Făclia, iulie-septembrie 1977 (Anul 31, nr. 9517-9594)

1977-07-01 / 9517. (9518.) szám

JUB flă. 10,00 (relua­­nceputuri. denții |)­­. 12,15 - ^chiderea 0 - Tur­­de tenis ) (trans- 17,05 - a germa­­nrea loto; canadien de seri. ; 19,50 - 20,00 - 20,35 -­randafirul TV., pro­­ior mexi­­elejurnal. 1 prog­ra­mlui Cluj 20,30 - ă lumea; populara; științifică. ;i odihna­re; 22,20 Rîsul lui • Muzică . 2 iulie: vieața — I­cuprin- Radio­­lor, A­­Ghid de indian: îENARES, , ora 20; ora 9; 11 ;adavre 11; 13,30; ictoria • k, 9, 11; 1 - Arta • PADU­­! 17; 19; • FILME ATE (ora stele 11;­­1 - Tim­­o D­AC-13; 15; incitoresc­­ 5, orele 20 MUSCA — Gradi-Repo­rta, Pia* 30, este joi, vi­­sa orele le fo­c* și marii botani*­­ii nr. 42, între o* botanic, r serele a 15—19, rafie al j 30 De­schis zis- Luni în­­■ liber a­l - Pâdu* io zilnic, luni In* memorial >1 nr. 23, re orele A­nu* Transit* Isac nr. ^tre ore­­.îneri tn* dumîni* 14. Luni Si pen* storie o bertații zoologic, ,sr. 5­*7, ■o orele :nașa de APTE Piața telefon­­ ea De­­telefon cartier x Flora« SINTEZĂ CONCLUDENTĂ PENTRU VIITORUL Acțiune politică și social­­economică de însemnătate națională deosebită, recen­­sămîntul populației și al lo­cuințelor din 5 ianuarie 1977 își conturează cu lim­pezime semnificația încă din faza comunicării rezul­tatelor preliminare. După cum se remarca de către Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. în ședin­ța din 7 iunie 1977 — un­de s-a examinat raportul privind aspectele sintetiza­toare ale­ actului de mare anvergură — „datele preli­minare ale recensămîntului din ianuarie a.c. oferă un amplu și grăitor program al marilor succese obținute de poporul nostru, sub conducerea partidului, în cei 11 ani care au trecut de la ultimul recensămînt, din martie 1966, și care se înscrie ca cea mai rodnică, mai bogată în înfăptuiri și mai prosperă perioadă din întreaga istorie națională“. Pregătit în mod minu­țios, pe baza indicații­lor secretarului general al P.C.R., tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, recensămîn­­tul din acest an s-a desfă­șurat pe temeiul respectă­rii cu strictețe a principii­lor democrației socialiste și al rigurozității metodelor științifice de investigație. Reflecția pe care ne-o prilejuiește Comunicatul privind rezultatele prelimi­nare ale recensămîntului populației și al locuințelor din 5 ianuarie 1977 este profundă și cu o mare în­cărcătură de mîndrie pa­triotică. Ne oferă, deopotri­vă, confirmarea faptică, sintetizatoare, a drumului parcurs în ultimul deceniu de națiunea noastră socia­listă — care își sărbătoreș­te anul acesta centenarul proclamării independenței și suveranității de stat —, precum și țelul nobil al politicii P.C.R. de a asigu­ra tuturor cetățenilor Ro­mâniei socialiste condiții de viață și prosperitate tot mai bune în viitor. Ordonat în exactitatea exprimării cifrice, consta­tăm cu satisfacție din Co­municatul la care ne refe­rim că populația României socialiste a sporit în inter­valul ce s-a scurs de la precedentul recensămînt cu aproape 2,5 milioane lo­cuitori, respectiv în pro­porție de 112,9 la sută față de 1966. In acest context, reținem că, modificarea factorului demografic din județul Cluj depășește creș­terea medie pe țară,­ atin­­gînd cifra de 715.409 locui­tori, ceea ce echivalează procentual cu 113,6 la sută, situîndu-se între primele 5 județe ale țării cu o popu­lație de peste 700 mii lo­cuitori. Drept urmare a acestei impetuoase dezvoltări — grație promovării cu con­secvență de către P.C.R. a unei raționale politici de­mografice, a continuării po­liticii de industrializare, de amplasare corespunzătoare a forțelor de producție etc. — au fost asigurate condi­ții practice de creare a pes­te 2.253.000 noi locuri de muncă. Ponderea decisivă a creșterii locurilor de mun­că vizează sectoarele pro­ductive neagricole, fapt ce se corelează cu accelerarea procesului de urbanizare sub multiple aspecte și cu cerințele ce decurg de aici, atît la scară națională, cit și locală. Astfel, se impune a fi re­ținut că, numărul populației urbane a sporit în perioa­da celor 11 ani de la 7.305.714 locuitori, repre­­zentînd 38,2 la sută , din populația țării, la 10.236.816, ceea ce echivalează cu 47,5 la sută, apropiindu-se ver­tiginos de cuprinderea a jumătate din populația Ro­mâniei. De la r­ecensămîn­tul precedent, numărul o­­rașelor a crescut cu 53, iar multe altele s-au extins simțitor. Așa, de exemplu, ca urmare a sporului natu­ral al populației și, într-o măsură importantă, prin atragerea unui număr tot mai mare de locuitori din mediul rural, au crescut mult îndeosebi orașele mari și mijlocii. Rezultatul, se concretizează în faptul că, la data recensămîntu­lui din acest an, un număr de 8 municipii au mult peste 200 mii de locuitori, în timp ce, în 1966, exceptînd Bu­­cureștiul, nici unul dintre acestea nu atingea popu­lația de 200 mii. Municipiul Cluj-Napoca, atunci al doilea oraș al ță­rii ca număr de locuitori avea 185.663 locuitori iar în prezent are 262.421, dar a trecut pe locul 4 ca popu­lație, situîndu-se după Bu­curești, Timișoara și Iași. Multe alte municipii și o­­rașe, mai ales unele reșe­dințe de județ, au cunoscut o creștere mai accentuată. Astfel, populația unui nu­măr de 12 municipii și o­rașe, care au avut un ritm de dezvoltare economico­­socială deosebit în ultimul deceniu, s-a dublat față de 1966. între acestea se nu­mără — alături de Slatina, Pitești, Tîrgoviște, Manga­lia — și Zalaul și Miercu­rea Ciuc. O asemenea dezvoltare impetuoasă a populației ță­rii noastre, cu mutații structurale profunde, desi­gur că impune măsuri a­­decvate pentru asigurarea creșterii fondului de locuin­țe, dotarea lor cu instalații moderne, asigurarea condi­țiilor de aprovizionare, de asistență social-sanitară, noi spații de invățămînt, cultu­ralizare, transporturi locale etc. Toate acestea și-au gă­sit și își găsesc rezolvarea corespunzătoare. Dovada grăitoare constituind-o, printre altele, faptul că deși a crescut vertiginos populația urbană — ten­dință ce se conturează în continuare — suprafața ca­merelor de locuit, raporta­tă pe persoane, a crescut în medie la 9,6 mp în 1977, față de 8,4 mp cit era în anul 1966. Avem convingerea, prin urmare, că nu exagerăm subliniind semnificația is­torică a rezultatelor recen­sămîntului din 5 ianuarie a.c., care conturează cu limpezime impunătorul ta­blou sintetizator al Româ­niei socialiste, realizat sub conducerea fermă a Parti­dului Comunist Român, de către toți oamenii muncii, indiferent de naționalitate, de întregul nostru popor, în anii care au trecut de cînd am pășit pe drumul revoluției și construcției so­cialiste. Sinteză concluden­tă — îndeosebi a ultimilor 11 ani, cu cele mai rele­vante succese constructive — pentru capacitățile unui popor harnic, liber și stă­­pîn deplin pe soarta sa rezultatele tonifiante ale recensămîntului din acest an constituie un puternic imbold, pentru toți cetățe­nii patriei noastre, spre noi fapte de epopee, așa cum sînt conturate în Pro­gramul P.C.R. de făurire a societății socialiste multila­teral dezvoltate și înaintare a României spre comunism. Conf. univ. dr. George TOMUȚA TARII BAZELE DE RECEPȚIE (Urmare din pag. 1) cerealelor păioase la baze­le de recepție conduse de Aurel Coc, Nicolae Andro­­nic și Iuliu Surdea. In pre­zent, se mai lucrează la a­­menajarea ultimelor spații suplimentare de depozitare a produselor la baza de re­cepție condusă de Teodor Moldovan și alte cîteva u­­nități, acțiune care în cîte­va zile va fi încheiată. — Au mai fost întreprin­se și alte măsuri pentru pregătirea recepționării produselor? — Desigur. S-a definiti­vat arondarea fiecărei uni­tăți agricole pe baze de re­cepție, stabilindu-se și dis­tanțele în funcție de care se va achita plata transpor­tului, întregul personal din baze a fost instruit în le­gătură cu toate măsurile tehnice de recepționare, precum și pentru a respec­ta măsurile de tehnica se­curității, protecției muncii și de pază contra incendii­lor. în urma măsurilor ce au fost luate, bazele de re­cepție din județul nostru vor putea prelua zilnic (în­­cepînd cu orele 6 diminea­ța și pînă seara tîrziu), în medie, 3 500—4 000 tone ce­reale. Acest ritm va permi­te preluarea în pas cu re­coltarea orzului și a griului, a întregii cantități de pro­duse în termenele optime stabilite. — S-ar putea ca timpul să se mențină ploios și să îngreuneze desfășurarea o­­perațiunilor de predare și preluare a produselor. Cum sunt pregătite bazele pentru o asemenea situație? — In cadrul pregătirilor întreprinse, au fost luate o serie de măsuri și pentru modernizarea instalațiilor de uscare a cerealelor, iar la unele baze pentru mări­rea capacităților de uscare ca, de pildă, la cea condusă de Teodor Moldovan, unde s-a instalat un uscător fix de mare randament, în ca­zul că umiditatea cereale­lor păioase va depăși limita admisă pentru păstrare, vor fi luate măsuri pentru pu­nerea în funcțiune și utili­zarea la capacitatea maxi­mă a tuturor uscătoarelor. Desigur, însă, că și condu­cerile unităților agricole vor trebui să manifeste o preocupare atentă pentru ca cerealele păioase livrate să nu depășească umidita­tea de 18 la sută — cele destinate consumului, iar orzul și griul pentru să­­m­înță 15 la sută. Totoda­tă­, pentru buna desfășura­re a predării și preluării produselor, solicităm con­ducerile unităților agricole de a se îngriji ca transpor­turile de cereale să fie în­soțite cu acte bine întocmi­te și de delegați compe­tenți, care se pricep la de­terminarea calității produ­selor. Depunînd toate stră­duințele pentru buna orga­nizare a muncii, lucrătorii bazelor de recepție din ju­deț sunt hotărîți de a nu precupeți nici un efort pen­tru ca preluarea cerealelor păioase și păstrarea lor să se efectueze în cele mai bu­ne condițiuni. CONSTITUIREA COMISIEI JUDEȚENE A PRODUCĂTORILOR AGRICOLI DIN ZONELE NECOOPERATIVIZATE SAU COOPERATIVIZATE PARȚIAL Aplicînd hotărîrile Con­gresului consiliilor de con­ducere din unitățile agrico­le socialiste, al întregii ță­­rănimi, ieri, la Cluj-Napo­­ca, a avut loc Consfătuirea județeană a delegațiilor ță­rănimii­ din zonele necoope­­rativizate. La consfătuire au partici­pat reprezentanți ai organe­lor județene de partid și de stat, membrii comisiilor comunale ale producători­lor agricoli din zonele ne­­cooperativizate sau coope­­rativizate parțial — consti­tuite zilele trecute —, cres­cători de animale fruntași, reprezentanți ai unor între­prinderi cu profil agricol. Participanții au dezbă­tut pe larg perspectivele dezvoltării producției agri­cole în aceste zone, adop­tând în acest sens un plan de măsuri. In cadrul consfătuirii a fost constituită Comisia ju­dețeană a producătorilor a­­gricoli din zonele necoope­­rativizate sau cooperativiza­­te parțial. Președinte al comisiei este tovarășul ing. Ioan Ciugudeanu, director general adjunct al Direcției generale județene pentru a­­gricultură și industria ali­mentară. Noi propunem... (Urmare din pag. 1) inginerii I. Bîrsan și N. Bonca. Măsurile ce au ur­mat propunerilor au deve­nit fapt împlinit, nu numai în acest sector, ci și la pre­lucrări la cald și prelucrări mecanice, sau la sectorul electric, unde a avut loc o adevărată și reală revo­luție tehnico-științifică. — Ne puteți da cîteva e­­xemple concrete? — Da, și aș dori să mă refer la un aspect mai pu­țin cunoscut și anume: noi suntem­ o unitate care își pregătește din mers, cu for­țe proprii, majoritatea in­stalațiilor, S.D.V.-urilor și utilajelor necesare noului profil. Acestea, ca și o bună parte din piesele de schimb se importau, ceea ce necesita efort valutar și timp de așteptare. In plus, orice dispozitiv sau instala­ție trebuiau verificate, pro­bate, înainte de montaj. De aici sau aici s-au canalizat eforturile cadrelor noastre tehnice și ale muncitorilor cu înaltă calificare, pentru ca siguranța și calitatea re­parațiilor capitale efectua­te să prezinte garanție în exploatarea locomotivelor Diesel hidraulice. Referin­­du-mă la sectoarele de pre­lucrare la cald și la rece, amintesc materializarea măsurilor în urma propu­nerilor făcute de maistrul Fartenie Morocol, șeful de echipă Al. Bereschi, strun­garul Gh. Cocaină, ingine­rii Ilie Radu, Mircea Pop și Cornel Staniște. Să concre­tizez cîteva măsuri realiza­te: montarea unei prese de debitat și a alteia de deba­­vurat, a unui cuptor elec­tric pentru tratamente ter­mice — la prelucrări la cald, unde este în curs de montaj o presă de 1 600 t.f. pentru forjat și matrițat piese de mare gabarit. La prelucrări mecanice se fi­nalizează revitalizarea linii­lor tehnologice cu mașini noi. Dintre alte măsuri menite să asigure creșterea supli­mentară a productivității, interlocutorul nostru ne-a amintit optimizarea lucru­lui la mai multe mașini de rectificat (un muncitor poli­­calificat deservește mai multe mașini), rectificarea pieselor de la L.D.H. prin metalizări, extinderea spa­țiului de la boghiuri și re­parat motoare Diesel, asi­milarea matrițelor pentru atelierul de garnituri din cauciuc recent dat în func­țiune ș.a (Acest sector a fost realizat tot pe baza propunerilor muncitorilor și el contribuie la reduce­rea importurilor garnituri­lor presate). Ceea ce este foarte important de reținut, ne-a spus ing. Fotescu, es­te faptul că cei care fac propuneri sunt și autorii materializării măsurilor a­­probate de adunarea gene­rală, care la nivelul acestui an vor însemna plusuri de peste 30 milioane lei în producție și 4,5 la sută la creșterea productivității. INESTIMABILA VALOARE A CREAȚIEI TEHNICE Festivalul „Cîntarea Ro­mâniei“ a constituit un pu­ternic stimulent și pentru creația tehnică de masă. La această competiție a crea­ției și inteligenței au par­ticipat 37 900 muncitori, in­gineri, tehnicieni și maiștri din întreprinderile județu­lui nostru. Spiritul inven­tiv, capacitatea creatoare a celor antrenați în activita­tea de creație tehnică în cadrul festivalului s-a ma­terializat într-un număr de 2 200 teme, dintre care 788 au fost deja soluționate. ficiența totala a propuneri­lor făcute se ridică la 128,5 milioane lei, iar a celor so­luționate depășește 51 mi­lioane. Prin aplicarea sutelor de propuneri făcute s-a adus o importantă contribuție la creșterea producției și pro­ductivității muncii, îmbu­nătățirea calității, reduce­rea costurilor producției, îmbunătățirea condițiilor de muncă. O CANTINĂ EXEMPLARĂ La începutul lunii iunie, în imobilul de pe strada 30 Decembrie nr. 2 din orașul Gherla, a fost inaugurată o cantină de ajutor social, pentru persoanele în vîrstă, suma de bani necesară pen­tru amenajare și dotare fiind asigurată de la buge­tul statului, prin grija Di­recției județene pentru pro­bleme de muncă și ocrotiri sociale. Am vizitat zilele trecute această cantină și am ră­mas profund impresionați de înfățișarea și funcționa­litatea ei, care pot fi con­siderate, fără teamă de a greși, ireproșabile. Intrarea în local este reprezentată de o verandă deschisă, în­zestrată cu bănci pentru o­­dihnă și așteptare, pentru discuții despre „noutățile“ zilei. Din verandă, o intra­re duce spre biroul admi­nistrativ, iar o alta spre un hol care face legătura cu blocul alimentar și cu sala de mese. Totul miroa­se a nou și curat, totul es­te pus la punct cu cea mai mare grijă pentru frumos, util și plăcut, începînd cu zugrăvelile optimiste, conti­­nuînd cu draperiile și per­delele elegante și termi­­nînd cu mobilierul adecvat, cu accesoriile perfect igie­nizate pentru servirea mîn­­cărurilor. Blocul alimentar dispune de instalațiile și utilajele necesare pentru buna păstrare și aleasa pregătire a alimentelor. Bu­cătăria, în special, complet faianțată, aduce mai de­grabă cu interiorul unei farmacii, in care ordinea și curățenia sunt la ele acasă. Cantina de ajutor social pentru pensionarii din Gherla are în prezent circa 60 de abonați, dar poate servi și 100. Abonații sînt mulțumiți de cantitatea și calitatea preparatelor culi­nare care intră în cele două mese, luate la prînz și sea­ra, de care beneficiază zil­nic, la prețuri accesibile. Meritul principal în această privință aparține, fără în­doială, bucătăreselor Iulia­­na Pintea și Sabina Kato­na, care gătesc excelent și se ocupă conștiincios și de întreținerea zilnică a cu­rățeniei generale a localu­lui. Desigur că bunul mers al treburilor în cadrul can­tinei este determinat în primul rînd de capacitatea profesională a administra­torului Gheorghe Bojin, ca­re ține, așa cum se cuvine, la prestigiul instituției pe care o conduce. Iată cum trei oameni pricepuți și harnici știu să sfințească acest loc pentru cei care au muncit o viață întreagă în slujba țării: Lucian SÂMBOAN în aceste frumoase zile estivale, cetățenii din Cluj- Napoca și, firește nu numai ei, pot petrece clipe recon­fortante la apreciata unitate a Oficiului județean de turism din Parcul municipiului sau să consume și să se aprovizioneze cu o serie de preparate și semiprepa­­rate de la unitățile „Gospodina". In fotografiile fotoreporterului Rudolf WAGNER — două secvențe de la restaurantul „Parc“ și de la Gos­podina de pe strada Dr. Petru Groza.

Next