Făclia, aprilie-iunie 1973 (Anul 27, nr. 8206-8283)

1973-06-08 / 8264. szám

PA © ÎN­Ä 4 FĂCLIA ACTUALITATEA INTERNAȚIONALA DEZBATERILE DIN CONSILIUL DE SECURITATE NAȚIUNILE UNITE ( «A» gerpres). — Deschizînd dezba­terile Consiliului de Securita­te asupra evoluției situației la Orientul Apropiat, ambasado­rul sovietic, Iakov Malik, pre­ședintele în exercițiu al Con­siliului, a declarat că, în pre­zent, există condiții favorabi­le pentru declanșarea unor noi acțiuni în direcția solu­ționării conflictului. Tendința mondială spre destindere, a spus el, face imposibilă accep­tarea unei situații explozive în Orientul Apropiat. In continuare, a luat cu­­vîntul secretarul general al O.N.U., Kurt Waldheim. „Prin reluarea dezbaterilor destina­te găsirii unei soluții politice, a arătat el, Consiliul generea­ză noi speranțe în posibilită­țile sale de a realiza un pro­gres“. Relevînd că realizarea concilierii va fi, indubitabil, în interesul general, Wald­heim a declarat că toate or­ganismele O.N.U. se află la dispoziția Consiliului de Secu­ritate, ca și a guvernelor in­teresate, în cadrul eforturilor de reglementare a situației. In intervenția sa, reprezen­tantul R.A. Egipt, ministrul de externe Mohammed Has­san el Zayyat, a declarat că țara sa este gata să angajeze discuții cu Israelul fără con­diții prealabile. Dar, a­dăugat el, aceste condiții prealabile au fost create prin refuzul Israelului de a se retrage din teritoriile ocupate. Cerînd Consiliului să se pronunțe pentru o retragere imediată și necondiționată a trupelor is­­raeliene din toate teritoriile ocupate, Zayyat a menționat că Egiptul este dispus să con­tinue contactele cu Gunnar Jarring în vederea unei re­glementări juste și durabile. Ambasadorul Israelului, Yo­sef Tekoah, a opinat că O.N.U. poate aduce o contribuție con­structivă la soluționarea pro­blemei Orientului Apropiat ,,încurajînd părțile să angaje­ze negocieri“. Tekoah a rea­firmat poziția Israelului de a nu se retrage din teritoriile ocupate înaintea începerii tra­tativelor între părți. Amba­sadorul is­raelian s-a pronun­țat pentru angajarea de dis­cuții vizînd redeschiderea Ca­nalului Suez. Ultimul vorbitor din cadrul primei ședințe a fost repre­zentantul Iordaniei, Abdul Hamid Sharaf. El a reclamat evacuarea forțelor israeliene de pe teritoriul național ior­danian, acuzînd Israelul că își consolidează prezența în a­­ceste zone. Carta de la Beirut" BEIRUT " (Agerpres).­­ După trei zile de dezbateri, la Beirut au luat sfîrșit lucrări­le Conferinței internaționale pentru protejarea Mării Me­­diterane, organiizată sub aus­piciile O.N.U. Au participat a­­proape 250 de delegați repre­zentând 100 de orașe din re­­­giune, observatori ai unor or­ganizații internaționale și re­prezentanți ai unor state ne­riverane. Conferința a adoptat „Carta de la Beirut“, care conține un ansamblu de măsuri pentru protejarea mediului meditera­­nian și combaterea poluării crescînde din această zonă. Documentul prevede înființa­rea a trei organisme: un co­mitet de coordonare menit să asigure o reglementare comu­nă, sub aspect juridic și ad­ministrativ, pentru toate ță­rile din bazinul mediteranean, în vederea protejării mediului ambiant și care să asigure, totodată, legătura între orașe­le de coastă, facilitîndu-le schimbul de informații științi­fice pentru combaterea poluă­rii, crearea fondului comun al orașelor din regiunea Medi­­teranei, destinat să contribuie la lupta împotriva poluării în țările în curs de dezvoltare din regiune, și o comisie de arbitraj care să aplaneze con­flictele ce s-ar ivi în proble­ma poluării în orașele de pe țărmurile Mediteranei. A­­vînd în vedere că apele a­­cestei mări sînt extrem de poluate, participanții la Con­ferință au hotărît să se în­trunească din nou în cursul următorilor doi ani la Paler­mo și într-un alt oraș nede­semnat încă, pentru a elabo­ra o „legislație pentru pro­tecția mediului mediteranean“, care să fie supusă spre apro­bare Națiunilor Unite. 1MM­­NH MülílüTIMN­ DI I A­HM MI HELSINKI 7. Trimisul special, Dumitru Tinu, trans­mite: In ședința plenară de jos a reuniunii multilaterale de la Helsinki a fost stabilit consensul preliminar cu privi­re la data Conferinței pentru securitate și cooperare în Eu­ropa: 3 iulie, ora 11,30. Du­pă cum s-a mai anunțat, pri­ma fază a Conferinței, la ni­velul miniștrilor de externe, se va desfășura la Helsinki. Plenara a adoptat, de ase­menea, prin consens, marea majoritate a documentelor fi­nale, privind­ directivele la punctul al doilea al ondinei de zi, referitor la cooperarea economică, tehnico-științifică și în domeniul protejării și a­­meliorării mediului înconju­rător, la punctul al treilea, privind schimburile în do­meniul culturii și educației, al informației, al contactelor u­­m­ane și problemele umanita­re, precum și la punctul al patrulea, referitor­­ la urmările Conferinței. A fost aprobată, cu același prilej, organizarea conferinței în trei faze, ur­­mînd ca, potrivit principiului rotației, prima să aibă loc la Helsinki, a doua la Geneva, a treia la Helsinki. Partici­panții au aprobat definitiv și regulile de procedură pentru conferință, precum și aranja­mentele financiare. La propu­nerea părții finlandeze, reu­niunea și-a dat acordul pentru desemnarea ambasadorului J. Pekkuri (Finlanda), ca se­cretar executiv al primei faze, în ședința plenară prevăzu­tă pentru vineri dimineață, urmează să fie adoptate direc­tivele la primul punct al or­­dinei de zi — probleme refe­ritoare la securitatea în Eu­ropa — și să se adopte o ho­­tărîre cu privire la partici­panți, observatori și invitați, în aceeași ședință, se va tra­ge la sorți ordinea în care mi­niștrii de externe ai statelor participante ar urma să pre­zideze lucrările primei faze a conferinței, conform princi­piului rotației. Toate aceste recomandări vor fi încorporate într-un do­cument final, care urmează a fi adaptat, în mod solemn, la încheierea consultărilor. SUCCESE ALE FORȚELOR PATRIOTICE DIN MOZAMBIC DAR ES SALAAM­A (Ager­­pres). — Forțele patriotice de eliberare din Mozambic au obținut noi succese în luptele purtate împotriva­ colonialiști­lor portughezi, se arată în­­tr-un comunicat al Frontului de Eliberare din Mozambic (FRELIMO), dat publicității la Dar es Salaam. In perioada cuprinsă între lunile decem­brie 1972 și martie 1973 ina­micul a pierdut peste 100 de soldați și 29 de vehicule mi­litare. Comunicatul precizează că acțiunile patrioților mo­­zambicani au cîștigat în am­ploare, unitățile FRELIMO angajînd lupte în cinci pro­vincii — Mungari, Vila Dou­­veia, Mancha, Buzua și Ma­­cossa. De asemenea, în cursul lunilor februarie și martie, forțele armate de eliberare din Mozambic au atacat zece centre fortificate portugheze, a distrus alte 14 camioane militare și patru poduri, pro­­vocînd grele pierderi umane trupelor colonialiste. Se rele­vă că operațiunile militare ale FRELIMO au în vedere distrugerea liniilor de comu­nicație ale inamicului, izola­rea trupelor și a centrelor strategice și crearea condiții­lor necesare reorganizării vie­ții sociale in zonele eliberate. B.B. GERMANĂ. Vedere din Wismar — unul dintre orașele de coastă, care vor găzdui în­tre 8 și 14 iulie a.e. festivitățile prilejuite de Săptămîna Mării Baltice 0 Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, și-a încheiat vizita oficia­lă pe care a făcut-o în Bulgaria, plecînd spre patrie — anunță agenția B.T.A. Asupra re­zultatelor vizitei a fost dat publicității un comunicat comun. Este necesar ca Etiopia să-și diversifice contingentele de mărfuri destinate exportului, pentru a micșora dependența economiei na­ționale de desfacerea cafelei pe piețele exter­ne — a declarat ministrul etiopian al co­merțului, industriei și turismului. Declarația ministrului etiopian reflectă, în fapt, îngri­jorarea țărilor producătoare de cafea, ca ur­mare a condițiilor defavorabile determinate de scăderea prețurilor și diminuarea cotelor de export ale cafelei pe piețele internaționa­le.­­ Cu prilejul celei de-a patra aniversări a creării Guvernului Revoluționar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, într-o lo­calitate administrată de G.R.P. al R.V.S. din provincia Quang Tri a fost deschisă expoziția „Vietnamul de Sud învingător“. Exponatele prezentate aici reflectă lupta eroică a patrio­ților sud-vietnamezi, un loc central ocupînd obiectele, documentele și fotografiile legate de asemenea momente de o deosebită impor­tanță, cum ar fi crearea Frontului Național de Eliberare din Vietnamul de Sud, Congre­sul populației sud-vietnameze care a hotărît crearea Guvernului Revoluționar Provizoriu, semnarea Acordului de la Paris asupra Viet­namului.­­ In zilele de 27 și 28 mai, forțele pa­triotice khmere au lansat repetate atacuri împotriva un­ui convoi de nave fluviale, com­pus din 30 de cargouri și vase de escortă, ca­re urca pe fluviul Mekong cu misiunea de a aproviziona garnizoana iom­olistă din Pnom Penh. In urma acestor acțiuni ale patrioților, 18 nave au fost scufundate sau grav avaria­te, iar în ziua de 29 mai, au fost scufundate alte două nave de escortă.­­ „Dorim deplin succes conferinței gene­­ral-europene, și cu cît ea va fi convocată mai repede cu atît va fi mai bine“, a declarat secretarul general al Partidului Laburist din Marea Britanie, Ronald Hayworld. El s-a pronunțat împotriva transformării Pieței co­mune într-o grupare comercial-economică în­chisă care să împiedice lărgirea relațiilor ge­­neral-europene. R.D. VIETNAM. Muncitorii constructori în timpul lucrului de restaurare a centralei hidroelectrice „Thac Ba“ din pro­vincia Yen Bai în sprijinul cooperării internaționale GENEVA 7 (Agerpres).­­ La Geneva s-au deschis lu­­­crările celei de-a XVI-a se­siuni a Consiliului de admi­nistrație al Programului Na­țiunilor Unite pentru dezvol­tare (P.N.U.D.), din care face parte și România. In­ cuvântul său,­­directorul general al programului, Ru­dolph Peterson, a subliniat valoarea deosebită pe care o prezintă Programul Națiuni­lor Unite pentru Dezvoltare în cadrul acțiunilor practice ale organizațiilor internaționale pentru lichidarea decalajului care separă țările în curs de dezvoltare de cele avansate din punct de vedere econo­mic. P.N.U.D. — a arătat el — are menirea să pună în mișcare, prin activitățile sale, resursele umane și naturale a doua treimi­ din suprafața pla­netei". Directorul general s-a o­­prit în mod special asupra măsurilor necesare pentru sti­mularea progresului economic și social a 25 de țări cel mai puțin dezvoltate din lume, in­­sistînd, în același timp, ca Programul să nu piardă pers­pectiva pe termen lung a ac­tivității sale, pentru sprijini­rea cooperării internaționale. Reprezentantul țării noastre în Consiliul de administrație, ambasadorul Constantin Ene, — reprezentantul permanent al României pe lângă Oficiul O.N.U. și instituțiile speciali­zate ale Națiunilor Unite la Geneva — a fost ales vicepre­ședinte al Consiliului. El este, de asemenea, președinte al Comitetului Consiliului însăr­cinat cu elaborarea statutului de funcționare a Programu­lui. Pe ordinea de zi a sesiunii se află, printre altele, apro­barea de către consiliu a pro­gramelor de cooperare ale P.N.U.D. cu un număr de țări, inclusiv România, pe perioada 1973—1977. GENEVA 7 (Agerpres). — Intre 4 și 6 iunie, a avut loc la Geneva reuniunea Grupului de lucru G.A.T.T. pentru co­merțul cu textile. Grupul exa­minează posibilitățile adoptă­rii de noi soluții multilatera­le în acest sector, avînd în vedere expirarea, la 30 sep­tembrie, a acordului pentru textile din bumbac, precum și propunerile unor țări impor­tatoare de a se ajunge la o­ reglementare multilaterală pentru comerțul cu toate fi­brele textile. Luînd cuvântul, reprezen­tantul român a subliniat ne­cesitatea căutării de soluții în scopul dezvoltării fără bariere și discriminări a comerțului internațional cu textile, care prezintă o importanță deose­bită, în special pentru țările în curs de dezvoltare. Refe­­rindu-se la situația țărilor ca­re, la fel ca Komárác, au de­venit, ceva mai tîrziu, expor­tatoare de textile, ei­ s-a pro­nunțat pentru acordarea in fa­voarea acestor țări de condi­ții de acces sporit, mai echi­tabil în raport cu importan­ța industriei și exportului de textile pentru economiile lor naționale. chile. Mitinguri , demonstrații cu sprijinul guvernului SANTIAGO DE CHILE 7 (Agerpres). — In Chile au a­­vut loc numeroase mitinguri și demonstrații în sprijinul guvernului de Unitate Popu­lară. La mitingurile și adună­rile inițiate de conducerea­­ Centralei Unice a Oamenilor Muncii din Chile (C.U.T.), în sprijinul reformelor înfăptui­te de guvern, au participat zeci de mii de persoane. Luînd cuvîntul, Jorge Godoy, secretarul general al C.U.T., a subliniat că așa-numitele a­­cuzații constituționale formu­late de partidul de opoziție, Creștin-Democrat, împotriva a doi miniștri din cabinet re­prezintă, de fapt, o nouă în­cercare a forțelor ostile pro­gramului de profunde trans­formări social-economice, ela­borat și aplicat de guvernul președintelui Allende. El a denunțat încercările elemen­telor de dreapta de a submi­na producția la mina „El Te­­niente“, de a împiedica relua­rea activității normale la a­­cest complex cuprifer. Centrala Unică a Oamenilor Muncii din Chile a lansat un apel către toți oamenii mun­cii, chemîndu-i să lupte pen­tru consolidarea mișcării mun­citorești, împotriva încercări­lor elementelor de dreapta de a provoca o sciziune în miș­carea sindicală chiliana. Evoluția laboratorului spațial „Skylab' rr HOUSTON ” (Agerpres).­­ După două săptâmîni de acti­vitate în spațiu, starea sănă­tății membrilor primului e­­chipaj al laboratorului orbital american „Skylab“ este la fel de bună ca și la lansare, a declarat dr. Royce Hawkins, medicul de zbor al misiunii. Datele recepționate la Hous­ton relevă că nu a fost afec­tată capacitatea astronauților de a lucra în condițiile im­ponderabilității, iar pulsul, tensiunea arterială și respi­rația sunt foarte apropiate de valorile normale. Se pare că la aceasta a contribuit fap­tul că­ astronauții dispun de un spațiu mai larg ce le per­mite să se miște mai mult și să desfășoare o activitate fizică mai intensă. De ase­menea, se crede că un rol l-a avut și solicitarea perma­nentă a astronauților pentru remedierea dificultăților sur­venite la bordul laboratoru­lui. După cum se știe, unul din principalele obiective ale mi­siunii, „Skylab“ este acela de a determina condițiile­ optime pentru desfășurarea unei c­acui­­tăți umane normale în spațiul cosmic, în stare de imponde­rabilitate și în mediul artifi­cial creat la bordul navelor spațiale. Misiunile anterioare de durată mai lungă, cum a fost cazul lui „Gemini-7“ — 14 zile — au relevat apariția unor simptome de natură să afecteze capacitatea de muncă a astronauților — ridicarea pulsului, creșterea tensiunii arteriale, scăderea tonusului muscular, amețeli, tulburări circulatorii. Datele obținute în aceste prime săptămîni de ac­tivitate ale echipajului de la bordul „Skylab“ par să con­firme faptul că simptomele menționate mai sus se dato­rau în special spațiului redus, ceea ce îi constrîngea pe as­­tronauți la limitarea efortu­rilor și activității fizice. * AGENDA cu 9,00 — Curs de limbă ru­să. Secția a 57-a. 9,30 — O viață pentru o idee (relua­re). Prof. Ioan Athanasiu. 10,00 — Telex. 10,05 — Pu­blicitate. 10,10 — Biblioteca pentru toți (reluare). Liviu Rebreanu (II). 10,50 — Isto­ria filmului sonor (reluare). „Vînătorii de frumusețe“. 12,25 — Cîntă Maria Pietra­rii. 12,40 — Municipalitatea răspunde bucureșteanului (reluare). 13,00 Telejurnal. 16,00—17,00 — Teleș­coală. Fizică. Optica fotonică. Is­toria României. Sîntem o na­țiune liberă și independentă. 17,30 — Curs de limbă en­gleză. Secția a 56-a (reluare). 1­8.00 — Telex. 18,05 — Tra­gerea Loto. 18,15 — Atenție la... neatenție! Jurnal de protecția muncii. 18,35 — La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18,45 — Arta plastică: Reportaj de la Conferința Uniuni­i artiști­lor plastici. 18,55­ — Co­mentariu la două fotogra­fii. .19,20 — 1001 de seri. 19,30 — Telejurnal. Cincina­lul înainte de termen. 1973 — an hotărîtor. 20,00 — Cîn­­tecul săptâmînii: Tineri în țara tinereții. 20,05 — Prim­­plan: Ion Dumitrescu. 20,35 — Film artistic: împărăția femeilor. Producție a studi­ourilor cinematografice so­vietice. în distribuție: Rim­ma Markova, Nina Sazano­­va, Svetlana Ygui. 22,10 — 24 de ore. 22,40 — Teleglob: „Cambemauld — orașul vi­itorului“. Producție a stu­diourilor de filme documen­tare britanice. radio Programul Studioului Cluj Vineri, 8 iunie, 20,00 — — Deschiderea emisiunii. Actualitatea sonoră — știri, note și interviuri la zi. Telex economic — în cinstea zilei de 23 August 0 20,15 — Interludiu melodic • 20,20 — Sport.­­ 20,30 — Unda preferințelor — cântece și jocuri populare cerute de ascultători 0 21,00 — Al­manahul satelor 0 21,20 — Muzică de cafe-concert 0 21,30 — Agendă științifică 0 21,45 — Cîntă baritorul Dan Șerbac 0 22,00 — Noc­­turn-club-melody 0 Sîmbă­­tă, 9 Iunie: 7,00 — Program matinal cuprinzând rubricile aniversări, calendar, ghid de spectacole, agendă turis­tică, sfaturi tehnice, muzică, filme FILM DEDICAT VIZITEI PREȘEDINTELUI CONSI­LIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU ÎN OLANDA­­— la Republica. ULTIMUL CARTUȘ, film românesc, orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21 — Repu­blica. TRĂIND în liber­tate, film englez, orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21 — Victoria; RĂZBOIUL LUI MURPHY, cinemascop, fiton englez, orele 8; 10,30; 13; 15,30; 18,30; 20,30 — Arta: ELIBERAREA LUI L. B. JOHNSON, film american, orele 9, 11; 13; 15; 17; 19; 21 — 23 August; Filme pen­tru copii, orele 9,30; 11; PERO ȘI PRIETENII LUI, film iugoslav, orele 13; 15; 17; 19; 21 — Timpuri noi: TUDOR, cinemascop, film românesc, seriile I și II, ore­le 15; 18,30 — Muncitoresc; FEMEI IN OFSAID, film ce­hoslovac, orele 11; 15; 17; 19 — Steaua roșie, Opera Opera Română Cluj (19,00); TOSCA. GRUPUL ȘCOLAR AL MAU. CLUJ strada Einstein nr. 12—1­4, telefon 1-15-99 anunță CONCURS DE ADMITERE la următoarele meserii: I, liceul de specialitate pentru industria UȘOARĂ • CONFECȚII DIN PIELE ȘI ÎNLOCUITORI • MAȘINI ȘI UTILAJE DIN INDUSTRIA UȘOARĂ • PRELUCRĂTORI PRIN AȘCHIERE (STRUNGARI, FREZORI, RABOTORI). II. ȘCOALĂ PROFESIONALA • CONFECȚII DIN PILE ȘI ÎNLOCUITORI fete — absolvente a 10 clase băieți — absolvenți a 8 clase • TĂBĂCARI — absolvenți a 8 clase 0 PRELUCRĂTORI CAUCIUC --- absolvenți a 8 clase 0 CONFECȚII ÎMBRĂCĂMINTE 10 clase MASE PLASTICE absolvente a • CONFECȚII TRICOTAJE - absolvente a 10 clase II TRICOTAJE - absolvente a 10 clase • CERAMIȘTI - absolvenți a 8 clase • LĂCĂTUȘI MECANICI-MONTATORI - absol­venți a 8 clase • STRUNGARI - absolvenți a 8 clase • ELECTRICIENI DE ÎNTREȚINERE - absolvenți a 8 clase. Pentru liceul de specialitate înscrierile se fac la secretariatul școlii. Pentru școala profesională înscrierile se fac la serviciile de personal ale întreprinderilor: Clujeana, Flacăra, Someșul, Porțelanul ,.Iris"", Metalul Roșu și Fabrica de pensule. Informații suplimentare la secretariatul școlii. (539) "1 m J REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, str. Napoca nr. 16 telefoane: 3—89—91» 3—13—03. Casa poștală plătită te numerar cont. aprobării Dir. Gen. nr. 39952/ 949. intr­ .poligrafici Cluj., str. Utassal nr. 40.100 I PRONOEXPRES MICA PUBLICITATE • Rugăm martorii acciden­tului de circulație din 6 iu­nie, strada Donath, să telefo­neze la 1­34-40, orele­ 7—15. (3297). 0 Vînd casă cu curte, strada Clinicilor 31, Cluj. In­formații: telefon 1-15-81, Alba Iulia, orele 19—22. (3284). $ Vînd trompetă germană cu surdină, nouă. Telefon 3­03-80, între orele 7—8. (3294). • Pierdut legitimație de serviciu: Nagy Irina, Fabrica „Someșul“. Declar nulă. (3283). • Pierdut legitimație fa­brica „Clujeana“, János Iosif. O declar nulă. (3280). • Familia anunță îm­plinirea unui an de la în­cetarea din­ viață a celui ce a fost dr. farm. GAGIU FLORIAN Comemorarea are loc du­minică, 10 iunie, ora 12,30, la cimitirul Mănăștur. (3269) • In 9 iunie 1973 se împli­nește un an de durere de cînd scumpul nostru ION GIURGIUMAN ne-a părăsit pentru vecie. Să-i păstrăm un gînd pios și o dragă amintire. Soția, fiul, nepotul Și rudeniile apropiate (3291) ! Cu adîncă durere anun­țăm încetarea din viață, după o lungă și grea suferință, a iubitei noastre mame, bunici, surori și mătuși ANA HOSSII, în al 81-lea an al vieții. Inmormîntarea va avea loc sîmbătă, 9 iunie, ora 15,30, de la capela centrală a cimiti­rului central Cluj. Familia (3319) I Pierdut autorizație fo­chist 476. Declar­anlă: Săsăr­­aan Pompei. SPORT • SPORT # SPORT A luat sfîrșit campionatul județean de fotbal S-a încheiat ediția 1972—1973 a campio­natului județean de fotbal. Ultimele etape au consolidat și mai mult poziția fruntașă a echipei Cimentul Turda (pregătită de I. Tu­dor), care a devenit cîștigătoare a compe­tiției, cucerind astfel dreptul de a reprezen­ta județul Cluj în turneul de baraj pentru promovarea în divizia C. Succesul fotbaliști­lor turdeni este meritat, întrucît s-au dove­dit a fi cea mai constantă formație a între­cerii. Echipa Cimentul s-a instalat în fruntea clasamentului spre sfîrșitul turului și a reu­șit să reziste asalturilor celorlalte formații, încheind campionatul cu un avans de 5 punc­te înaintea ocupantei locului secund (Motor U.R.A. Cluj) și 10 puncte în fața garniturilor de pe locurile 3—4. Bine a evoluat în acest retur și echipa Motor, dar care n-a putut re­monta handicapul de 6 puncte ce o despăr­țea de lider după prima parte a disputei. Se cuvine să evidențiem pentru buna compor­tare în această primăvară și formațiile Elec­­trometal Cluj, C.F.R. Dej și Libertatea Cluj. O totală deziluzie a constituit, în schimb, campioana județeană din sezonul trecut, e­­chipa Construcții Montaj Cluj, care în retur a acumulat doar 7 puncte. Tot în regres se află și formația Vulturii Mintiu Gherlei. Ultima etapă, din păcate, n-a fost scutită de acte de indisciplină, astfel că pentru unii fotbaliști — suspendați acum — timpul de odihnă va fi mai mare, ei putînd reintra în activitatea competițională din toamnă abia după 1—4 etape. Iată jucătorii sancționați: E. Resteman de la C.M.C. (o etapă), V. Gîrbu de la Electrometal (2 etape), T. Perde de la Flacăra Cluj (2 etape) și V. Hara de la Vlă­­deasa (4 etape). Rezultatele înregistrate în etapa a XXVI-a (în paranteze rezultatele echipelor de juniori): Flacăra Cluj — Motor U.R.A. Cluj 1-1 (2-8), Libertatea Cluj — C.F.R. Dej 1-0 (1-2), Mi­nerul Aghireș — Cimentul Turda 1-2 (0-5), Electrometal Cluj — Spicul Luna 1-3 (7-3), Construcții Montaj Cluj — Vlădeasa Huedin 6-2 (3-1), Izolatorul Turda — Vulturii Mintiu Gherlei 3-0 (3-0), înfrățirea Livada — Unirea Florești 4-0 (11-0). Clasamentul final (in ultima coloană, în paranteze, sunt trecute punctele acumulate în retur): 1. Cimentul Turda 2. Motor U.R.A. Cluj 3. Libertatea Cluj 4. Flacăra Cluj 5. Izolatorul Turda 6. Vul. Min. Gherlei 7. C.F.R. Dej 8. Con. Montaj Cluj 9. Minerul Aghireș 10. Electrometal Cluj 11. Spicul Luna 12. Vlădeasa Huedin 13. înfrățirea Livada 14. Unirea Florești 26 19 3 4 50- 26 15 6 5 60- 26 13 5 8 42- 26 11 9 6 52- 26 11 5 10 44- 26 10 7 9 35- 26 9 8 9 39- 26 8 9 9 47- 26 9 611 42- 26 10 2 14 45-­­26 8­6 12 35- 26 8­4 14 49- 26 7­6 13 43- 26 3­6 17 18- -23 41 (20) -29 36 (21) -27 31 (­16) -37 31 (13) -47 27 (12) -38 27 (13) -34 26 (­16) -46 25(47) -36 24 (10) -54 22 (17) -58 22 (12) ■ 62 20 (19) -67 20 (11) -52 12 (10)

Next