Federatiunea, februarie 1871 (Anul 4, nr. 8-18)
1871-02-01 / nr. 8
I*est’a9 Mercuri, 1 februarin, 20 ian. 1871. Htr. 8474. Anulu alu patrulea MDCCCLXXI. Locuinti’a Redactorului si Cancelari’a Redaetiunii e in Strat’a tragatoriului [1.8- vészntoza]. Nr 5. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi decatu numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Artiolii tramisi si nepublicati se vorn arde. Diurnalu politicu, literariu, comercialu si economicu. V» est Mercuria, Vineria si Dominec’a. Pretiuni de Prenumeratiune. Pre trei lune . . . S fl. v. »• Pre siese lune. . . 6 „ „ , Pre anulu intregu . 12 „ „ „ Pantru Romani’« : prea. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. » 06 lune 16 „ = 16 „ „ » 38 ii = 8 iti» Pentru insertiuni : 10 or. de linia, si 30 or. tacs’a timbrare pentru fiespecare publicatiune separatu. In loculu deschisu 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 cr- D'in causa serbatorii catoliciloru, numerulu prossimu alu diuariulu nostru va apare numai dominec’a venitoria. Redactiunea. Pest’», 31/19. ian. 1871. Gigantic’» lupta intre celle mai poternice doue natiuni alle Europei este aprope de a se fini. Firulu electricu ni aduse eri si asta di intristatori’a scrie positiva (edi column’a ultima) despre capitulatiunea Parisului. Eroic’a cetate, după ce 133 de dîlle sustienk cu neaudîta barbatîa, si abnegatiune lupt’a cea sangerosa cu cellu mai poternicu statu militariu d’in dîllele nostre, sufferindu lipse de totu felulu, in fine fii silita de unu inimicu si mai potiute, de f om e a se suppune sortii fatale. După calculu omenescu eră aprope cu nepotentia Francesiloru a invinge, acestea s’a prevediutu indata după desastrele de la Sedan si Metiu. Dar’ noi am speratu totusi, pentru ca omulu bucurosu crede ceea ce doresce, si noi am doritu d’in tota inim’a ca ostasii junei republice francese sa respingă pre selbatecii fetiori ai Nordului. Am doritu, pentru ck Franci’a e sor’a nostra cea mai mare, am doritu, pentru ck d’ins’a, si numai d’ins’a pana acum, au luptatu pentru innaltele bunuri alle omenirei, pentru libertate si civilisatiune si au luptatu desinteressata pentru omenimea intrega. Ea si numai ea au versatu sângele cellu pretiosu allu fiiloru ski pentru libertatea altora. Ea au proclamatu marile principie de libertate si de progressu inca atunci candu tote poporele Europei gemea sub jugulu despotismului ; ea franse feudalismulu, ca prin revolutiunea sa cea mare, desi învinsa, calcata si atunci ca si asta-di, invinsese spiritualminte pre toti inimicii ski, caci despotii fusese siliti a se inchina dinnaintea geniului Franciei, care rupse catenele de pre bradele poporeloru sclavite. D’ins’a si a addusu aminte de fratii d’in Orientu si Romania libera ei are de a multiami unirea, drepturile de autonomia si independinti’a sa , intrarea sa in concertulu natiuniloru europene; d’ins’a dede impulsul u cellu vigorosu spre desceptarea si redicarea românismului. — D’ins’a ajuta Italiei surorii nostre, de a scutură jugulu cellu de patru secle allu străinului si d’alu meturâ de pre frumosulu pamentu allu strabuniloru nostri. Acestea sunt caus’a pentru care inim’a nostra este si va fi pururea cu Franci’a. D’ins’a are titluri destulle la recunoscinti’a nostra, dar’ are si la recunoscinti’a altor popore, ma, incâtu ea au portatu pururea innainte flamur’a libertatii si a civilisatiunii are merite neperitorie pentru umanitate. — Dar’ acesti selbateci fetiori ai nordului ce idea representedia ei ? Egoismulu nationale, carele este mai spurcatu decâtu Ci-llu personale, — apoi Tiarismulu, simbolul u despotismului, — ceci ei, beti de învingerile reportate, parasescu libertatea facundu regressu spre traditiuni ruginite. Ei restorna Cesarismulu francescu si restituescu a casa Tiarismulu nemtiescu. Caiserulu Teutoniloru este identicu cu Tiarulu toturoru Russiloru. Devis’a amendoror’a este „cucerirea.“ Cellua, ca si estua, voru tinde a subjugă popore si tierrele loru, voru restringe libertatile castigate pana acum prin atât’a sânge scumpu allu poporeloru maltratate in cursu de secte multe. — Europ’a, care, după catastrofa de la Sedan si Metiu, n’a potutu opri năvălirea ulteriore a fetioriloru nordului, va fi totu atâtu de impotente, ba inca si mai impotente d’a pune stavila lăcomiei neinfrenate si progressivu crescunde a celloru doi Tiari de la nordu. Europ’a umilita va plecă capulu sub dictatura. Europ’a nu esiste asta di. Europ’a este Tiarulu Muscaliloru si Caiserulu Nemtiloru. Unic’a sperare avemu, ca acésta rusîne nu va dură, nu pote dură indelungatu, pentru ca, de si geniulu libertatii, ftilu progreasului si allu civilisatiunii va imbracă unu tempu doliu si si va acoperi faei’a cu veîulu intristirii , ellu nu va adormi , ci va veghiă asupr’a poporeloru asservite , va face că aceste intr’una ora de inspiratiune divina g& sfareme catene si calki, sk spulbere jugulu si pre subjugatorii ski, sk asedie de dreptulu loru suveranu, unicu, de a plati intr’una ora, sece de sufferintie si impilari. Avemu buna sperare, ck insusi marele si luminatulu poporu nemtiescu, carele asta di pre ruinele cesarismului francesu cadiutu, vedica Caiserismulu nemtiescu, acelama pre Tiarulu sku, pre stapanulu libertatii sale, se va desceptă in scurtu. Democrati’a nemaesca au primitu deocamdată Tiarismulu pentru a poté ajunge prin ellu la unitatea nationale. Acellu poporu cultu inse, carele au sclutu duce pre Tiarulu sku d’in învingere in invingere, lu vasei si cobori de pre carrulu triumfale allu absolutismului dictatorial. Era poporulu francesu, acestu atletu allu libertatii, dupa ce si va fi vindecatu ranele, se va redică in scurtu, că unu gigante ce au fostu si este, se va pune orasi in fruntea poporeloru si cu eile d’impreuna va luptă mai departe spre a recascigă libertatile perdute. Pana atunci inse, daca Tiarii nordului nu voru sei, sau nu voru vre a se cumperă, Europa va fi silita a se plică sub furceie Caudine. Asceptimu cu neustem peru soirile despre punctele capitulatiunii si mai allessu despre stipulatiunile pacei fiitorie, d’in cari vomu vedé moderatiunea seu nesatiulu si inganfarea invingatoriului, vomu vedé daca noulu Tiaru voiesce a sanctiună in fapta rapiu’a si despoiarea, vomu vedé ceea ce avemu sa ne asceptemu de la dinsulu in viitoriu. Firulu electricu ni impartesiesce scirea despre resolutiunea luata la Bordeaux, prin carea se decide continuarea resbellului si investirea lui Gambeta cu poterea dictatoriale. — De se va adeveri acésta scire, atunci versuriie de sânge au 8k se continue si pote in mesura cu multu mai mare decâtu pana acum, ceea ce am deplânge, pentru ck de si aprope 20 mill, locuitori ai Franciei sunt inca liberi, necopleşiţi de invasiune si prin urmare in possibilitate de a creă una oştire de unu millionu de fetiori, operatori resoluti ai patriei calcate si ai junei republice, totusi de alta parte, inimiculu desbaieratu de necessitatea ce lu legă pana acum de murii Parisului, va despune acum de tote poterile salle celle immense spre a navali asupra noueloru oștiri francese, spre a calcări territoriulu remasu, spre a impedecă chiaru formarea noueloru oștiri republicane si astfelu spre a pune capetu ulterioreloru incercari de resistintia. Gambetta se va infioră de respunderea ce va cade asupra-i pentru atâtea sânge versatu fara sperantia de a poté-o scote la caile si d’in asta causa ne indoimu că d’insulu să se încumete a resiste si mai departe, mai vertosu după ce partea cea mai mare a guvernului provisoriu d’in Parisu, prin actulu capitulatiuuii, va fi contribuim multu spre a subtrage poterea morale de la ulteriorea resistintia, carea de aici innainte ar’ trece chiaru in ochii Francesiloru numai de unu actu de desperatiune. De la Sidan incoce, Francesii au documentatu ca nu-su degeneraţi, precum affirmă Prussianii si pru^sofii ; — pentru onorea natiunale s’a facutu destulle sacrificie, cari puseră lumea in uimire facundu-o sk admire de nou, geniulu cellu neperitoriu allu acestei mari si gloriose naţiuni, deci sk se inchidia beseric’a lui Ianu, sk se curme verearea de sânge, Franci’a sk pastredie pre fiii ski pre tempuri mai favorabile pentru resbunare, asemenea nenorociri, — interpellatiunea se va comunică ministrului concerninte. Adamu Lázár presinta unu projectu de conclusu după care camera invita guvernulu a da desluciri, daca fondulu comunu de pensiuni, care facea in anulu 1848 aprope la 100 milione, s’a impartîtu in proportiune correspundietoria cu ocasiunea impacatiunei dualistice, si daca s a impartîtu, ce s’a facutu cu elu. — Projectulu se va tipări si distribui. Ministrulu-presiedinte, c. Iuliu Andrássy, respundiendu la interpellatiunea deputatului Georgiu Stratimirovics, făcută cu privire la amiceti’a si cordialitatea d’intre Austria si Prusia, dice, cu privire la intrebarea prima a interpellatiunei, cu not’a, respective respunsulu la depesi’a prin care se notifica reconstituirea Germaniei, s’a facutu cu consensulu guvernului ungurescu. Câtu despre ponderositatea acestui pasiu politica, oratorele spune, că acesta nota continue recunoscerea perfecta si fara reserva a nou infiintiatei federatiuni germane, precum si restituirea raportelor amicabile cu federatiunea germana, formata estu-moda. — La intrebarea a doua, daca guvernulu ungurescu este aplecatu a evită de tempuriu, prin impedecarea aliantiei, periclele ce voru urmă pentru Ungari’a si poporele sale d’in intarirea si estiuderea germanismului, oratorele respunde, ca guvernulu ungurescu nu se pote nici decâtu sentî chiamatu a impedeca consolidarea raporteloru interne ale federatiunei germane seu sustienerea relatiuniloru amicabile. — La intrebarea a treia, daca guvernulu ungurescu are de cugetu a esopera ca — la casu candu acesta apropiare nu s’ar’ mai poté impedeca — luptei de libertate a poporului francesu sk nu i se faca neci decâtu vre-una dificultate, si ca d’in partea Austro-Ungariei sk nu se esercite in favorulu Prussiei neci una pressiune illoiala asupr’a reuiîrei luptei, ministrulu-presiedinte respunde, ca Austri’a si Ungari’a a privitu cu compătimire erumperea resbelului intre aceste doue natiuni mari, cari sunt chiamate a fi factorii principali ai desvoltarii pacinice europene. Guvernulu, continua oratorele, a facutu tote pentru impedecarea resbelului presinte, si, dupa ce nestiinttele sale au fostu zadarnice, a observatu cea mai stricta neutralitate. — Aceasta politica a neutralității, recunoscuta in modu egalu de ambe părțile belligerante, si carea a correspunsu si correspunde mai bine interese eloru monarcei, ne scutesce, ca ore-care parte belligerante sa pretindă dela noi a esercita vre-una pressiune illoiala asupr’a celeialalte părți. Deci neutralitatea ni ofere garanția deplina d’a nu ni se face una asemenea pretensiune d’in partea federatiunei germane, precum nu ni s’a facutu neci până acum’a. Interpellatorele dechiara, câ si-va face őbservatiunile sale in siedinti’a prossima (27. ian.). Sigismundu O g y a y pune pre biuroulu camerei raportulu comissiunei centrali despre proiectele de legi, relative la importulu libera alu lemneloru de focu in Dalmat ’a, si la construirea căliloru ferate sassone-boeme. — Raporturile se voru tipări si distribui. C. Iuliu Andrássy comunica, ca la titlulu bugetului, care trateza despre fondulu de dispusetiune, va presinta unu projectu de lege despre unu creditu suplementariu, dreptu-ase’a invita camera a amená discusiunea asupr’a acestui titlu, până candu comissiunea financiaria va fi deliberate projectulu despre creditulu susu amintita. — Camer’a primesce propunerea ministrului presiedinte. La ordinea dîlei urmeza continuarea desbaterei generali asupr’a bugetului ministrului-presiedinte. După terminarea desbaterei generale, camera voteza bugetulu d’in cestiune, afara de titlulu 2, despre fondulu de dispusetiune, care, conformu decisiunei de mai susu, se lasa in suspenso până ce comissiunea financiaria va fi deliberate creditulu suplementariu. Se pune in desbaterea camerei bugetulu ministrului langa person’a Majestatii Sale, si se voteza. După ace’a se voteza fara observatiune bugetulu ministrului croatu-slavonu. Urmeza la ordinea dîlei bugetulu ministrului de interne. Titlulu antâiu se voteza in suma de 889,341 fi., primindu-se totu-una-data si crearea a doue sectiuni noue. D’in titlulu II, se admite fara observatiune rubricele 1, 2 si 3. Cu privire la rubrica a patr’a, despre salariele comitiloru supremi, capitaniloru supremi si ale juditoru supremi regesei, specificate la 264,025 fi., se esca una discusiune viua. Ludovicu Mocsáry vorbesce contr’a immultîrei salarieloru unoru comiti supremi d’in Transilvania. — Secretariutu de statu, Car. Zeyk, sustiene, cu comitii supremi d’in Transilvania au mai multe agende decâtu cei d’in Un- Camer’a representantiloru Ungariei. S i e d i n t i’a de la 26. ian., 1871. Siedinti’a se deschide la 10 ore a. m., sub presiedinti’a vice-presiedintelui secundariu, Bela Perczel. — După verificarea procesului verbalu alu siedintiei trecute, presiedintele anuncia mai multe petitiuni, cari se transmitu comissiunei petitionarie. Em. Huszár interpelleza pre ministrulu comunicatiunei in privinti’a mesureloru ce voiesce a lua pentru rebonificarea dauneloru causate prin esundarea canalului Begia si a Timisiului, si pentru ca pre venitoriu sa se incungiure