orară a muncii a înregistrat încă în prima perioadă de aplicare­­­­trimestrul II — o creștere de 8,5 la sută în raport cu re­zultatele din perioada cea mai apropiată aplicării formei noi de salarizare, trimestrul I 1972. Asimilînd experiența și încrederea în noua formă de salarizare, formațiile de lucru, pe măsura înaintării în timp, au obținut­ rezultate din ce în ce mai bune. Avantajele bilaterale enu­merate, sporul de productivi­tate față de alte forme și sa­lariile individuale mai ridica­te, au determinat — atît con­ducerea uzinei, cît și pe cei în cauză — extinderea acestei forme.

Next