Făclia, iulie-septembrie 1973 (Anul 27, nr. 8284-8361)

1973-09-15 / 8348. szám

Proletari din toate țările^uniți­ va! Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consilii popular județean """"'simboláT^ 4 pagini 30 bani SPECIFICUL PRODUCȚIEI MUI CONSTITUIE 1 ATU AL CONSUMULUI­ EXAGERATE In unele întreprinderi, natura activității desfășurate im­pune un consum­ ridicat de energie. Sînt cazuri cînd intr-o unitate se consumă cit în zece. Aparent, acest lucru pare normal. Spunem aparent, deoarece știința și tehnica aflate in plin proces de dezvoltare ne oferă în permanență noi soluții tehnice­ și organizatorice care, aplicate, pot schimba radical condițiile de producție. Asta înseamnă că la un moment dat, atuul specificului producției poate deveni un paravan în spatele căruia să se ascundă numeroase rezerve interne valorificabile. O discuție avută cu ing. Kyssela Wilhelm, inginer șef la întreprinderea „Carbochim", unitate mare consumatoare de energie electrică, evidențiază cu pregnanță acest lucru. Pri­ma întrebare se impune, desigur, de la sine. De ce este ..Carbochimul"1 unul dintre marii consumatori de energie electrică din municipiu? — întreprinderea noastră fabrică produse abrazive și cărbunoase. Tehnologiile uti­lizate în acest scop necesită temperaturi înalte, realiza­bile doar în Cuptoare electri­ce de diferite tipuri și anu­me: cuptoare cu rezistență, în care reacția de formare a carburii de siliciu are loc la temparatura de circa 2.000 ° C, cuptoare pentru grafitarea electrozilor de cărbune, unde temperatura de reacție este de circa 2.500 ° C, precum și cuptoare de topire reducătoare a bauxitei, în vederea obține­rii electrocorindonului nor­mal, unde temperatura nece­sară reacțiilor de transfor­mare este tot de peste 2.000 ° C. Aceste procese de fabricație reclamă consumuri de energie electrică ridicate, făcînd ca întreprinderea noastră sa ocupe primul loc pe lista consumatorilor de energie electrică de pe raza municipiului Cluj. — Ce măsuri s-au luat to­tuși pentru reducerea consu­mului de energie electrică? — Reducerea consumurilor specifice de energie a consti­tuit întotdeauna o preocupa­re deosebită pentru colecti­vul nostru. Pe lîngă unele acțiuni de natură organiza­torică, ca: numirea unor res­ponsabili pe secții și atelie­re, care să asigure respecta­rea unui regim sever de eco­nomisire a energiei electrice, eliminarea funcționării în gol a utilajelor, utilizarea rațională a iluminatului ge­neral al halelor de lucru și iluminatului la locurile de muncă, oprirea instalațiilor de ventilație în perioadele de pauză și altele, un accent deosebit s-a pus pe elabora­rea și aplicarea unor măsuri de ordin tehnic și tehnolo­gic. Dintre principalele mă­suri aplicate în urma efec­tuării unor bilanțuri energe­tice, cercetări, aplicării unor inovații, putem enumera: ra­ționalizarea diagramei de a­limentare a cuptoarelor elec­trice cu arc, folosite la topi­rea reducătoare a bauxitei; reintroducerea în circuitul tehnologic a subproduselor cu conținut ridicat de trio­­xid de aluminiu, îmbunătă­țirea randamentului de tran­sformare a corindonului brut în corindon granulat. Ca urmare a acestui fapt s-a reușit o reducere a consumu­lui specific de energie elec­trică, la electrocorindon, cu 17,2 la sută față de cel rea­lizat în 1969. La fabricarea carburii de siliciu, prin ra­ționalizarea compoziției șar­jelor de reacție din cuptoare, în vederea obținerii unor randamente optime și con­stante, înlocuirea agregatelor de alimentare cu energie e­­lectrică, adică a grupurilor convertizoare, cu transforma­toare de putere, s-a obținut o reducere a pierderilor de energie în instalația de ali­mentare cu energie electrică a cuptoarelor, transformatoa­rele avînd un randament e­­nergetic mai ridicat decit grupurile convertizoare, cu circa 15 la sută. De înaltă eficiență s-a dovedit raționa­lizarea diagramelor de ali­mentare cu energie electrică prin utilizarea unor tran­sformatoare de putere cu trepte de reglare sub sarci­nă a tensiunii. Măsurile a­­plicate­­ la fabricarea­­ carburii de siliciu au dat de aseme­nea rod; consumul specific de energie electrică pe tona de produs finit, redrucîndu-se în ultimii ani cu peste 800 de kwh. Activitatea depusă în în­treprindere pe linia reduce­rii consumurilor energetice a vizat și fabricarea electrozi­lor siderurgici grafitați. In scopul unei valorificări efi­­cienete a energiei în tehnologia de fabricație a acestui pro­dus s-au aplicat următoarele I. CONST­ANTINESCU (Continuare în pag. a­lli-a) V*__________________________ Combinatul de pielărie și încălțăminte din Cluj, locul unde in fiecare an creatori și proiectanți pregătesc și realizează cu migală și fantezie zeci de modele de pantofi, ghete, cizme și sandale pentru toate virstele. Imaginea noastră îl prezintă pe Ioan Boan­­că, unul din apreciații conducători de agregate de la faza de formare din atelierul de talpă sintetică Investiția cea mai eficientă a societății: ȘCOALA Noul an de învățămint debutează sub auspiciile generos formulate de Plenara C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie a.c., relevînd un program cuprinzător, înțelept și realist de adaptare a acestui domeniu la imperativele în continuă as­cendență ale prezentului și viitorului, înfăptuirea amplului program de măsuri privind dezvoltarea și perfecționarea pe o perioadă îndelungată a învățământului în România, are o importanță hotârîtoare pentru mersul inainte al societății noastre socialiste și va contribui intr-un grad superior nu numai la asigurarea cadrelor necesare dezvoltării patriei intr-un ritm accelerat, ci și la ridicarea nivelului de cultu­ră generală a întregului popor, la lichidarea deosebirilor esențiale între munca fizică și cea intelectuală, la organi­zarea superioară a societății noastre, la apropierea ei de comunism. Problema fundamentală ce stă in fața școlilor și a slujitorilor ei este îndeplinirea acestor hotărîri la timp și în cele mai bune condițiuni. Am solicitat prof. univ. dr. docent Ștefan Pascu, preșe­dintele Consiliului rectorilor din Centrul universitar Cluj, să înfățișeze preocupările oamenilor școlii la traducerea in viață, cu responsabilitate comunistă, a acestor hotărîri, cu prilejul inaugurării noului an școlar. — Un prim aspect asupra căruia am dori să vă opriți este conținutul și calitatea în­vățământului. — Problema conținutului învățămîntului, a calității a­­cestuia, problema adaptării lui la nevoile societății, a in­tegrării în societate, a slujirii acesteia spre continua ei dez­voltare, constituie astăzi o preocupare ce poate fi socoti­tă mondială, fără nici o exa­gerare. Foruri și persoane in­vestite cu răspunderea învăță­mîntului de toate gradele, de toate structurile, foruri de știință ,și de invățămînt, na­ționale și internaționale, sînt preocupate de găsirea altor mijloace, altor metode, altor tehnici, fiecare dintre ele și toate la un loc contribuind la dezvoltarea și modernizarea învățămîntului. Se formulează opinii interesante, izvorîte din propria experiență sau din studiul comparativ cu ceea ce se realizează în alte părți, în alte țări. Chiar dacă opiniile, căile, metodele sînt, uneori, diferite, toate urmăresc același scop final, integrarea învăță­mîntului în societate și contri­buția lui la dezvoltarea mate­rială, spirituală, culturală, tehnico-științifică, a societății. In contextul acestor preocu­pări mondiale se înscrie și permanenta grijă a partidului nostru, a conducerii sale supe­­rioare, a tovarășului Nicolae Ceaușescu, a statului nostru socialist pentru dezvoltarea și perfecționarea invățămîntului. De mai mulți ani, indicații prețioase sînt oferite învăță­mîntului, îndrumări valoroase, izvorîte din dorința și răspun­derea pentru această institu­ție considerată ca principal factor de civilizație. în acest context, și ca urmare a con­dițiilor materiale și spirituale create în țara noastră, se cu­vin înțelese și aplicate Ple­nara din 18—19 iunie a.c., Proiectul studiu al Ministeru­lui Educației și Invățămîntu­­lui și mai ales concluziile se­cretarului general al partidu­lui nostru.­­ Principii de maximă în­semnătate pentru dezvoltarea și perfecționarea învățământu­lui de toate gradele se cuvin a fi amintite pentru că ele constituie un memento perma­nent pentru toți slujitorii șco­lii în activitatea cotidiană de instruire și educare, de mai bună organizare a procesului de învățămint.­­ Toate principiile și măsu­rile stabilite sunt străbătute de ideea raportării întregii acti­vități școlare la necesitățile și realitățile prezente, la posibi­litățile zilei de mîine, în sens metaforic de viitor. Pe acest temei științific și realist se înscriu principiile documente­lor, salutare fără nici o îndo­ială fiecare dintre ele și toate Emilia CRIȘAN (Continuare în pag. a­ll-a) Muncă avîntată pe ogoare la cules, pregătirea terenului și semănat în aceste zile de miez de septembrie, cînd toamna a început să-și trimită solii, vestind că în curînd va intra în drepturi depline, pe întinsele ogoare ale unităților agricole din județ lucrătorii întreprinderilor agricole de stat, mecanizatorii S.M.A. și țăranii coope­ratori desfășoară o muncă avântată pentru strîngerea la timp a recoltelor de sfeclă de zahăr, cartofi și alte culturi tîrzii și pentru pregătirea producției de gin și orz de anul viitor. O seamă de unități agricole au reușit să obțină primele succese pe care le con­semnăm. Au încheiat recoltarea sfeclei de zahăr la cooperativa agricolă din Boju, recolta­rea sfeclei de zahăr a fost începută încă din săptămîna trecută. Zilnic, zeci și zeci de co­operatori, puternic stimulați de aplicarea sistemului de retribuție în acord global,­­ au participat la recoltarea acestei culturi și a cartofilor. La aceste lucrări au participat, alături de familiile lor, pentru strîngerea cit mai grabnică a recoltelor, și salariații unor întreprinderi care domiciliază în sat. Astfel, printr-o largă mobilizare a tuturor forțelor de lucru, în decurs de o săptămînă s-a reu­șit să se recolteze întreaga suprafață de 40 hectare cu sfeclă de zahăr. Din mijlocul săptămînii trecute, după cum ne-a relatat inginerul șef Cornel Ionescu, a început să se transporte sfecla de zahăr la baza de­ recep­ție din Apahida, eliberîndu-se astfel zilnic noi suprafețe destinate însămînțărilor de toamnă. Pînă joi au terminat recoltarea sfeclei de zahăr pe cele 100 hectare și cooperatorii din Plăiești. Dar transportul sfeclei și eliberarea terenului se desfășoară într-un ritm neco­respunzător deoarece autobaza din Turda a pus la dispoziția unității un număr prea re­dus de autocamioane, în schimburi prelungite la pregătirea terenului Mecanizatorii întreprinderii agricole de stat Gherla au de executat în aceste zile un volum mare de lucrări. Unii lucrează la recoltarea și însilozarea furajelor, alții la executarea arăturilor de însămînțări și dis­­cuirea lor pentru pregătirea patului germina­tiv. Pămîntul fiind foarte uscat, arăturile se execută cu multă greutate, iar pentru pre­gătirea patului germinativ uneori arătura trebuie discuită de 3—4 ori. Pentru a cîștiga timp și a imprima un ritm mai accelerat lu­crărilor de pregătire a terenului, mecaniza­torii au luat hotărîrea de a munci în schim­buri prelungite și în timpul nopții la arat și discuit La aceste lucrări pe lîngă tracto­riștii repartizați la pregătirea terenului, par­ticipă și mecanizatorii repartizați la însilo­­zări. Seara, după ce combinele de siloz sînt trase la marginea lanurilor, mecanizatorii a­­tașează plugurile sau grapele cu discuri, tre­­cînd la pregătirea terenului. In felul acesta, în fiecare noapte la fermele din Năsal și Moci ale I.A.S., Gherla se adaugă cîte 10—12 hectare de arături pentru însămînțări. In zona premontană și deluroasă semănatul griului a început din plin Preocupați să asigure semănatul păioaselor de toamnă la timpul optim și la nivel agro­tehnic ridicat, mecanizatorii și cooperatorii din multe unități agricole cooperatiste din județul nostru au început în cursul acestei săptămîni semănatul orzului și griului. Prin­tre primele au început semănatul cooperati­vele­­ agricole din zona premontană și delu­roasă a județului. Pînă în ziua de 13 sep­tembrie cooperatorii din Alton au însămânțat 70 hectare cu grîu, iar cooperatorii din Ciu­­rila și Filea cîte 30, respectiv 35 hectare. în raza S.M.A. Vultureni, semănatul păioaselor de asemenea a fost declanșat încă din pri­mele zile ale acestei săptămîni. Cei dinții au început semănatul mecanizatorii și coope­ratorii din Jula, care, pînă în ziua de 14 septembrie, au însămînțat 20 hectare cu orz, 20 hectare cu grîu și 15 ha culturi pentru masă verde. Pînă la aceeași dată, și la C.A.P. Așchileul Mic au fost însămînțate 30 hectare cu orz și 30 hectare cu grîu, la C.A.P. Vul­tureni 50 hectare cu grîu, iar la C.A.P. Aș­chileul Mare — 40 hectare cu grîu. VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU LA ECUADOR VIN­A PROTOCOLARĂ doi după-amiază, președin­tele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a făcut o vizită protocolară, la Palatul Național, președintelui Repu­blicii Ecuador, general Guil­lermo Rodriguez Lara. La întrevederea care a avut loc cu acest prilej au asistat miniștrii de externe ai celor două țări, George Macovescu și Antonio Jose Lucio Pare­des. Intr-o atmosferă cordială, prietenească, au fost abordate probleme privind relațiile de colaborare dintre cele două țări și, îndeosebi, au fost a­­nalizate căile lor de dezvol­tare în interesul celor două țări și popoare, al cauzei pă­cii și colaborării internaționa­le. Totodată, au fost discutate probleme de interes reciproc ale situației internaționale ac­tuale. La sosire și la plecarea de la Palatul Național, garda prezidențială a prezentat ono­rul. Au fost intonate imnuri­le de stat ale celor două țări. Atît pe traseul străbătut pînă la Palatul Național, cît și în fața reședinței preziden­țiale, un mare număr de lo­cuitori ai capitalei ecuadorie­­ne au făcut președintelui Nicolae Ceaușescu o caldă manifestare de prietenie. Oaspeți ai Universității Centrale din Quito Vineri dimineața, preșe­dintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au făcut o vizită la Universita­tea Centrală din Quito, una dintre cele mai vechi insti­tuții de învățămînt superior din America Latină. Studenții universității, în număr impresionant, au fă­cut oaspeților români o en­tuziastă primire. Studenții au părăsit pentru un moment laboratoarele unde acum, înaintea deschiderii anului de învățămint, fac perioada de practică, adunîndu-se în fața clădirii și de-a lungul culoarelor pentru a ovațio­na pe președintele primului stat socialist care face o vi­zită în Ecuador, pe conducă­torul României socialiste, Nicolae Ceaușescu. Din rîn­­dul studenților răsună înde­lung­urări de bun venit­ u­­rări pentru România socialis­tă, pentru conducătorul ei. Pe pancarte ridicate de stu­denți se puteau citi cuvinte­le: „Bun venit conducătoru­lui României socialiste. Nicolae Ceaușescu“, „Trăias­că unitatea tineretului din România și Ecuador în lupta comună pentru pace și pro­gres social!“ Președintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu sînt întîmpinați de rectorul universității, Ed­­mundo Rivadeneira, de secre­tarul general al consiliului profesoral, Adriano Rosales, de membri ai consiliului, pro­fesori și reprezentanți ai stu­­dențimii. Adresindu-se solilor poporu­lui român, rectorul prof. dr. Edmundo Rivadeneira, le-a a­­dr­esat un călduros cuvînt de salut. Intr-un cadru solemn, șefu­lui statului român, tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu, i s-a decernat titlul de doctor ho­noris causa al Universității Centrale din Ecuador, înalt titlu științific conferit la soli­citarea conducerii­­ Facultății de științe economice din ca­drul universității. A luat cuvîntul rectorul u­­niversității ecuadoriene.­­Subliniind importanța acti­vității pe tărîm științific a tovarășei Elena Ceaușescu, ac­tivitate consacrată cercetării în domeniul chimiei, rectorul universității i-a conferit tit­lurile de membru de onoare al Consiliului universitar și al Consiliului de conducere. Mulțumind, președintele Nicolae Ceaușescu a rostit o alocuțiune. In ropote de aplauze, asis­tența felicită călduros pe con­ducătorul statului român, pre­ședintele Nicolae Ceaușescu, pe tovarășa Elena Ceaușescu. Se produce apoi un eveni­ment emoționant. La propu­nerea prof. dr. ing. Wenceslav Vazconez, decanul Facultății de inginerie, se păstrează un moment de reculegere pentru victimele loviturii de stat mi­litare din Chile. In sală î­nsună lozinci ex­­primînd solidaritatea cu lupta poporului chilian. Lozincile sînt reluate apoi de masele de studenți, care umplu pînă la refuz curtea interioară a universității. Intr-o atmosferă vibrantă, de solidaritate mili­tantă, sînt intonate imnuri re­voluționare, se scandează lo­zinci pentru unitatea și soli­daritatea dintre poporul ro­mân, ecuadorion și celelalte popoare ale Americii Latine, a tineretului din întreaga lu­me, în lupta comună împotri­va imperialismului pentru i­­dealurile nobile ale progesu­­lui, democrației și echității so­ciale. Din mulțime, se aud în limba română cuvintele: „Tră­iască Ceaușescu, trăiască Ro­mânia!“. In aclamațiile mulțimii, de pe terasa universității, ia cu­vântul tovarășul Nicolae Ceaușescu. In continuare, în cadr­ul Fa­cultății de științe­ economice are loc un alt moment emo­(Continuare în pag. a IV-a) CANTINELE STUDENȚEȘTI ÎN PRAGUL ANULUI UNIVERSITAR N-am fi crezut că această anchetă, care-și propune să relateze foarte exact și la­pidar despre felul în care s-au pregătit cantinele stu­dențești pentru noul an uni­versitar, să­ ne prilejuiască reflecții sentimentale. Revă­­zînd, însă, minunatul orășel al studenților, cantina-gi­­gant de aici, în care servesc masa aproape 3.500 de stu­denți și constatînd eforturi­le care se fac pentru asigu­rarea unei mese consistente, ne-am adus aminte de anii noștri de studenție și astfel n­e-a fost mai ușor să ne dăm seama despre condiții­le de viață ale studențimii de astăzi, condiții create prin preocuparea permanen­tă a partidului și statului nostru și care nu suportă comparații cu anii de de­mult, dar nici măcar de la un an la altul. Așa încît putem afirma cu deplină convingere că studenții clu­jeni dispun de cele mai bu­ne condiții de viață și stu­diu, iar faptul că facem a­­ceastă constatare în preajma deschiderii unui nou an uni­versitar, ne oferă un motiv în plus de satisfacție. CANTINA DIETETICA, patronată de I.M.F., are un profil aparte și tocmai de aceea o misiune nu tocmai ușoar­ă. Nu­­ este vorba nu­mai de faptul că aici ser­vesc masa, în medie, 500 de studenți din centrul univer­sitar, ci de eforturile pe ca­re le reclamă pregătirea­­ a 5 regimuri de bază, plus al­tele care se ivesc pe par­curs, pentru cei suferinzi de diferite afecțiuni. Din acest motiv, aprovizionarea canti­nei trebuie să fie fără cu­sur. La ora vizitei noastre se punea compotul de pere cu­lese din grădina institutului (525 kg), iar rafturile maga­ziei erau pline de alte com­poturi sau legume conserva­te: 1.863 kg compot de pru­ne, 2.511 kg compot de ci­reșe și vișine, 1.365 kg faso­le verde, 1.409 kg bulion, 210 kg castraveți etc. Urmează ca în aceste zile să se pună încă 2.000 kg compot de stru­guri și piersici de toamnă și să se mai însilozeze 21 tone cartofi, ce vor fi livrați de C.A.P. Dezmir. La aceste realizări adăugăm și faptul că în timpul verii cantina a fost zugrăvită și inventarul completat cu toate cele ne­cesare. Pr­omisiunea respon­sabilului Emanoil Rus că studenții car­e vor servi ma­sa aici vor fi mulțumiți ne apare, astfel, întemeiată. La CANTINA UNIVERSI­TĂȚII din Complexul stu­dențesc de pe strada Hașdeu am fost... derutați de câ­teva cifre puțin obișnuite pentru noi, dar care spun, credem, foarte mult: 24.900 kg castraveți cornișori, 14.500 kg diferite compoturi, 23.000 kg bulion, 12.500 kg fasole verde, 3.500 kg dovle­cei în sare, 210.000 kg car­tofi. La acestea se vor a­­dăuga, în aceste zile, apro­ximativ 15.000 kg bulion, 6.000 kg fasole verde și 80.000 kg cartofi. Cîtă mun­că pentru procurarea, trans­portul și apoi conservarea a­­cestui fond de marfă, cîte e­­forturi zilnice pentru a găti și servi trei mese pentru a­­proape 3.500 de studenți, dar și cîte satisfacții îți pot da toate aceste reușite. Nu știm dacă personalul care serveș­te această cantină și respon­sabilul ei, Ioan Zim­an, au încercat sentimentul atît de firesc al datoriei împlinite, dar ne permitem, în nume­le miilor de studenți care vor servi masa aici, să le adresăm sincere felicitări! Aceasta, însă, nu ne împie­dică să notăm că la ora ac­tuală sunt rămase în urmă o serie de lucrări de repa­rații și întreținere la utila­jele cantinei și că timpul de aducere a lor la zi este foar­te scurt. Despre CANTINA „VIC­TOR BABEȘ“ a I.M.F. in- Traian BARA (Continuare în pag. a ll-a) In pagina a IV-a: Cuvîntările celor doi șefi de stat la ban­chetul oferit în onoarea președintelui Nicolae Ceaușescu Conferința pentru securitate și cooperare în Europa Pe agenda fazei a II-a: COOPERAREA CULTURALĂ Lucrările fazei a II-a a Conferinței pentru securita­te și cooperare în Europa, care vor începe la Geneva în ziua de 18 septembrie 1973, vor acorda o atenție deosebită problemelor pri­vind cooperarea culturală, plecînd de la recunoașterea unanimă a raporturilor de interdependență și condițio­nare reciprocă existente în­tre conceptul de securitate și cooperare. Dezvoltarea continuă pe care au cunoscut-o în ultimii ani relațiile de cooperare multilaterală între statele continentului nostru, cursul ascendent al preocupărilor de lărgire a accesului opi­niei publice proprii la cu­ceririle științei și tehnicii din alte țări, precum și la preocupările din domeniul cultural-artistic, concomitent cu eforturile de înscriere a celor mai semnificative reu­șite naționale in circuitul valorilor materiale și spiri­tuale universale, au pus în fața Conferinței sarcina de a examina toate posibilități­le de cooperare menite să creeze cele mai bune condi­ții pentru sporirea schimbu­rilor culturale și educative, o mai bună difuzare a infor­mației, pentru contactele în­tre oameni și rezolvarea problemelor umanitare. In acest sens, Comisia în­sărcinată cu definitivarea do­cumentelor privind cel de-al treilea punct al ordinii de zi —­ cooperarea culturală, va folosi nu numai formele de cooperare existente, ci va conveni, de asemenea, asu­pra unor căi și mijloace noi, în conformitate cu obiective­le stabilite în recomandările finale ale reuniunii pregăti­toare de la Helsinki și apro­bate, în prima fază a Con­ferinței, de către miniștrii de externe ai țărilor partici­pante. Potrivit recomandărilor fi­nale de la Helsinki, Confe­rința este chemată să formu­leze propuneri corespunză­toare în acest domeniu, ba­­zîndu-se pe deplina respec­tare a principiilor care gu­vernează relațiile dintre sta­tele participante și care au fost definite fără echivoc în directivele Comisiei însărci­nate cu studierea probleme­lor referitoare la securitatea în Europa: egalitatea suve­rană, respectarea drepturi­lor inerente suveranității, nerecurgerea la forță și la amenințarea cu forța, invio­labilitatea frontierelor, in­tegritatea teritorială a state­­lor, reglementarea pașnică a diferendelor, neintervenția în treburile interne, respectarea drepturilor omului și a liber­tăților fundamentale, inclu­siv libertatea de gîndire, conștiință, religie sau con­vingere, egalitatea în drep­turi a popoarelor și dreptul lor de a dispune de ele în­sele, cooperarea între state și îndeplinirea cu bună cre­dință a obligațiilor, în con­formitate cu dreptul inter­național. Conferința va pregăti pro­puneri în scopul lărgirii și îmbunătățirii cooperării și schimburilor în diferite do­­menii ale culturii, indicînd componentele și obiectivele unei dezvoltări armonioase, pe termen lung, a acestor schimburi, țintnd seama, în acest sens, și de rezultatele Conferinței interguverna­­mentale cu privire la poli­ticile culturale în Europa, care a avut loc la Helsinki în iunie 1972. Printre aspectele concrete avute în vedere la elabora­rea documentelor finale ale Conferinței în acest dome­niu, a fost reținută necesita­tea extinderii relațiilor din­tre instituțiile guvernamen­tale și organizațiile neguver­namentale competente, care se ocupă de problemele cul­turii, promovarea unei cât mai depline cunoașteri reci­proce a realizărilor din ăo­ (Continuare în pag. a IV-a) Un unghi inedit surprins de fotoreporter pe str. Gh. Baritiu din Cluj

Next