Familia, 1937 (Anul 4, nr. 1-9)
1937-03-01 / nr. 3-4
46 Nicolae Roșu arată coaliția de la „Mazar-Pașa" care năzuia la o constituție revoluționară și la răsturnarea Principelui Carol. Starea civilă a eroilor comediilor lui I. L. Carageale începe din această vreme. La 1871 toată lumea striga împotriva contractelor Strussberg și Ofenheim. Căi ferate, economie, industrializare cari se rezolvau prin corupție și pierderea creditului în străinătate. D. A. Sturdza, Gh. Mârzescu și Ion Câmpineanu strigă împotriva Dinastiei. Ziarul liberal „Românul" dă tonul insurecției de stradă. Insfârșit conflictul cu Bismarck și Germania pe chestiunea contractului de căi ferate pune în relief carența prematură a partidelor, lipsa de autoritate a oamenilor politici. , Iată care era structura socială și politică, atmosfera chiar, a epocii premergătoare apariției lui Mihail Eminescu în gazetărie. * * * SUB SPECIE AETERNITATIS.. - După ce ne-am situat în timp, în epoca circumscrisă de detronarea lui Alexandru loan I și de dictatura lui Ion C. Brătianu, care începe la 1876, pentru a ține cu neînsemnate întreruperi 12 ani (!) până la 1888, — să cercetăm paralel viața și ideile lui Mihai Eminescu. De la 1872—1875 Mihai Eminescu se consacră studiilor în străinătate, la Viena și Berlin. Reîntors în țară, dela 1 Iulie 1875 până la 1 Iulie 1876, ocupă un post de revizor școlar din care este licențiat. La 14 Martie 1876 va ține conferința intitulată „Influența Austriacă asupra Românilor din Principate”, publicată apoi în „Convorbiri literare". Din 1876 până în toamna anului 1877, este redactor la ziarul „Curierul de Iași". Apoi, din Octombrie sau Noembrie 1877, la „Timpul”, Mihai Eminescu n'a făcut gazetărie pe planul unei gândiri abstracte, nici pe linia ideologică a unui partid politic. Ideile lui politice înmuguresc fie prin contactul cu societățile studențești pe care le însuflețea, fie cu prilejul fenomenelor sociale din Transilvania și Bucovina, din jurul anilor 1868—1871. Atmosfera timpului, frământată de mari agitațiuni, prevestea prefaceri sociale și politice. Un temperament viguros și combativ, un creer în necontenită fierbere, nu putea rămâne indiferent. Se mai adaugă încă un element de o importanță covârșitoare: prin cultura și noblețea sufletească. Mihai Eminescu impunea mediului intelectual sau universitar în care se