Făclia, aprilie-decembrie 1974 (Anul 28, nr. 8516-8733)

1974-04-28 / 8539. szám

O­ff ^ Proletari din toate țările junfu­-lor , Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean ^^înCETUL CLuj^^ Duminică 28 aprilie 1974 • Anul XXX - Nr. 8539 • 4 pagini 30 bani In intreprinderi­ pe ogoare noi Înfăptuiri In cinstea sărbătoririi zilei muncii IUI O nouă victorie a constructorilor hidroenergetici [[LICITĂRI PENTRU FORMAȚIA GHIRAN ȘI COMPETITORII EI! Așadar, constructorii A­­menajării hidroenergetice Someș au obținut ieri o nouă victorie, străpungerea — înainte de termen a tron­sonului Fîntînele—Răcătău pe aducțiunea secundară. La întîlnirea din adîncul muntelui au venit dinspre Răcătău oamenii inginerului Benone Rolea (Șantierul 2 Mărișel), iar dinspre Fîntî­nele — cei ai inginerului Ionel Ghiran (Șantierul 3 Fîntînele). A fost un mo­ment emoționant, care a marcat vîrful unui intens efort uman și material, de­pus pe două fronturi de es­­cavare, timp îndelungat. Formația Ionel Ghiran a escavat în aducțiunea se­cundară Valea Ierii — Acu­mularea Fîntînele, pornind de la debușare, 2632 de me­tri liniari. Acest drum în granitul Apusenilor a durat 30 de luni, cu unele pauze forțate, pricinuite fie de în­treruperi în furnizarea ener­giei electrice, fie de acci­dente geologice, cum ar fi infiltrația apei sau falierea rocii. El a fost parcurs, cu o viteză medie lunară de a­­vansare de circa 90 de me­tri liniari, evident mai ma­re decît sarcina prevăzută în graficul general de exe­cuție, în martie 1973, for­mația Ionel Ghiran obținu­se un dublu succes­, 140 de metri liniari la escavare și 120 de metri liniari la be­­tonare, operații desfășurate concomitent, în condiții de lucru complicate și dificile. Acel succes și actuala stră­pungere reprezintă poate cele mai importante și mai semnificative faze din în­treaga perioadă a escavării, deoarece betonarea, realiza­tă deja pe circa 1100 de me­tri liniari, va continua pînă la terminarea cămășuielii definitive a galeriei. Ca inginer și constructor hidroenergetic, Ionel Ghiran e la a doua străpungere pe Șantierul 3 Fîntînele. El își aduce aminte, cu înfrigura­re, de prima, petrecută în noaptea de 21 spre 22 au­gust 1971, în galeria de de­viere a Someșului Cald. Ambele fronturi se apropia­seră atît de mult, încît în­tre ele rămăsese o distanță de numai 50 de centimetri! Forarea, încărcarea cu ex­ploziv și pușcarea acestei „rămășițe“ prezenta riscul unui grav accident. Din fe­ricire, priceperea artificieri­lor a înlăturat pericolul și totul s-a sfîrșit cu bine, en­tuziasmul general estompînd greșeala. Ionel Ghiran, care și-a luat diploma de ingi­ner și a venit pe șantier în 1970, a reținut însă o con­cluzie importantă, semn că profesarea meseriei începea să-l învețe cum trebuie să se descurce în viitor. A doua străpungere a decurs însă în condiții normale de securitate a muncii, brigăzi­le care au realizat joncțiu­nea netrăind decît senti- Lucian SAMBOAN (Continuare în pag. a lll-a) Angajamentul a fost îndeplinit Printre altele, colectivul I.R.E.C. s-a angajat, în cinstea zilei d 1 Mai să execute schimbarea izolației rețelelor pe o distanță de 70 km, dublu față de sarcina de plan, să încheie întregul volum de revizii prevăzute pentru semes­trul I, iar, în municipiul Cluj, să efectueze integral o par­te din modernizările stabilite pentru anul 1974. Acum cînd ne aflăm în preajma lui 1 Mai, harnicul colectiv al acestei întreprinderi raportează că angajamen­tul asumat a fost îndeplinit înainte de termen. In plus, în acest an, dovadă a hotărîrii unanime de întimpinare a ma­rilor evenimente politice ale anului în curs cu rezultate foarte bune, nu a fost înregistrat nici un accident sau aba­tere de la regulile de exploatare a rețelelor. BĂTĂLIA PENTRU APĂ Bătălia pentru apă nu se desfășoară numai în agri­cultură. Nevoia de apă a impus intensificarea efortu­rilor, o activitate susținută și la Armătura Concomi­tent cu preocuparea pentru sporirea producției, îmbună­tățirea calității, atingerea la termenul stabilit a parame­trilor proiectați, a noilor ca­pacități, în acest an, s-a muncit din răsputeri pentru a realiza o cantitate cu­ mai mare de aspersoare, atît de necesare în această perioa­dă agriculturii. Astfel, de la începutul anului s-a reali­zat în plus 13.400 aspersoa­re, cu 11.000 mai multe fa­ță de aceeași perioadă a a­­nului trecut. In felul acesta, întreprinderea va reuși să realizeze în semestrul 2 un devans de 25,000 aspersoare, acoperind în felul acesta anticipat producția de aripi de ploaie a fabricii din Balș. Industria județului Cluj și-a îndeplinit planul pe 4 luni Azi, cînd cititorii noștri parcurg aceste rânduri, în industria județului Cluj se petrece un eveniment care constituie o deosebită satisfacție pentru fiecare om al muncii, ca urmare a eforturilor fizice și intelectuale depuse în perioada scursă de la începutul anului și pînă în prezent, a fost realizată producția glo­bală industrială planificată pe patru luni. Astfel, începînd cu ziua de 28 apri­lie, colectivele de muncă din întreprinderile industriale produc pentru a mări avansul față de prevederile planului anual și, în același timp, pentru realizarea înainte de termen a prevederilor cincinalului. In cinstea zilei de 1 Mai, pînă la sfîrșitul lunii, in județul Cluj se va realiza o producție globală industrială su­plimentară în valoare de aproximativ 100 milioane lei. Este de subliniat că producția județului Cluj, în intervalul amintit (ianua­­rie-aprilie) a fost cu 13,2 la sută mai mare decît cea realizată în perioada co­respunzătoare a anului precedent, iar productivitatea muncii pe un salariat este cu 240 lei mai mare ca nivelul planificat. Sunt succese care reprezintă ho­­tărirea cu care oamenii muncii din județul nostru își îndeplinesc angajamentele luate in cinstea celei de-a 30-a aniversări a Eliberării patriei și Congresului al XI-lea al P.C.R. ■------------------------------------------------------------------------------- -------------- - — ROADELE HĂRNICIEI LA „BOBÎLNA” DEJ O veste bună din Dej re­cepționată de noi in cursul zilei de ieri, colectivul fa­bricii de mobilă „Bobîlna“ raportează îndeplinirea, in data de 27 aprilie 1974, a sarcinilor de plan la pro­ducția globală pe primii pa­tru ani ai cincinalului. Un alt succes al salariaților fa­bricii le întregește bilanțul cu care se vor prezenta la 1 Mai, în data de 20 aprilie a.c. ei au livrat ultimele comenzi beneficiarilor ex­terni, îndeplinind astfel pla­­nul la export pe anii 1971— 1974, creindu-și certe pre­mize pentru realizarea în devans a angajamentelor luate în cinstea celei de-a XXX-a aniversări a Elibe­rării patriei și Congresului al XI-lea al partidului. Printre harnicii frezori ai secției compresoare de la întreprinderea „Tehnofrig“ se nu­miră și Tiberiu Kovács. Iatfi-1 controlînd exactitatea cilindrilor compresoarelor de 850 kcal. Plenara Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie Tovarășul NICOL­AE CEAUȘESCU, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, președintele Repu­blicii Socialiste România, a vizitat, sîmbătă dimineața, Expoziția de aparate și in­stalații pentru activitatea de cercetare științifică și dez­voltare tehnologică, organi­zată cu prilejul Plenarei Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie. In această vizită, secreta­rul general al partidului a fost însoțit de tovarăși Elena Ceaușescu, tovarășii Manea Mănescu, Cornel Burtică, Gheorghe Oprea, viceprim­­ministru al guvernului. La sosirea la Institutul de Cercetări Chimice — puter­nică și prestigioasă unitate de cercetare, care a găzduit dezbaterile plenarei și ex­poziția, — tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost salutat cu deosebit entuziasm, cu mul­tă căldură de specialiștii ca­re lucrează aici, în manifes­tarea lor însuflețită găsin­­du-și expresia sentimentele de adîncă dragoste și recu­noștință față de secretarul general al partidului, care, personal, acordă o atenție (Continuare in pag. a lll­a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Aș dori să încep prin a vă adresa dumneavoastră, și prin dumneavoastră tuturor cerce­tătorilor din România, un sa­lut călduros din partea mea și a Comitetului Central al partidului. (Aplauze puter­nice). Am vizitat cu interes expo­ziția dumneavoastră și, cu a­­cest prilej, am fost invitat să iau cuvintul. Aș dori să feli­cit pe acei care au realizat în ultima perioadă aparatele de măsură, de control pentru cercetare, care au fost prezen­tate in expoziție. Ele repre­zintă intr-adevăr un început bun și sper că ceea ce am reușit să realizăm pe această cale va constitui o bază pen­tru a lărgi producția în acest sector atît de important. In­clusiv pentru cercetare, dar și pentru soluționarea unor probleme necesare producției noastre. Am ascultat multe explica­ții. Unele din aparatele expu­se le-am mai văzut de vreo cinci ori pînă acum. Sper in­să că a șasea oară nu vor mai fi prezentate tot ca nou­tăți. (Animație în sală). Am ascultat, de asemenea, expli­cațiile cu privire la eficiența economică. Desigur, n-am a­­vut un aparat care să înre­gistreze rapid și să facă cal­cule, dar din ceea ce am re­ținut, fiecare a arătat că se realizează economii la import de milioane și zeci de milioa­ne lei valută. Numai că pe anul 1974 a trebuit să preve­dem la buget un import mai mare decît în 1973. Deci, încă nu am simțit eficiența econo­mică în reducerea cerințelor de valută pentru importuri. Sper că aceste calcule sunt reale și, cel puțin începînd din 1975, se vor reflecta in bugetul țării, în sensul de a reduce necesarul de valută la import, producînd această a­­paratură în țară — așa cum a spus fiecare din tovarășii care au prezentat astăzi aces­te rezultate. După cum vedeți, încep cu o critică. (Animație în sală). Pe plan mai general sper că, în cadrul lucrărilor pe ca­re le-ați avut ieri și astăzi dimineață, ați abordat proble­mele de bază ale dezvoltării cercetării în România. Avem rezultate bune. Nu cred că a­­veți însă pretenția să fac a­­cum un bilanț. Știu că l-ați făcut dumneavoastră. Suntem­, în general, satisfăcuți de ceea ce s-a realizat în ultimul timp în domeniul cercetării, mai cu seamă de orientarea spre care se merge de a se soluționa acele probleme care sunt legate de dezvoltarea e­­conomică și socială, în ritm intens, a patriei noastre. Avem aici multe lucrări realizate in diverse institute, care se aplică in producție și dau deja rezultate bune. Re­zultatele pe care le-am obți­nut în această direcție In ul­timii ani sper să constituie — și aș dori să constituie — o bază pentru a intensifica le­garea mai strînsă a cercetării cu necesitățile dezvoltării ță­rii noastre. Conducerea parti­dului nostru apreciază în mod deosebit eforturile și rezulta­tele pe care le obțin cercetă­torii noștri. Așa cum am mai discutat și in alte împrejurări, pînă la urmă cercetarea trebuie să răspundă necesităților societă­ții într-o etapă dată — și România se găsește într-o e­­tapă a dezvoltării sale rapide. Dorim să lichidăm cit mai repede rămînerea în urmă de la care am pornit, să ridicăm nivelul general de dezvoltare a țării noastre, din punct de vedere material și spiritual, dar mai cu seamă din punct de vedere al bazei materiale — să ajungem într-un timp cât mai scurt la nivelul țări­lor dezvoltate. Aceasta nu se poate realiza însă fără a așe­za la temelia a tot ceea ce în­făptuim, cele mai noi cuce­riri ale științei și tehnologiei contemporane. Programul de dezvoltare pentru cincinalul viitor va fi, de asemenea, destul de vast Avem în vedere să conti­nuăm într-un ritm intens dez­voltarea forțelor de produc­ție, să dăm o atenție mai mare ramurilor moderne ale economiei. Se înțelege că a­­ceasta necesită o participare mai activă a cercetării. Vom dezbate, de altfel, în cursul lunilor mai-iunie, pro­gramul de dezvoltare în ca­drul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și So­ciale, în care mulți dintre dumneavoastră participați. Oricum, toate institutele cen­trale, precum și institutele de (Continuare in pag. a lll­a) Vernisajul Expoziției județene de pictură, sculptură și grafică Ieri după-amiază, la Galeria mare a Fon­dului plastic a avut loc vernisajul Expo­ziției județene de pictură, sculptură și gra­fică. Județeană — organizată pentru prima oară primăvara și precedînd expozițiile co­lective festive care se vor deschide în cin­stea marilor evenimente sărbătorite în acest an — cuprinde 105 lucrări semnate de 91 de plasticieni, ca de obicei aproape jumăta­te aparținînd picturii, alături de care sunt prezentate 38 de lucrări de grafică și 16 sculpturi, aparținînd unui număr de 30 gra­ficieni, respectiv 13 sculptori. La vernisaj au fost prezenți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, oameni de ști­ință, cultură și artă, critici plastici, un nu­meros public. Festivitatea a fost deschisă de tovarășa Ana Lupaș, președintele Filialei Cluj a U.A.P. Despre expoziție și semnifi­cația ei în viața plastică clujeană a vorbit scriitorul Al. Căprariu, președintele Comite­tului municipal Cluj de cultură și educație socialistă. Nu există oră din zi în care constructorii de mașini de la Tehnofrig să nu expedieze spre diferite localități ale ță­rii mașini, linii tehnologice sau instalații necesare indus­triei alimentare. Fiecare din ele conține sute și mii de piese de diferite mărimi și forme geometrice ori compo­ziție. Cea mai mare parte se fabrică în întreprindere. Mul­te din ele însă provin din di­ferite unități prelucrătoare din țară. Este, deci, firesc ca sincronizarea activității fiecă­rui atelier, fiecărui furnizor sau unități cooperatoare să constituie o condiție determi­nantă a ritmicității produc­ției. Orice nepotrivire, orice conturbație în acest imens și complicat angrenaj are conse­cințe asupra sectorului de a­­samblare și, în continuare, asupra respectării obligațiilor contractuale. Și­ cum produ­sele care poartă pinguinul ca emblemă sunt destinate echi­pării noilor fabrici sau reuti­larii unităților existente pro­ducătoare de mărfuri alimen­tare, întîrzierea utilajelor fa­bricate își lasă amprenta a­­supra aprovizionării popu­lației. Din considerentele de mai sus am inițiat convorbi­rea de față cu ing. Vasile Retișan, dispecerul șef al în­treprinderii Tehnofrig. — Datele statistice din ul­tima perioadă demonstrează că la Tehnofrig producția a intrat pe făgașul ei normal. S-a petrecut ceva deosebit? — Este rezultatul unor în­delungi studii și măsuri de sincronizare a activității dife­ritelor compartimente. Suntem­ în măsură să afirmăm că fie­care utilaj, mașină-unealtă sau instalație poate lucra fă­ră întrerupere. Nu înregis­trăm stagnări din cauza semi­fabricatelor sau a desenelor tehnice, a căror lipsă, în tre­cutul nu prea îndepărtat ne-a cauzat destule neajunsuri. — Afirmația dumneavoas­tră se referă și la corelarea capacității compartimentelor productive? — Nu. Turnătoria și forja, deși sunt în continuă dezvol­tare, și perfecționare, încă nu reușesc să producă întrea­ga cantitate de piese, necesa­re. Suntem­ nevoiți să apelăm la colaborarea cu mai multe întreprinderi din țară. — Nu constituie această so­luție o greutate in desfășura­­rea producției și, în final, în respectarea obligațiilor con­tractuale? — In general, nu. Majorita­tea întreprinderilor cu care cooperăm își respectă angaja­mentele , atît în privința termenelor de livrare, cit și în cea a calității pieselor. U­­zina de reparat utilaj minier Andrei BODOR (Continuare în pag. a Ill-a) Ritmicitatea este o realitate sau rămine un deziderat la Tehnofrig? imituiwM ] PORTAL DIN ANUL 1579 Un monument e­­nigmatic a fost mul­tă vreme pentru is­torici cel pe care îl vedeți în această fo­tografie. S-a discutat mai ales asupra pro­venienței sale: cer­cetătorii au fost de­rutați din cauza a­­pariției celor doi ba­lauri care flanchea­ză stema așezată la mijlocul lintelului. Știind bine că în compoziția stemei familiei Bathorești­­lor apare balaurul, au socotit că și a­­ceastă piesă trebuie să provină dintr-o casă de a lor. De a­­ceea, apare într-o serie de lucrări mai vechi casa din Piața Libertății nr. 32 sub numele de „Casa Băthori“. In realita­te, monumentul re­dat aici poartă ste­ma eminentului fiu al Clujului Ștefan Kakas, însemnat om politic, cronicar și mare călător de la finele secolului al XVI-lea. Acest lucru se dovedește cu aju­torul a mai multor piese arhitectonice, purtînd aceeași ste­mă, însă fără ba­lauri, păstrate în la­pidarul Muzeului de istorie al Transilva­niei și provenite toa­te din apreciatul monument istoric ca­re a fost Casa Wol­­phard-Kakas. P. Gy. duminica;^:" Perenitatea specialiștilor de ia­rn­ ă intr-o zi la fel de fru­moasă ca cea de azi. in ur­mă cu peste două decenii, pătrundeam pe porțile uzi­nei. Soarele lui april strălu­cea ca-n miez de vară. Lin­gă ușa atelierului erau niște foi de tablă nichelată. Mi-a­­mintesc chipu-mi de copil o­­glindit de luciul foilor, ne povestește loan Micaciu, cînd, însoțit de strungarul Lakatos Ștefan, intram in micul atelier de sculărie, primul meu loc de muncă, unde am început drumul în viață.. Azi loan Micaciu — co­pilul din 1951 — este mais­tru la secția sculărie. Gene­rația veteranilor intraprin­­derii, din care toți au peste 20 de ani de activitate neîn­treruptă, o formează 62 de muncitori, maiștri și tehni­cieni, oameni cu înaltă cali­ficare profesională, I-am văzut pe toți zilele trecute cu prilejul unei adu­ch carnetul țări inedite în viața uzinei, inițiată de comitetul de par­tid, sindicatul și comitetul oamenilor muncii. Pentru prima dată erau împreună numai ei, „bătrînii“. — Este o zi obișnuită de lucru, insă ea marchează un eveniment deosebit pentru colectivul nostru, pentru dumneavoastră, pentru cei cărora mîine le veți preda ștafeta profesiilor ce le e­­xercitați, s-a adresat celor prezenți ing. Hertl Carol, di­rectorul întreprinderii. Vă sărbătorim azi pe toți cei care, de peste 20 de ani, ați rămas la posturile dumnea­voastră, ați muncit cu dra­goste și pasiune, ați ținut pasul cu cerințele producției moderne, ați învățat să stă­­piniți mașini de mare finețe și randament. Căutăm în acest mod să cinstim atașa­mentul dumneavoastră față de uzină, să vă mulțumim pentru exemplul ce­l oferiți tinerilor, pentru rodnicia ac- Costel STEFANESCU (Continuare in pag. a lll­a) „ Tr URGENȚA URGENȚELOR: încheierea semănatului porumbului • Tot mai multe cooperative agricole ra­portează terminarea însămînțărilor • Efor­turi maxime în toate unitățile pentru însă­­mînțarea întregii suprafețe în următoarele 2 — 3 zile Dornici să întîmpine ziua de 1 Mai cu rezultate în muncă, lucrătorii de pe ogoa­rele județului depun efortu­ri pentru încheierea cit mai grabnică a semănatului po­rumbului. Depășind viteza zilnică de lucru planificată la semănat, în ziua de 26 apri­lie mecanizatorii au mai în­­sămînțat încă 6 235 ha cu po­rumb, fiind însămînțate pînă în seara zilei respective pe județ 65% din suprafața des­tinată culturii porumbului pentru boabe și 52% din po­rumbul pentru siloz. Folosind fiecare oră și cli­pă prielnică și continuînd lu­crările în ritm accelerat, exi­stă posibilități ca în următoa­­-r­­­e __ «J ---­leic d­ --o 45ni.c­acmanatul rumbului pentru boabe să fie încheiat în toate unitățile a­­gricole de stat și cooperati­vele agricole. Din ultimele date comuni­cate Direcției generale jude­țene a agriculturii, rezultă că întreprinderile agricole de stat din județ au încheiat se­mănatul porumbului, cu ex­cepția I.A.S. Baciu, unde au mai rămas de însămînțat cî­­teva zeci de hectare. De asemenea, în cursul zi­lei de Ieri au raportat înche­ierea semănatului porumbului o serie de cooperative agri­cole cum sunt cele din Luncani, Călărași Viișoara, Răscruci, Sintioana, Limpaul, Sucutard, Dezmir, Cara și al­tele. Dar în timp ce în unitățile aparținătoare consiliilor in­­tercooperatiste Cîmpia Turzii, Mica, Bonțida, Geaca, Cășei, Mihai Viteazul, Țaga, porum­bul a fost însămînțat pe 75 — 82 la sută din suprafețele prevăzute în plan pînă la 26 7--------------upriv­­ill V.CXVA1. C*A V­velor agricole aparținătoare consiliilor intercooperatiste Vultureni, Gîrbou, Mociu, Sîn­­dulești și Dăbîca, semănatul a fost efectuat în proporție de numai 45—55 la sută. (Continuare în pag. a lll-a) ^I Artiștii amatori militari la start Marile evenimente politi­ce ale anului 1974 sunt în­­tîmpinate pretutindeni în mod deosebit. Printre alte numeroase acțiuni organiza­te în acest scop, la Centrul militar Cluj, ieri a avut loc trecerea în revistă a forma­ției artistice, care participă la Concursul artistic al cen­trelor militare județene din țară, organizat în cinstea zilei de 23 August și a Con­gresului al XI-lea al partidului. Membrii for­mației, militari în ter­men și salariați ai centru­lui, s-au dovedit nu numai buni și pricepuți în meseria armelor sau în munca pe care o prestează ci și talen­tați artiști amatori Ce le va oferi juriul nu se știe încă, noi însă la adresăm felicitări pentru ținuta spec­tacolului.

Next