Federatiunea, iulie 1873 (Anul 6, nr. 67-78)
1872-07-03 / nr. 67
Mr. 67-667» JPeSl’Si«. Mercuri, 21 iuniu, 3 iuliu, 1872. Locuinti’a Redactorului si Cancelari’a Redaetiunile in Strat’a tr&gatoriului [Levcasutoza], Nr. 6. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi dopatii numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Artiolii tramisi si nepublicati se vor arde. Diurnaiu politicu, literariu, comercialii si economicu. Ta esi Mercuria, Tineria si Dominec’a. ^retioa da Prenumeratiune Pre trei lune . . . 8 fl. v. Pre siese lune . . . 6 „ „ Pre auulu intregu . 12 „ „ Pen ten Homani’a : prea. intregu 30 Fr. = 30 Lei n a6!?“0 16o ” =16s» » ” ! o n = 8 „ „ Pentru Insertion! : 10 or. de linia,si 30 or. taos’a tina brate pentru fiespe-care publicatiune separata. In loculu deschisu 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 or. Invitare de prenumeratiune la diuariulu politicu „FEDERATI UIMNEA“ pre semestiulu 11. (iuliu—decemvrie) 1878.c Incependu-se cui. iuliu 1872. st. v. semestrulu alu II. (iuliu—dec.) rogrmu pre doritorii de a avé acestu diurnaiu, sk binevoiesca a grăbi cu prenumeratiunea plina la acestu terminu, pentru ca de una parte sk ne scimu orientu in privinti’a numerului esemplarieloru ce vomu avea tipări, era de alta parte ik potemu incungiura ori ce neregularitate in speditiunea diuariului. Totu-deuna-data rogemu pre domnii abonati, cari sunt in restantia cu pretiulu de prenumeratiune, sk grabesca a-si jefui socotelele pina la terminulu de mai susu, pentru ca sa nu ni se adauga gretutile si d’in acésta parte. — Conditiunile remanu cele vechie. Invetiatoriloru satesci, adeverindu lips’a meditoceloru, se va da si pre venitoriu cu pretiulu scadiutu, adeca pre 3 lune 2 fl. v. a., pre 6 lune 4 fl. v. a., pre anulu intregu 8 fl. v. a. Gratificatiunile se făcu numai celoru lipsiți de tote medilocele materiale, avendu a jefui numai costulu poştale in suma de 1 fl. v. ?. In fine rogrmu pre DD. abonații noştri sk scria legibilu numele, locuinti’a si post’a ultima, or’ cei ce posedu adresse litrografate sk binevoiesca a allatura in epistolele de prenumeratiune, sau a lipi pre cupolele asemnateloru postale cate una adressa litografata. Redactiunea: convorbiri parfeculari. D’in conferinti’a de vre-o 30 barbati, tienuta la G. B a r i t i u pâna la 10 ore d’in nopte, a resultatu urmatoriulu proiectu de resolutiune, care in lipsa de altulu se perlese in siedinti’a publica, după aceea se dede la una comissiune de 15, spre a lu lua in discussiune, apoi siedinti’a se euspinse. „Conferinti’a nationale romana, conchiamata de catra fraţii noştri DD. Elia Macelariu, advocatii Dr. I. Ratiu si M. Nicola pre diu’a de 27 iuniu, luandu de nou in de-aprope consideratiune acele ratiuni grave, cari au constrinsu conferinti’a tienuta la Mercun’a in martiu 1869, ca sa recomande alegatoriloru transsilvani de nationalitate romanesca abstinentia totale de la urnele electorale, deschise pentru diet’a Ungariei, au aflatu d’in nou, ca in acestu respectu situatiunea nu s’au schimbatu intru nimicu, prin urmare, cu ratiunile cari ni-au impusu abtrenere in 1869 esistu si pentru anulu 1872. De alta parte inse membrii acestei conferintie au adusu cu sine trist la esperintia, ca chiaru si acei pucini alegatori romani, pre cati sufere legea cea vitrega sa merga la urnele electorali, sunt espusi de cktra, agentii partiteloru politice la cele mai grele tentatiuni, cari potu sk aiba consecintie funeste in viitoriu ; era comissiunea DV., inspirata de ferbintea dorintia, d’a sustiené solidaritatea bine intielessa intre fiii aceleiasi natiuni, s’a invoitu cu majoritate de voturi a vi supune la deliberarea DV. urmatoriulu proiectu de resolutiune : 1. Membrii acestei conferintie si impunu siesi obligatiunea d’a lua in reaua cestiunea electorale prin tote cerCftfrile electorale, pre unde inca nu este prea tardîu, si a conduce pre alegatorii romani la urne, inse numai in sensulu programei nostre nationali, cunoscuta de tota lumea, precum si cu scopu d’a paralisa tentatiunile. 2. Membrii acestei conferintie nu voru intra in negociatiuni si invoeli sau pacte electorali cu nici una partida, carea nu va fi adoptata si sustienutu program’a natiunei romane transsilvane. 3. Membrii conferintiei voru sustiene si ajuta numai reusirea aceloru candidaţi romani, cari se voru obliga pre onorea si in consciinti’a loru, ce voru perseverâ pre langa program’a nationale si o voru aperâ barbatesce, prin urmare, daca voru fi alesi, in calitatea loru de deputaţi nu voru partecipâ la nici unu feliu de alta legelatiune plina candu nu se va vedéa realisata program’a nationale. 4. Membrii conferintiei actuale ascepta de la deputatii, cari pote voru fi alesi ca, ferindu se de orice pasi, cari aru fi de natura d’a compromitte drepturile autonome ale marelui principatu alu Transsilvaniei si libertatea nationale a poporului romanescu, mai vertosu si remana perseveranti pre terenulu desebisu si datu natiunii intregi, prin urmare si loru, prin prea innaltele rescripte imperatesci si anume celu d’in 21 aprile 1863 si celu d’in 15 iuniu 1863, cari sunt in mare parte emanatiuni ale diplomei leopoldine, cari nuse cuprindu totuodata cele mai solemne promissiuni imperatesci, făcute in favorea naţiunii romanesci in urmarea repetateloru petitiuni naţionali.“ Comissiunea de 15 discuti acestu projectu in restimpu de cinci ore intregi. Se aud era argumente grave si seriose pro si contra, cari tote aru fi fostu demne d’a fi cunoscute de câtra natiunea intrega. Rara adunare nationale, in carea sa se fia desvoltatu atâtea idei sanetose, nu numai teoretice, ci si practice, prin cari oratorii si sprijiniari opiniunile loru. Mai toti membrii comissiunei au partecipatu la discussiunea preparatoria, d’in toti inse Dr. I. Ratiu pro si professorulu I. Moldovanu contra si tienau unulu la altulu cumpen’a. In fine conceptulu de susu se adopta de base a desbaterii per majora. Dara minoritatea esî cu contr’a projectu. Siedinti’a publica se redeschise la 4 si ore si durk pana la 9 ore. Propunerea minoritatii este : „Considerandu ck pusetiunea politica a natiujnei romane in Transsilvani’a de la 1869 incoce nu s’a schimbatu intru nimicul considerandu, ck drepturile politice naţionali ale naţiunii romane nu sunt recunoscute si conditiunile neaperate pentru esistinti’a naţiunii romane, ca individualitate nationale, ni se subtragu . Conferinti’a decide a recomenda alegatoriloru romani abaenerea de la alegerea deputatiloru pentru diet’a pestana, conformu condusului de la Mercuri’a. — Ioana Moldovanu, Augustu Horsia, Assente Severu, G. Baritiu Dr. Tincu, Gabriela Manu.“ Pre la 8 ore sera projectulu majoritatii comissiunii se puse la votu si se respinse cu majoritate impunetoria, pentru ca in contra proba ce s’a cerutu, numai 28 membri au votatu pentru projectulu majoritktii. Indata apoi se luk la desbatere speciale projectulu minoritktii, care se modifică numai intru atât’a, că in premissa s’a formulatu mai multu dopa premiss’a majoritktii, era in essenti’a sa remase neatinsu, precum se va vedé d’in processele verbali si d’in insemnarile stenografice, pre cami, speramu, ck d. adv. Dr. Dim. Racuciu va avéa bunetate a le face cunoscute publicului. Pentru activitate in sensulu cunoscutei programe Sabliu Brasiovu nu s’a redicatu nici macaru o voce, nici in conferinti’a privata nici in cea publica. Singuru d. Dr. Racuciu s’a incercatu cu cea mai nobile intentiune in siedinti’a comissiunii, ca sa duca discussiunea pre unu terrenu, unde credea d-sa, ca dara s’aru poté impaciui incat cele mai aprige differintie de opiniuni, pentru ca sa se restaure solidaritatea ; dara d’in cealaltă parte i s’a spusu limpedi, ca pre terrenulu pre care s’au pusu Brasiovenii si fracţiunea din Sabliu, intielegerea si solidăritatea, adeca mergerea mana in mana cu totii, este absolutu imposibile, prin urmare, pre acelu terrenu împăciuirea cu ungurii inca va fi in veci impossibile. Program’a numitei fracţiuni se presenta ca un’a ce ar duce la starea si conditiunea, in care sa ascepti cu anii si cu diecile de ani, pana sa cada sfarimature de pre mesele altorua. Numai ideea unei stiri cum este acést’a imple sufletele de cea mai adanca indignatiune. Sk fia bine constatatu, ck in conferinti’a preliminaria de sera d’in 26 iuniu domina multu spiritu de reconciliatiune in tote direcţiunile si ck unii oratori au mersu plina unde numai suffera demnitatea nostra de omeni, de fii ai naţiunii si de cetatieni liberi ai patriei. Dara in urmatori’a dî, după ce sosisse multimea de prin comitate, după ce omenii incepura a-si cominica in gruppe differite amarele sufferintie, insultele fisice si morale, spurcatele încercări d’a corrumpe in tote sensurile pre poporu, situatiunea se schimbă asik de tare, incâtu cam pre la 4 ore se potea prevedé binisioru, care va fi resultatulu conferintiei, pentru ck de una parte fedele cele seriose, de alt’a entusiasticele vivate, cu cari erau intempinati unii barbati cunoscuti ca vechi defensori ai drepturiloru nat’onali, apoi si impregiurarea, ck conferinti’a s’a conchiamatu in celu d’in urma stadiu alu acteloru electorali, au decisu in modu definitivu asupr’a resultatului. Si se mai scîa si atât’a, ck in conferinti’a publica abili duci insi d’intre cei subscrisi la votulu minoritatii lu aperara pre acestua, si inca in tonu forte calmu, era ceilalți tăcură inadinsu, pentru ea sk nu se potu duce, ce făcu nici cea mai mica pressiune a asupr’a spiriteloru, dara s’au aflatu altii, cari o suslenura, si candu primulu subscrietoriu stu sk ele retrag?.. se sculk unu membru alu conferintiei, care nu fusesse in comissiune, si dechiark, ek voiesce sk o sustiena dinaulu, ca ci scie pentru ce o sustiene. D’in acelu momentu desbaterile devenira si mai animate, fara inse ca sk calce unu singuru oratoru preste regulele bunei cuvenintie. Mai inainte de votarea definitiva se ceru suspinderea siedintiei pre diece minute, pentru ca membriloru conferintiei sa li se die ocasiune d’a se reculege in spiritu si de a-si racapitula totu decursulu desbateriloru. In fine campania presiedintelui conchiami pre membri si presiedintele i intrebk cum voiescu si voiedie, prin sculare si sidere, sau prin apellu Sdri electr, pârtie, a „Feder.46 Data Oradea-Mare la 29 iuniu 12 ore m. Sosita in Pest’a „ * * 1 , 50 m. d. m. La Ceica Alessandru Romanii, la Beiusin Parteuiu Cosma, ambii alesi unanimii prin aclamatiune, joi sera conductu cu făclie, banchetu splenditu, entusiasmu generale, magiarii absentara. La Alesdu guvernamentalulu Coxmanu, cornitele Valler cortesiu calare; la Tinc’a guvernamentalulu Kipovnischi cu spesse immense. *) Data Dev’a in 1. iuliu 9 ore 25 min. ser’a Sosita Pest’a „ „ „ 2 „ „ noptea Dr. Hodosiu alesu prin aclamatiune in cerculu Bradu, programu natiunaln romaim, mare entusiasmu! Despre conferintia Romanilorn Trans*silvaniani, primirkmu inca numai urmatori’a corespondentia, care, de-eî scurta, ni pune totusi sub ochi in modu pregnante manifestarea opiniunii si a convictiunii celoru mai multi barbati, cari au partecipatu la aceeasi. Indata după deschiderea conferintiei prin bravii triumviri, cari o au conchiamatu, s’au deschisu si unu catalogu, in care s’au inscrisu 210 insi ca membri. D’in acestia unii aveau plenipotintie de la cluburile respective electorali. In 26 ser’a se trenusera la câteva locuri *) Telegrammulu acestua In primiramu numai sambeta, prin urmare după aparitiunea anului trecutu alu diuariului nostru. Bed. Anulu alu cincilea MDCOCLXlui.