Federatiunea, noiembrie 1871 (Anul 4, nr. 109-120)

1871-11-27 / nr. 119

După verificarea procesului verbale alu siedintiei pre­­cedinte se presinta doue petitiuni private, cari se trecu la comissiunea petitiunaria. — Ladislau Szögyényi pre­sinta raportulu comissiunii petitiunarie despre petitiunile cu­prinse in registrulu 50. Se va tipări si pune la ordinea dî­­lei in siedinti’a de sambeta, 9. dec. Ministrulu de cultu si instrucţiune publica, Teodoru Panner, pune pre biuroulu camerei unu projectu de lege despre instrucţiunea elementaria a adultiloru. — Se va ti­pări si distribui. După ace’a camer’a trece la ordinea dîlei : continuarea desbaterii generale a­supr’a bugetului. Ernestu Simonyi luandu cuventulu, pentru a-si continua vorbirea sa întrerupta in siedinti’a trecuta, critica singuratecele operatiuni financiaria ale guvernului, si apa presinta in numele seu si in alui mai multoru consoci ai sei de principie unu projectu de resolutiune , după care oratorele si amicii sei de principie nu potu vota neci una suma pentru guvernulu de acum, si propriu, câ camer’a se respingă bugetulu in generalu si specialu. Cont. Teod. C s á k y vorbesce in cestiune personala. După ace’a in cuventulu ministrulu de financie, Car. Ke­r­­k­a­p­o­l­y, si in una vorbire de una ora polemiseza contr’a deputatiloru Ghyczy si S­i­m­o­n­y­i. — Mai vorbescu apoi Ales. C­s­a­n­á­d­y, Iul. Schwarz, Sava V­u­­k­o­v­i­c­hi si Basiliu Orbán, si cu acest­a Siedinti’a se inchiaia la 3 ore d. m. S i e d i n t i’a de la 5. decemvre, 1871. Presiedintele Paulu Somssich deschide siedinti’a la 10 ore a. m. Guvernulu e representatu prin ministrii : Pauler, Kerkapoly, Lónyay, Szlávy si Wenckheim. Se verifica procesulu verbalu alu siedintiei precedinte. Presiedintele anuncia apoi mai multe petitiuni juredictiona­­rie, cari se trecu la comissiunea petitionaria. Pridericu B o m c h e s adresseza ministrului de comu­­nicatiune urmatori’a interpellatiune : 1) Are cunosciintia dlu ministru, ca de presinte in camer’a si senatulu d’in Bucu­­resci se pertrateza proiectulu de lege despre junctiunea caliloru ferate romane cu calea ferata unguresca de ostu ? 2) Are cunosciintia dsa, ca bas’a acestoru pertraturi o for­­meza unu projectu alu guvernului ungurescu, in care s’a pro­­jectatu pentru junctiune numai unu singuru punctu, si a­nu­me pasulu Oituzu ? 3) Daca are cunosciintia despre acést’at­are de cugetu dlu ministru, ca spre sustienerea dumnitatii si auto­­ritatii Ungariei se chiarifice guvernulu romanu, pre bas’a despu­­setiunii §-lui 2. alu art. de lege 45 d’in an. 1868, cu guver­nulu si legelatiunea unguresca, pre langa totu respectul­ care lu­au facta de drepturile statului vecinu, nu se voru înduplecă prin vre-o fapta complinită a acceptă astu-feliu de cond­use, cari eventualu stau in contradictiune cu inte­­ressele Ungariei ? 4) Er’ daca dlu ministru are cunosciintia despre acést’a si afacerea d’in cestiune a ajunsu poté cu consentiementulu seu inaintea camerei si a senatului Roma­niei, cu ce motiveza dsa impregiurarea, cu fara vre-o con­sultare prealibila si fara consentiementulu camerei Ungariei, si in contradictiune cu §­lu 2 alu art. de lege 45 d’in anulu 1868, pertraturile legelativei romane, eschidiendu junctiunea călii ferate resaritene cu Muntenia, se reducu numai la junc­tiunea numitei cai ferate cu Moldov­a . — Interpellatiunea se va comunică ministrului de comunicatiune. Colom. Tisza propune, că camer­a se puna la ordinea dîlei projectulu seu de resolutiune, despre tragerea in judecata a ministrului Tóth, după terminarea desbaterei a­supr’a raportului generalu alu comissiunii financiarie. Presiedintele întreba camer’a, daca voiesce seu nu se puna la ordinea dîlei projectulu d’in cestiune. Doue­dieci de deputați ceru că votisarea a­supr’a aces­tei cestiuni se se amene pre­siedinti’a venitoria (Sgomo­­tu mare.) Ios. Madarász protesteza solem­ contr’a acestei maniere immorale. (Presiedintele lu roga se se modereze.) Ar’ trebui se faca in interessulu ministrului, că se se scape de acasa, si elu insu­si ar trebui se cera pertratarea nea­mânata a moțiunii lui Tisza. — Emer. Huszár nega câ s’ar’ potea cere amânarea votisârii a­supr’a acestei cesti­uni. — Cont. Ioanu Bethlen propune, câ camer’a se pertrateze moțiunea lui Tisza numai după deliberarea bu­getului. — Lud. Csernătony întreba pre vorbitoriulu an­­tecedinte ca, daca ar’ fi elu acusatu, asceptare-ar’ are până ce s’ar’ deliberă bugetulu ? Oratorele se plânge apoi despre corruptiunea generala, carea emana de la drept’a si se ma­nifesta in mare si micu. In fine cere pertratarea motiunii lui Tisza. Colomanu Tisza ii­ retrage propunerea ce o a fa­­cutu asta­di, si daca ministrului i place a remane sub acasa in totu decursulu desbaterii bugetului, asa inca se invoi­­esce si nu mai insiste, ca propunerea sa se se desbata mai înainte. Cu privire la cererea celoru doue­ dieci de deputați, câ votisarea se se amâne pre mane, mai vorbescu inca Ios. Bánó, Paulu Szontágh, Aloisiu Degré, Ladislau Kovács si Carolu Bobory, inse, in fine, presiedintele dechia­­ra, ca, de ora­ce deputatulu Tisza si-a retrasu propunerea, nu mai este de lipsa a se aduce nice unu cond­usu. 474 Camer’a trece la ordinea dîtei si continua desbaterea generale a­supr’a bugetului de pre anulu 1872. Ignatiu H­e­­­f­y face unele observatiuni la discursule de ieri alu ministrului de financie Kerkapoly, care a re­­flectatu la tote nimicurile numai gravele imputări ale lui Si­­monyi, relative la corruptiunea guvernului si apartitului seu, le-a trecutu cu vederea si a tacutu cu pescele. Ora­torele voteza pentru proiectulu de resolutiune alu lui Simonyi. Josifu Mad­ar­ász areta urmările daunose ale uniu­nii reale, se provoca la contele Andrássy care, pre tempulu candu era simplu deputatu, inca s’a fostu dechiaratu pentru uniunea personale ; după aceea combate sistemulu parlamen­­tariu actualu d’in Ungari­a, unde ministrii sunt totu-odata si deputatii si ca atari voteza insi­si pentru sine. Dsa inca voteza pentru projectulu lui Simonyi , asemenea si Stefanu Patay. Aristidu M a t­t y u s pledeza pentru interessele co­­merciului, pre ca­ri guvernulu le-a negresit cu totulu. In fine polemiseza contr’a ministrului de financie, despre care dece, ca si asta-di este mai multu unu professoru teoreticu, decâ­­tu ministru de financie pradfcicu. Svetozaru M i r e t i c­­­u vorbesce despre politic’a esterna a guvernului d’in punctulu de manecare alu natio­­nalitatiloru si dice, câ politic’a Ungariei nu este destulu de precauta , ea face tierei multi inimici. Oratorele porta grige, ca va veni si acelu tempu, candu vre-unu diplomatu cislaitanu inca se va amestecă in afacerile Translaitaniei, precum s’a amestecatu unu diplomatu ungurescu in aface­rile Cislaitaniei. Cu privire la politic­a interna oratorele imputa guver­nului, cu opiniunea publica in Croatî’a a fostu contr’a bar. Levinu Rauch, acestu­ a totu­si n’a fostu delaturatu indata d’in postulu seu. Guvernulu a amenatu diet’a croata fara a o mai convocă, si prin procederea si tactic’a sa a provocatu rescol’a ogulina. Cu unu cuventu, naţiunile nemagiare sunt oprimate si desconsiderate. D’in acestu punctu de vedere manecandu, face urmatori’a­­­ci unu pasiu pentru îndreptarea acelei legi, ba elu nici macar legea esistente despre nationalitati nu o aplica nici in privinti’a usului limbeloru, ni­ci la numirea de oficiali publici. Avendu in vedere, in urma, ca guvernulu atâtu in trebele esterne câtu si in celle interne urm­eaza o politica, care pericliteaza independent­i’a tiereloru de sub coron’a Silui Stefanu, impedeca desvoltarea libera si constituționale, pericliteaza pacea si bunăstarea poporeloru de sub guverna­rea sea . D’in aceste considerante, si avendu in vedere ca politic’a urmata plina acum de guvernulu pre­­sentu nu de nici o sperantia la o viétia sanetosa de statu si la desvoltarea ei . Subscrisii propunemu : Onorabil’a, camera se enund­e prin resolutiu­ne, ck : bugetulu pre gestiunea anului 1872. gu­vernului presentu nu lu votéza. Pest’a, 1871. decemvre 5. Dr. Svet. M il etic i a, Dr. Ios. H o d o s i u, Ant. M o c i o n i, Ales. Romanu, Ales. M o- Cioni, E u g. rirtPTPTnTT0*%ît M a­ x i m o v i c i u, Georg. Mocion i, Vine. Ba­be s i u, Laz. I o n e s c u. Ioana Kiss critica procederea guvernului, care, dice oratorele, n’are alta intentiune, decâtu a nimici ori­ce pos­­sibilitate, prin carea ungurii aru poté sé-si recascige inde­­pendinti’a. Acésta procedere nu duce la nimic’a alta, decâtu la senatulu imperialu. Si acést’a este de la ipceputu nesuin­­ti’a guvernului, carea l’a indemnatu a se amestecă si in alacerea de impacatiune a cehiloru. Oratorele voteza pentru propunerea lui Simonyi. Presiedintele anuncia, ca nu mai este nice unu ora­­toru insinuatu, desbaterea generale este deci inchiriata. Propunetorii au cuventulu finalu. Colomanu Széli, raportorulu comissiunii financia­rie, si­ reserva dreptulu d’a-si face reflessiunile cu ocasiunea desbaterii speciale. In fine iu cuventulu Colomanu G h y c z y si mai re­­cumenda odata primirea votului separatu. Siediuti’a se rădică la 3 ore d. m. M oţiune la bugetulu presintatu de guvernu pre anulu 1872. Considerandu, că starea politica a tiereloru d’incolo de Lait’a, in multe privintie nu cores­punde conditiuniloru cuprinse in art XII. de lege de la an. 1887.­­ Considerandu, că fostulu ministru-presiedinte, prin amesteculu seu in afin­ceri­le puru-interne ale Cislaitaniei, nu numai ca a venitu in contradic­tiune cu §. 27. d’in art. XII., dar’ inca a espusu patri’a nostra la periculosa reactiune ce ar’ poté sé resulte d’in evenemintele de d’incolo de Lait’a. Considerandu, ca acésta reactiune si­ pote află radiemulu numai in neindestulirea cellei mai mari părti a locuitoriloru tierei ; Considerandu, ck actualulu ministru-presiedinte, prin cuventulu seu de programu, nu de nici unu prospectu, ck guvernulu ar ave intentiunea de a-si schimbă politic­a de plina acum ; Considerandu mai de­parte, ck starea lucru­­riloru in Croatî’a Slavonia nici de­cum nu este liniscitoria ; ck cea mai mare parte a locuitoriloru de acolo a aretatu cu ocasiunea alegeriloru pros­time trecute ck nu este indestulita cu starea presente a lucruriloru; ck politic’a guvernului a fostu si este de vina si asta-di, ck diet’a Crotîei- Slavoniei s’a amenatu mai de multe ori contra spiritului constitutiunei, si astfeliu ea este impe­­decata de a se intruni pentru de a regulă trebeîe interne ale tierei si a reabilită pacea interna . Considerandu, ck deslegarea cestiunei confi­­nieloru militari se efeptuiesce parte in modu ab­­solutisticu, parte prin participarea guvernului se da solutiunei o directiune, care nu correspunde nici constitutiunei, nici drepturiloru si interesseloru mamei-patrie Croatî’a si Slavoni’a . Avendu in vedere starea trista a Transilva­niei, care guvernulu nu este capabilu a o sustiene decâtu numai prin absolutismu si cu ajutoriulu unei legi electorale; care este lasata pre illegali­tate si este in contradictiune cu fote principiele representatiunei poporului ; cu cea mai mare parte a locuitoriloru tierei, facia cu politic’a guvernului, se abtiene de la alegerea de deputați, si pentru aperarea pretensiuniloru de dreptu nu afla altu refugiu decâtu passivitatea legale, cu unu cu­ventu, ca după convingerea nostra, politic’a guver­nului este îndreptată intr’acolo, că pre poporulu romanu sk­ lu estrada d’in barierele constitutions­­lismului . Avendu in vedere, că acele popore d’in Un­gari’a, cari nu se tiemu de naţionalitatea magiara, parte prin representantii tierei aici in camera, parte prin representantiuni de la municipiuri, sub decursulu sessiuniloru acestei diete mai de multe­­ori si-au manifestatu neindestulirea cu legea des­pre nationalitati, si totu­si guvernulu n’a luatu in considerare aceste manifestatiuni, si n’a facutu ni­Ministrulu de justitia a tramisu comissariului reg. d’in Transsilv. cont. P e c h i , urmatori’a ordinatiune : In partea a dou’a a §. 15. d’in ordinatiunea ministe­­reloru de interne si de justitia d’in 12. aug. 1868, privito­­ria la desdaunarea de pamentu a urbarialitatiloru in pamen­­tulu secuescu, se cuprinde despusetiunea ca, daca urbariali­­tatea posesiunei desdamnande se trage la indoiela, atunci inainte de tote trebue se se deslege cestiunea de dreptu spre ce scopu partile interesate sunt a se indruma la auto­ritățile urbariale. Procedur’a acest’a inse s’a doveditu prin prassa de defectuosa, incâtu nu s’au desemnatu marginile, până unde sunt oblegate a purcede pre calea legii par­tidele reieptate cu petitiunile loru de desdaunare, cu respec­­tu la starea de dreptu a posesiunii lor. Spre îndreptarea acestui defectu, ministrulu de inter­ne, intielegandu-se mai inainte cu ministrulu de justitîa a ordonatu prin decretulu seu d’in 9. iuniu 1870, care l’au publicatu directiunea ardelenesca pentru desdaunare de pa­mentu, cu asemenea posesori, cari si-au anunciatu la tem­pulu seu pretensiunile loru pentru desdaunare de pamentu, fure inse de totu, seu numai in parte, reioptati, si­ potu asterne recursele loru ulteriorie la tribunalulu urbarialu competente, in tempu de trei lune, computandu-se dela im­­manuarea decisiunii de respingere. Pre langa totu sensulu chiaru alu ordinatiunei mai susu amintite, totu­si o parte a tribunaleloru urbariale d’in Transilvania s’a indoitu, ca pre terminulu desemnatu in ordinatiune are a se referi numai la atestarea urbarialitatii posesiunei seu totu-una-data si la legitimatîunea insusîtei ca mostenire secuiesca (hereditas - Niculica.) In acesta privintia provoca deci, in cointieiegere cu ministrulu de interne, pre Escelenti’a Vostra, a indruma tribunalele urbariale d’in Transilvania, cu pârtile, cari si-au presintatu la tempulu seu pretensiunile loru legale de des­daunare, li c­ertatu a-si asterne in tompa de trei lune dela resolutiunea de respingere, cererea loru sub acelu titlu de dreptu, cu care aru fi potutu pretinde inaintea anuneiarei pretensiuniloru loru de desdaunare. Totu una-data recercu pre Eeseleutî’a Vostra, pentru incunoscintiarea si publicarea ordinaria, a tramite ordinatiu­nea mea present a toturoru jurisdictiuniloru respective. Epistole (Tin fiomani’a. Corespondinti’a particularia a „Secolului“ („S i â c­­­e.“) Bucuresci, 30. octomvre. Ai recunoscutu, domnule directore, câ inimicii vostri sciu totu ce se face la voi, pre candu voi nu cunosceti despre ei de câtu ceea ce li place se vi lase se sciți. Spre a inlatura acestu reu ati propusu studiulu limbeloru străine­­ in liceele vostre. Observarea este ilrepta si loculu destulu­­ de eficace. Permite-mi inse a te întrebă de n’ar’ li de tre­

Next