Familia, 1890 (Anul 26, nr. 1-52)
1890-09-16 / nr. 37
Anul XXVI. nn “ill'll.* FAMILIA ALOM. Ipmm Inaugurarea bustului lui Eminescu. — In Botoșani la 11/23 septembre. — In sferșit și bietul Eminescu are un bust. A trecut anul de când s’a stins acest mare geniu poetic; âncă atunci îndată s’a luat inițiativa pentru ca să i se ridice o statuă in Bucuresci, dar intr’un an de zile nu s’a adunat nici macar atâta să se fi putut face pregătirile prime pentru ridicarea statuei. Aceasta situaţie caracteriseaza destul de trist modul cu care sânt trataţi la noi omenii condeiului, chiar şi de calibrul lui Eminescu. Declamăm trase mari la moartea lui, îl proclamăm cel mai mare poet român, dar l’am lăsat să trăăscă ’n miserie, l’am impins la nebunie şi nici după morte nu ne dă mâna să contribuim din prisosul nostru nişte gologani, ca să i se potă ridică un monument, care să vestescă generaţiunei viitoare şi lumei, că am avut şi noi românii un poet, pe care cel puţin după morte l’am apreţuit. Dar tinerimea, care mai bine l’a priceput pe Eminescu, căci a fost poetul ei, care atât la ’nmormântare, cât şi de atunci, aproape singură a ţinut să-şi manifesteze sentimentele de admiraţiune, boldită de focul sacru al entusiasmului, n’a putut să aştepte până ce societatea îşi va face datoria, ci a început ensaş să adune fonduri pentru facerea unui bust, care să se ridice la Botoşani, locul natal al poetului. Fondurile s’au adunat, bustul s’a făcut de sculptorul Georgescu şi inaugurarea s’a frcsat pe 11/23 septembre, când studenţii români totodată aveau să-şi ţină congresul anual tocmai la Botoşani. * Plecarea studenţilor. Studenţii au plecat din Bucureşci vineri sera la 7/19 septembre cu un tren special. Din incidentul acesta s’a adunat la gara de Nord lume multă, care le-a urat călătorie fericită. O musică militară cântă imnul naţional: »Deştăptă-te Române«, care s’a respândit şi ’n România şi se cântă la toate solemnitățile, cu toate că unii critici moderni îi contestează valoarea poetică. Numărul studenților eră peste 300, din cari vr’o 20 represintau diferitefiare din Bucureşci. Tot ei duceau mai multe cunune destinate bustului lui Eminescu. Dintre cununile aceste amintim : ceea din partea Associaţiunei generale a studenţilor din Bucureşci şi Iaşi, o liră de foi de lauri verdi şi aurite, cu inscripţia: »Omagiu şi admiraţie poetului Eminescu« ; a societăţii junimei studioase medicale, foie de oliv, cu inscripţia: »Lui Eminescu«; a societăţii studenţilor universitari »Unirea« foie de stejar cu centură: »Omagiu lui Eminescu« ; a societăţii studenţilor in medicină, foi de stejar: »Lui Eminescu« ; a cetăţenilor din Botoşani, foi aurite de metal: »Nemuritorului Eminescu« ; a comitetului associaţiunei din Bucureşci a studenţilor, de stejar verde: »Lui Eminescu« ; a Ateneului român din Bucureşci etc. Toate coronele aveau panglice mari albe, cu litere aurite. Tot cu studenţii a plecat şi artistul Iulian, care s’a oferit a merge la Botoşani pentru concertul ce aveau să deie studenţii acolo, in folosul copiilor săraci. * Primirea studenţilor d in Botoşani a fost strălucită. Lume multă le-a eşit la gară spre ’ntimpinare. In numele oraşului le-a urat bunăvenire primarul Carp , in numele studenţilor i-a respuns Mendonicii Panaitescu. Apoi studenţii fure incartieraţi, bine găzduiţi prin hoteluri şi la particulari. Relativ la intimpinarea studenţilor, cari dela staţia Paşcani s’au mai înmulţit cu colegii lor porniţi din Iaşi, mai adaugăm următorele detaiuri, pe cari le aflăm tocmai in momentul acesta. Trenul sosi la Botoşani sâmbătă (8/20 septembre) la miotralji. Studenţii se deteră jos in sunetul musicei militare care a intonat imnul »Deştăptă-te Române« , cr corul învăţătorilor din Botoşani şi Dorohoi au cântat cântece de bunăvenire. Apoi a fost intimpinaţi de consiliul comunal şi salutaţi de bunăvenire de cătră primarul oraşului, căruia a respins delegatul studenţilor. La aceasta recepţiune asistară autorităţile civile şi militare, corpul profesoral, Ateneul Român, şcolele, societăţile şi orăşenii. De la gară cortegiul porni in ordinea următore : 1, patru călăreţi; 2, Musica regimentului 16 de dorobanţi ; 3, şcolile publice ; 4, societăţile cu drapelele lor ; 5, corpul didactic, presa; 6, consiliul comunal cu delegaţiunea studenţilor şi autorităţile ; 7, studenţii ; 8, patru călăreţi. Cortegiul a străbătut mai multe strade, apoi prin faţa palatului comunal s’a oprit la catedrală. Aici s’a oficiat un Te-Deum, după care s’a făcut incvartirarea studenţilor.* Congresul studenţilor. La orele 32 din di s’a făcut deschiderea congresului in sala Teatrului Naţional, unde au fost locuri reservate autorităţilor şi cetăţenilor botoşeneni. In acesta şedinţă s’a ales preşedinte al congresului Mendonicii Panaitescu, cu unanimitate, s’au citit comunicările şi s’a tras la sorţi comisiunea de verificare. In urmă s’au desvoltat trei conferinţe. Sora s’a făcut retragere cu torţe, in mijlocul unui entusiasm mare, pe strade lume multă, musicele parcurau stradele intonând »Deştăptă-te Române !« A doua di studenţii visitară in corpore, împreună cu comitetul de recepţiune: liceul, spitalul, morile de vapor, biserica Popăuţi fondată de Ştefan cel mare, biserica Sf. George şi catedrala Ospenia, fondate de Domniţa, soţia lui Petru Rareş. La 2 ore se ţine şedinţa a doua a congresului, in care s’au desvoltat mai multe conferinţe, dintre care cea mai reuşită a fost a dlui Teodor despre »Ştiinţă şi artă.« Sora la o represintaţie teatrală şi concert in sală indesuită de lume ; venitul pentru şcolarii săraci. * Desvelirea bustului lui Eminescu s’a făcut la 11/23 septembre; dar despre decursul ei n’avem, până la incheiarea foii noastre, decât următorea informaţiune scurtă. Inaugurarea bustului Eminescu a fost o imposantă festivitate a tinerimei naţionale. Au asistat peste 10.000 de omeni in haine de gală, inspiraţi de un entusiasm sfânt. Discursuri au ţinut: primarul Carp, Vasiliu, Vracean, Gruber, Staca, Ventura, Bacalbaşa, Teodor, Dimitrescu şi Bădescu. Mulţi! Eră mai potrivit, de vorbiau numai doi: unul cu nume cunoscut in literatură si altul, student, in numele tinerimei. 443