Făclia, iulie-septembrie 1973 (Anul 27, nr. 8284-8361)
1973-09-15 / 8348. szám
Proletari din toate țările^uniți va! Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consilii popular județean """"'simboláT^ 4 pagini 30 bani SPECIFICUL PRODUCȚIEI MUI CONSTITUIE 1 ATU AL CONSUMULUI EXAGERATE In unele întreprinderi, natura activității desfășurate impune un consum ridicat de energie. Sînt cazuri cînd intr-o unitate se consumă cit în zece. Aparent, acest lucru pare normal. Spunem aparent, deoarece știința și tehnica aflate in plin proces de dezvoltare ne oferă în permanență noi soluții tehnice și organizatorice care, aplicate, pot schimba radical condițiile de producție. Asta înseamnă că la un moment dat, atuul specificului producției poate deveni un paravan în spatele căruia să se ascundă numeroase rezerve interne valorificabile. O discuție avută cu ing. Kyssela Wilhelm, inginer șef la întreprinderea „Carbochim", unitate mare consumatoare de energie electrică, evidențiază cu pregnanță acest lucru. Prima întrebare se impune, desigur, de la sine. De ce este ..Carbochimul"1 unul dintre marii consumatori de energie electrică din municipiu? — întreprinderea noastră fabrică produse abrazive și cărbunoase. Tehnologiile utilizate în acest scop necesită temperaturi înalte, realizabile doar în Cuptoare electrice de diferite tipuri și anume: cuptoare cu rezistență, în care reacția de formare a carburii de siliciu are loc la temparatura de circa 2.000 ° C, cuptoare pentru grafitarea electrozilor de cărbune, unde temperatura de reacție este de circa 2.500 ° C, precum și cuptoare de topire reducătoare a bauxitei, în vederea obținerii electrocorindonului normal, unde temperatura necesară reacțiilor de transformare este tot de peste 2.000 ° C. Aceste procese de fabricație reclamă consumuri de energie electrică ridicate, făcînd ca întreprinderea noastră sa ocupe primul loc pe lista consumatorilor de energie electrică de pe raza municipiului Cluj. — Ce măsuri s-au luat totuși pentru reducerea consumului de energie electrică? — Reducerea consumurilor specifice de energie a constituit întotdeauna o preocupare deosebită pentru colectivul nostru. Pe lîngă unele acțiuni de natură organizatorică, ca: numirea unor responsabili pe secții și ateliere, care să asigure respectarea unui regim sever de economisire a energiei electrice, eliminarea funcționării în gol a utilajelor, utilizarea rațională a iluminatului general al halelor de lucru și iluminatului la locurile de muncă, oprirea instalațiilor de ventilație în perioadele de pauză și altele, un accent deosebit s-a pus pe elaborarea și aplicarea unor măsuri de ordin tehnic și tehnologic. Dintre principalele măsuri aplicate în urma efectuării unor bilanțuri energetice, cercetări, aplicării unor inovații, putem enumera: raționalizarea diagramei de alimentare a cuptoarelor electrice cu arc, folosite la topirea reducătoare a bauxitei; reintroducerea în circuitul tehnologic a subproduselor cu conținut ridicat de trioxid de aluminiu, îmbunătățirea randamentului de transformare a corindonului brut în corindon granulat. Ca urmare a acestui fapt s-a reușit o reducere a consumului specific de energie electrică, la electrocorindon, cu 17,2 la sută față de cel realizat în 1969. La fabricarea carburii de siliciu, prin raționalizarea compoziției șarjelor de reacție din cuptoare, în vederea obținerii unor randamente optime și constante, înlocuirea agregatelor de alimentare cu energie electrică, adică a grupurilor convertizoare, cu transformatoare de putere, s-a obținut o reducere a pierderilor de energie în instalația de alimentare cu energie electrică a cuptoarelor, transformatoarele avînd un randament energetic mai ridicat decit grupurile convertizoare, cu circa 15 la sută. De înaltă eficiență s-a dovedit raționalizarea diagramelor de alimentare cu energie electrică prin utilizarea unor transformatoare de putere cu trepte de reglare sub sarcină a tensiunii. Măsurile aplicate la fabricarea carburii de siliciu au dat de asemenea rod; consumul specific de energie electrică pe tona de produs finit, redrucîndu-se în ultimii ani cu peste 800 de kwh. Activitatea depusă în întreprindere pe linia reducerii consumurilor energetice a vizat și fabricarea electrozilor siderurgici grafitați. In scopul unei valorificări eficienete a energiei în tehnologia de fabricație a acestui produs s-au aplicat următoarele I. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. alli-a) V*__________________________ Combinatul de pielărie și încălțăminte din Cluj, locul unde in fiecare an creatori și proiectanți pregătesc și realizează cu migală și fantezie zeci de modele de pantofi, ghete, cizme și sandale pentru toate virstele. Imaginea noastră îl prezintă pe Ioan Boancă, unul din apreciații conducători de agregate de la faza de formare din atelierul de talpă sintetică Investiția cea mai eficientă a societății: ȘCOALA Noul an de învățămint debutează sub auspiciile generos formulate de Plenara C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie a.c., relevînd un program cuprinzător, înțelept și realist de adaptare a acestui domeniu la imperativele în continuă ascendență ale prezentului și viitorului, înfăptuirea amplului program de măsuri privind dezvoltarea și perfecționarea pe o perioadă îndelungată a învățământului în România, are o importanță hotârîtoare pentru mersul inainte al societății noastre socialiste și va contribui intr-un grad superior nu numai la asigurarea cadrelor necesare dezvoltării patriei intr-un ritm accelerat, ci și la ridicarea nivelului de cultură generală a întregului popor, la lichidarea deosebirilor esențiale între munca fizică și cea intelectuală, la organizarea superioară a societății noastre, la apropierea ei de comunism. Problema fundamentală ce stă in fața școlilor și a slujitorilor ei este îndeplinirea acestor hotărîri la timp și în cele mai bune condițiuni. Am solicitat prof. univ. dr. docent Ștefan Pascu, președintele Consiliului rectorilor din Centrul universitar Cluj, să înfățișeze preocupările oamenilor școlii la traducerea in viață, cu responsabilitate comunistă, a acestor hotărîri, cu prilejul inaugurării noului an școlar. — Un prim aspect asupra căruia am dori să vă opriți este conținutul și calitatea învățământului. — Problema conținutului învățămîntului, a calității acestuia, problema adaptării lui la nevoile societății, a integrării în societate, a slujirii acesteia spre continua ei dezvoltare, constituie astăzi o preocupare ce poate fi socotită mondială, fără nici o exagerare. Foruri și persoane investite cu răspunderea învățămîntului de toate gradele, de toate structurile, foruri de știință ,și de invățămînt, naționale și internaționale, sînt preocupate de găsirea altor mijloace, altor metode, altor tehnici, fiecare dintre ele și toate la un loc contribuind la dezvoltarea și modernizarea învățămîntului. Se formulează opinii interesante, izvorîte din propria experiență sau din studiul comparativ cu ceea ce se realizează în alte părți, în alte țări. Chiar dacă opiniile, căile, metodele sînt, uneori, diferite, toate urmăresc același scop final, integrarea învățămîntului în societate și contribuția lui la dezvoltarea materială, spirituală, culturală, tehnico-științifică, a societății. In contextul acestor preocupări mondiale se înscrie și permanenta grijă a partidului nostru, a conducerii sale superioare, a tovarășului Nicolae Ceaușescu, a statului nostru socialist pentru dezvoltarea și perfecționarea invățămîntului. De mai mulți ani, indicații prețioase sînt oferite învățămîntului, îndrumări valoroase, izvorîte din dorința și răspunderea pentru această instituție considerată ca principal factor de civilizație. în acest context, și ca urmare a condițiilor materiale și spirituale create în țara noastră, se cuvin înțelese și aplicate Plenara din 18—19 iunie a.c., Proiectul studiu al Ministerului Educației și Invățămîntului și mai ales concluziile secretarului general al partidului nostru. Principii de maximă însemnătate pentru dezvoltarea și perfecționarea învățământului de toate gradele se cuvin a fi amintite pentru că ele constituie un memento permanent pentru toți slujitorii școlii în activitatea cotidiană de instruire și educare, de mai bună organizare a procesului de învățămint. Toate principiile și măsurile stabilite sunt străbătute de ideea raportării întregii activități școlare la necesitățile și realitățile prezente, la posibilitățile zilei de mîine, în sens metaforic de viitor. Pe acest temei științific și realist se înscriu principiile documentelor, salutare fără nici o îndoială fiecare dintre ele și toate Emilia CRIȘAN (Continuare în pag. all-a) Muncă avîntată pe ogoare la cules, pregătirea terenului și semănat în aceste zile de miez de septembrie, cînd toamna a început să-și trimită solii, vestind că în curînd va intra în drepturi depline, pe întinsele ogoare ale unităților agricole din județ lucrătorii întreprinderilor agricole de stat, mecanizatorii S.M.A. și țăranii cooperatori desfășoară o muncă avântată pentru strîngerea la timp a recoltelor de sfeclă de zahăr, cartofi și alte culturi tîrzii și pentru pregătirea producției de gin și orz de anul viitor. O seamă de unități agricole au reușit să obțină primele succese pe care le consemnăm. Au încheiat recoltarea sfeclei de zahăr la cooperativa agricolă din Boju, recoltarea sfeclei de zahăr a fost începută încă din săptămîna trecută. Zilnic, zeci și zeci de cooperatori, puternic stimulați de aplicarea sistemului de retribuție în acord global, au participat la recoltarea acestei culturi și a cartofilor. La aceste lucrări au participat, alături de familiile lor, pentru strîngerea cit mai grabnică a recoltelor, și salariații unor întreprinderi care domiciliază în sat. Astfel, printr-o largă mobilizare a tuturor forțelor de lucru, în decurs de o săptămînă s-a reușit să se recolteze întreaga suprafață de 40 hectare cu sfeclă de zahăr. Din mijlocul săptămînii trecute, după cum ne-a relatat inginerul șef Cornel Ionescu, a început să se transporte sfecla de zahăr la baza de recepție din Apahida, eliberîndu-se astfel zilnic noi suprafețe destinate însămînțărilor de toamnă. Pînă joi au terminat recoltarea sfeclei de zahăr pe cele 100 hectare și cooperatorii din Plăiești. Dar transportul sfeclei și eliberarea terenului se desfășoară într-un ritm necorespunzător deoarece autobaza din Turda a pus la dispoziția unității un număr prea redus de autocamioane, în schimburi prelungite la pregătirea terenului Mecanizatorii întreprinderii agricole de stat Gherla au de executat în aceste zile un volum mare de lucrări. Unii lucrează la recoltarea și însilozarea furajelor, alții la executarea arăturilor de însămînțări și discuirea lor pentru pregătirea patului germinativ. Pămîntul fiind foarte uscat, arăturile se execută cu multă greutate, iar pentru pregătirea patului germinativ uneori arătura trebuie discuită de 3—4 ori. Pentru a cîștiga timp și a imprima un ritm mai accelerat lucrărilor de pregătire a terenului, mecanizatorii au luat hotărîrea de a munci în schimburi prelungite și în timpul nopții la arat și discuit La aceste lucrări pe lîngă tractoriștii repartizați la pregătirea terenului, participă și mecanizatorii repartizați la însilozări. Seara, după ce combinele de siloz sînt trase la marginea lanurilor, mecanizatorii atașează plugurile sau grapele cu discuri, trecînd la pregătirea terenului. In felul acesta, în fiecare noapte la fermele din Năsal și Moci ale I.A.S., Gherla se adaugă cîte 10—12 hectare de arături pentru însămînțări. In zona premontană și deluroasă semănatul griului a început din plin Preocupați să asigure semănatul păioaselor de toamnă la timpul optim și la nivel agrotehnic ridicat, mecanizatorii și cooperatorii din multe unități agricole cooperatiste din județul nostru au început în cursul acestei săptămîni semănatul orzului și griului. Printre primele au început semănatul cooperativele agricole din zona premontană și deluroasă a județului. Pînă în ziua de 13 septembrie cooperatorii din Alton au însămânțat 70 hectare cu grîu, iar cooperatorii din Ciurila și Filea cîte 30, respectiv 35 hectare. în raza S.M.A. Vultureni, semănatul păioaselor de asemenea a fost declanșat încă din primele zile ale acestei săptămîni. Cei dinții au început semănatul mecanizatorii și cooperatorii din Jula, care, pînă în ziua de 14 septembrie, au însămînțat 20 hectare cu orz, 20 hectare cu grîu și 15 ha culturi pentru masă verde. Pînă la aceeași dată, și la C.A.P. Așchileul Mic au fost însămînțate 30 hectare cu orz și 30 hectare cu grîu, la C.A.P. Vultureni 50 hectare cu grîu, iar la C.A.P. Așchileul Mare — 40 hectare cu grîu. VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU LA ECUADOR VINA PROTOCOLARĂ doi după-amiază, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a făcut o vizită protocolară, la Palatul Național, președintelui Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara. La întrevederea care a avut loc cu acest prilej au asistat miniștrii de externe ai celor două țări, George Macovescu și Antonio Jose Lucio Paredes. Intr-o atmosferă cordială, prietenească, au fost abordate probleme privind relațiile de colaborare dintre cele două țări și, îndeosebi, au fost analizate căile lor de dezvoltare în interesul celor două țări și popoare, al cauzei păcii și colaborării internaționale. Totodată, au fost discutate probleme de interes reciproc ale situației internaționale actuale. La sosire și la plecarea de la Palatul Național, garda prezidențială a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Atît pe traseul străbătut pînă la Palatul Național, cît și în fața reședinței prezidențiale, un mare număr de locuitori ai capitalei ecuadoriene au făcut președintelui Nicolae Ceaușescu o caldă manifestare de prietenie. Oaspeți ai Universității Centrale din Quito Vineri dimineața, președintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au făcut o vizită la Universitatea Centrală din Quito, una dintre cele mai vechi instituții de învățămînt superior din America Latină. Studenții universității, în număr impresionant, au făcut oaspeților români o entuziastă primire. Studenții au părăsit pentru un moment laboratoarele unde acum, înaintea deschiderii anului de învățămint, fac perioada de practică, adunîndu-se în fața clădirii și de-a lungul culoarelor pentru a ovaționa pe președintele primului stat socialist care face o vizită în Ecuador, pe conducătorul României socialiste, Nicolae Ceaușescu. Din rîndul studenților răsună îndelungurări de bun venit urări pentru România socialistă, pentru conducătorul ei. Pe pancarte ridicate de studenți se puteau citi cuvintele: „Bun venit conducătorului României socialiste. Nicolae Ceaușescu“, „Trăiască unitatea tineretului din România și Ecuador în lupta comună pentru pace și progres social!“ Președintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu sînt întîmpinați de rectorul universității, Edmundo Rivadeneira, de secretarul general al consiliului profesoral, Adriano Rosales, de membri ai consiliului, profesori și reprezentanți ai studențimii. Adresindu-se solilor poporului român, rectorul prof. dr. Edmundo Rivadeneira, le-a adresat un călduros cuvînt de salut. Intr-un cadru solemn, șefului statului român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, i s-a decernat titlul de doctor honoris causa al Universității Centrale din Ecuador, înalt titlu științific conferit la solicitarea conducerii Facultății de științe economice din cadrul universității. A luat cuvîntul rectorul universității ecuadoriene.Subliniind importanța activității pe tărîm științific a tovarășei Elena Ceaușescu, activitate consacrată cercetării în domeniul chimiei, rectorul universității i-a conferit titlurile de membru de onoare al Consiliului universitar și al Consiliului de conducere. Mulțumind, președintele Nicolae Ceaușescu a rostit o alocuțiune. In ropote de aplauze, asistența felicită călduros pe conducătorul statului român, președintele Nicolae Ceaușescu, pe tovarășa Elena Ceaușescu. Se produce apoi un eveniment emoționant. La propunerea prof. dr. ing. Wenceslav Vazconez, decanul Facultății de inginerie, se păstrează un moment de reculegere pentru victimele loviturii de stat militare din Chile. In sală însună lozinci exprimînd solidaritatea cu lupta poporului chilian. Lozincile sînt reluate apoi de masele de studenți, care umplu pînă la refuz curtea interioară a universității. Intr-o atmosferă vibrantă, de solidaritate militantă, sînt intonate imnuri revoluționare, se scandează lozinci pentru unitatea și solidaritatea dintre poporul român, ecuadorion și celelalte popoare ale Americii Latine, a tineretului din întreaga lume, în lupta comună împotriva imperialismului pentru idealurile nobile ale progesului, democrației și echității sociale. Din mulțime, se aud în limba română cuvintele: „Trăiască Ceaușescu, trăiască România!“. In aclamațiile mulțimii, de pe terasa universității, ia cuvântul tovarășul Nicolae Ceaușescu. In continuare, în cadrul Facultății de științe economice are loc un alt moment emo(Continuare în pag. a IV-a) CANTINELE STUDENȚEȘTI ÎN PRAGUL ANULUI UNIVERSITAR N-am fi crezut că această anchetă, care-și propune să relateze foarte exact și lapidar despre felul în care s-au pregătit cantinele studențești pentru noul an universitar, să ne prilejuiască reflecții sentimentale. Revăzînd, însă, minunatul orășel al studenților, cantina-gigant de aici, în care servesc masa aproape 3.500 de studenți și constatînd eforturile care se fac pentru asigurarea unei mese consistente, ne-am adus aminte de anii noștri de studenție și astfel ne-a fost mai ușor să ne dăm seama despre condițiile de viață ale studențimii de astăzi, condiții create prin preocuparea permanentă a partidului și statului nostru și care nu suportă comparații cu anii de demult, dar nici măcar de la un an la altul. Așa încît putem afirma cu deplină convingere că studenții clujeni dispun de cele mai bune condiții de viață și studiu, iar faptul că facem această constatare în preajma deschiderii unui nou an universitar, ne oferă un motiv în plus de satisfacție. CANTINA DIETETICA, patronată de I.M.F., are un profil aparte și tocmai de aceea o misiune nu tocmai ușoară. Nu este vorba numai de faptul că aici servesc masa, în medie, 500 de studenți din centrul universitar, ci de eforturile pe care le reclamă pregătirea a 5 regimuri de bază, plus altele care se ivesc pe parcurs, pentru cei suferinzi de diferite afecțiuni. Din acest motiv, aprovizionarea cantinei trebuie să fie fără cusur. La ora vizitei noastre se punea compotul de pere culese din grădina institutului (525 kg), iar rafturile magaziei erau pline de alte compoturi sau legume conservate: 1.863 kg compot de prune, 2.511 kg compot de cireșe și vișine, 1.365 kg fasole verde, 1.409 kg bulion, 210 kg castraveți etc. Urmează ca în aceste zile să se pună încă 2.000 kg compot de struguri și piersici de toamnă și să se mai însilozeze 21 tone cartofi, ce vor fi livrați de C.A.P. Dezmir. La aceste realizări adăugăm și faptul că în timpul verii cantina a fost zugrăvită și inventarul completat cu toate cele necesare. Promisiunea responsabilului Emanoil Rus că studenții care vor servi masa aici vor fi mulțumiți ne apare, astfel, întemeiată. La CANTINA UNIVERSITĂȚII din Complexul studențesc de pe strada Hașdeu am fost... derutați de câteva cifre puțin obișnuite pentru noi, dar care spun, credem, foarte mult: 24.900 kg castraveți cornișori, 14.500 kg diferite compoturi, 23.000 kg bulion, 12.500 kg fasole verde, 3.500 kg dovlecei în sare, 210.000 kg cartofi. La acestea se vor adăuga, în aceste zile, aproximativ 15.000 kg bulion, 6.000 kg fasole verde și 80.000 kg cartofi. Cîtă muncă pentru procurarea, transportul și apoi conservarea acestui fond de marfă, cîte eforturi zilnice pentru a găti și servi trei mese pentru aproape 3.500 de studenți, dar și cîte satisfacții îți pot da toate aceste reușite. Nu știm dacă personalul care servește această cantină și responsabilul ei, Ioan Ziman, au încercat sentimentul atît de firesc al datoriei împlinite, dar ne permitem, în numele miilor de studenți care vor servi masa aici, să le adresăm sincere felicitări! Aceasta, însă, nu ne împiedică să notăm că la ora actuală sunt rămase în urmă o serie de lucrări de reparații și întreținere la utilajele cantinei și că timpul de aducere a lor la zi este foarte scurt. Despre CANTINA „VICTOR BABEȘ“ a I.M.F. in- Traian BARA (Continuare în pag. a ll-a) In pagina a IV-a: Cuvîntările celor doi șefi de stat la banchetul oferit în onoarea președintelui Nicolae Ceaușescu Conferința pentru securitate și cooperare în Europa Pe agenda fazei a II-a: COOPERAREA CULTURALĂ Lucrările fazei a II-a a Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa, care vor începe la Geneva în ziua de 18 septembrie 1973, vor acorda o atenție deosebită problemelor privind cooperarea culturală, plecînd de la recunoașterea unanimă a raporturilor de interdependență și condiționare reciprocă existente între conceptul de securitate și cooperare. Dezvoltarea continuă pe care au cunoscut-o în ultimii ani relațiile de cooperare multilaterală între statele continentului nostru, cursul ascendent al preocupărilor de lărgire a accesului opiniei publice proprii la cuceririle științei și tehnicii din alte țări, precum și la preocupările din domeniul cultural-artistic, concomitent cu eforturile de înscriere a celor mai semnificative reușite naționale in circuitul valorilor materiale și spirituale universale, au pus în fața Conferinței sarcina de a examina toate posibilitățile de cooperare menite să creeze cele mai bune condiții pentru sporirea schimburilor culturale și educative, o mai bună difuzare a informației, pentru contactele între oameni și rezolvarea problemelor umanitare. In acest sens, Comisia însărcinată cu definitivarea documentelor privind cel de-al treilea punct al ordinii de zi — cooperarea culturală, va folosi nu numai formele de cooperare existente, ci va conveni, de asemenea, asupra unor căi și mijloace noi, în conformitate cu obiectivele stabilite în recomandările finale ale reuniunii pregătitoare de la Helsinki și aprobate, în prima fază a Conferinței, de către miniștrii de externe ai țărilor participante. Potrivit recomandărilor finale de la Helsinki, Conferința este chemată să formuleze propuneri corespunzătoare în acest domeniu, bazîndu-se pe deplina respectare a principiilor care guvernează relațiile dintre statele participante și care au fost definite fără echivoc în directivele Comisiei însărcinate cu studierea problemelor referitoare la securitatea în Europa: egalitatea suverană, respectarea drepturilor inerente suveranității, nerecurgerea la forță și la amenințarea cu forța, inviolabilitatea frontierelor, integritatea teritorială a statelor, reglementarea pașnică a diferendelor, neintervenția în treburile interne, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, inclusiv libertatea de gîndire, conștiință, religie sau convingere, egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul lor de a dispune de ele însele, cooperarea între state și îndeplinirea cu bună credință a obligațiilor, în conformitate cu dreptul internațional. Conferința va pregăti propuneri în scopul lărgirii și îmbunătățirii cooperării și schimburilor în diferite domenii ale culturii, indicînd componentele și obiectivele unei dezvoltări armonioase, pe termen lung, a acestor schimburi, țintnd seama, în acest sens, și de rezultatele Conferinței interguvernamentale cu privire la politicile culturale în Europa, care a avut loc la Helsinki în iunie 1972. Printre aspectele concrete avute în vedere la elaborarea documentelor finale ale Conferinței în acest domeniu, a fost reținută necesitatea extinderii relațiilor dintre instituțiile guvernamentale și organizațiile neguvernamentale competente, care se ocupă de problemele culturii, promovarea unei cât mai depline cunoașteri reciproce a realizărilor din ăo (Continuare în pag. a IV-a) Un unghi inedit surprins de fotoreporter pe str. Gh. Baritiu din Cluj