Familia, 1904 (Anul 40, nr. 1-52)

1904-09-26 / nr. 39

Numerul 39 Oradea-mare 26 sept. (9 oct) 1904. Anul xl Apare dumineca. Abonamentul pe an 16 cor., pe */» de an 8. pe 3 luni 4. Pentru România pe an 20 lei Gândesc şi eu adesea La cuhnea luminată De luna cea eşită Din umbra unui nor, Şi me cuprinde dorul De-a mai urcă odată Alăturea cu tine La pacinicul izvor, îngenunchiate ’n iarbă Să ne ’ncălzim la soare, Să mergem după apă Alături cu cei mici, Gând strălucesc pe ramuri Şi ’n iarbă lăcrimioare, In umbra cea de codru Lumină licurici. Din neguri să resară Strălucitorul mire, Pe când noi la sihastrul De la izvorul sfânt Să ascultăm la taine Din sfânta lui psaltire, Ce ne desbracă haina De lut şi de pământ. ]S Maria Cunţan. Gimnaziul nostru şi teatrul român. (Urmare.) II. Interesul faţă de gimnaziul nostru.­ ­ Gimnaziul nostru a fost şi e un institut public de jrînvăţământ în sensul strict al cuvântului. Nu numai tineri români din Zarand, cari solviau didac­­tru de 2 fl. pe an, ci şi din alte comitate şi străini de naţionalitate şi confesiune, cari solviau didactru duplu, se înscriau la acest institut, în rând cu fraţii Enea, Sabin şi Alesandru, fiii ier. dr. Iosif Hodoş, Amos Frâncu, azi lumină Intre advocaţii din Cluj, Sabin Secula, medic, repau­­sat, Emil, fiiul repausat al judelui Başota, studiau fii de ţerani şi preoţi, precum şi fiii familiilor frun­taşe : Brodi, Pietsch, Parckl, Szakăts etc. Fer. dr. Hodoş, de­şi foarte ocupat ca vice­­comite, deputat şi membru al tuturor corporaţiilor, unde se tractă de soartea neamului seu, de la dieta din Sibiiu până la cea din Budapesta, de la repres. gimnaz. din Brad până la Asociaţiune, de la fondul de teatru până la Academia română şi pretutindeni activ, eră atât de mândru de gimnaziul din Brad — în mare parte creaţiunea sa, — încât nu-mi aduc aminte să se fi ţinut barem un examen public între anii 1870—1875 la care dr. Hodoş să nu fi fost cen­trul, în care se concentrau privirile tinerimei. Se bu­cură de progresul ce-l observă, contribuiă cu obolul seu, cu cărţi pentru premierea elevilor diligenţi şi deşteptă în noi toţi speranţa, că şi noi vom deveni factori In viaţa publică, dacă vom învăţă. Basiliu Başota Motiu Dembul, jude regesc la tribunalul I instanţă din Abrud, atât eră de ferice, după cum transpiră dintr’o epistolă a sa dio 21 faur 1871, că fiul seu fer. Emil, eternisat prin fundaţiu­­nea Başota de la Asociaţiune, „se îndulceşte din nectarul ştiinţelor“ în gimnaziul din Brad, ridicat din sudoarea zarandanilor, încât de bună voie se

Next