Federatiunea, iulie 1873 (Anul 6, nr. 50-57)
1873-07-22 / nr. 56
cutu propunerea, ca besericele ce dispunu de avere propria sa se insarcinedie si oblige a contribui si eile, in proportiunea averei lor, la aceoperirea speseloru scoleloru confessîonali. Spre desbaterea acestei propuneri congressulu nu s’a trenutu competentu, ci in unanimitatea acceptatu proiectulu de resolutiune, ca sa se faca una representatiune catra M. Sa, in carea sb-lu rege, a concede romaniloru gr. cat. trenerea unui congressu provincialu besericescu; si fiindu cil amu prevediuti difficultatile ce avea sa intempine acesta reprentatiune: pre guvernu l’amu assecuratu, că noi n'amnu de cugetu să nefolosimu de I acellu congressu, spre ajungerea vre- unui scopu politico; era beseric’a catolica de ritu latinu amu assecuratu o, câ noi nu voimu să ne desfacemu de beseric'a catolica, ba inca amu enunciatu, că noi in congressulu provincialu voimu sb resolvemu cestiunea si sb statorimu, ca in ce modu vremu sb fimu reprezentati in adunarea autonoma generala a catoliciloru, care se conchiama pentru desbaterea causeloru commune, ce interessedia pre toti catolicii din tietrele coronei sântului Stefanu. Pentru presentarea acestei representatiuni s’a alessu una deputatiune, cu a cărei conducere in insarcinatu dlu br. Ladislau Popu, pre.-iedinte de senatu, dsa inse n’a primitu conducerea din motivu, ci representatiunea contiene nisce ar fi de r i facia cu beseric’a de ritu latinu, cucari dsa nu ese de accordu; astfeliu mi se dede mie onorea, d’a presenta dessu mentiunat’a representatiune dlui ministru Tréfort; actulu presentârii este descrissu fidelu in Federate nr. 48 — 773. Foiele magiare si germane din Pest’a si din provincia inca au luatu notitia despre actulu presentârii, numai că tote au intortocatu celle intemplate, cu osebire au intortocatu passagiulu referitoriu la dlu Ladislau Popu, dîcundu, cu dinsulu pentru aceea n’a primitu conducerea deputatiunii, pentru câ representatiunea cuprinde astfeliu de espressiuni facia cu beseric’a de ritu latinu, pre cari dsa nu le pote approba, cu tote câ adeverulu este,precum dîssei mai susu, câdiu Popu a refusatu primirea conducerii din motivu, câ representatiunea cuprinde nisce ar fid ori facia cu beseric’a de ritu latinu, cu cari dsa nu este de accordu. — Precum vedeti, Die Red., differinti’a intre adeveru si intortocatura este mare, si credu, ca nu va trebui s- o esplicu mai pre largu. Am observatu acesta intortocatura, dar crediendu câ si domnii redactori o vomu observă si mai tard nu o voru rectifică, am tacutu pana acum, si am potutu se tăcu cu atâtu mai vertosu, ca cellelalte foi au luatu notitie despre acestu actu fara nici una observatiune; după ce am cetitu inse communicatulu mai susueitatu in diuariulu „Magy. Allam“, respective după ce am vediutu incriminatiunile ce ni se făcu, n’am mai potutu să tăcu, pentru câ me temeam câ tăcerea mea se va esplică ca unu felu de consentîre cu acea incriminatiune, câ intre mirenii romani gr.-catolici sunt si de aceia, cari umbla a alteră relatiunile de iubire ce aru trebui sa domnesca intre toti catolicii de ritu latinu si grecescu. După celle premisse fia-mi deci permissu a întrebă, câ in casulu de facia, ce a datu ansa, d’a improscă pre mirenii romani gr.-cat, cu assemeni incriminatiuni? Au dora aceea e caus’a, câ dlu redactoru, nepricependu limb’a romana, pre basea unei intortocâri gresite, ca să nu dîcu malitîose, a crediutu câ dessu mentiunat’a representatiune cuprinde astfeliu de espressiuni facia cu beseric’a de ritulu latinu, pre cari dlu Ladislau Popu nu le pote approba? Daca acesta a fostu caus’a, atunci o potemu consideră de delaturata, de-orace representatiunea nu numai nu cuprinde espressiuni contr’a besericei de ritulu latinu, ci după părerea dlui Popu ea contiene prea mari affidari, cu cari dsa nu este de accordu, adeea după parerea dlui Popu congressulu scol. de Blasiu a făcutii pentru promoverea relatiuniloru de iubire intre catolicii de ritu latiuu si gre cescu mai multu, de câtu ar fi dorita dsa sa faca, si cu tote aceste, Dfca Die Red., arrunci asupra capului nostru incriminatiunile de mai susu, ceea ce este cu atâtu mai dorerosu, cu câtu de la Dta, Die Red., ca de la unu buuu catolicu, amu asceptatu cu drepţii cuventu, ca mai antâiu l te convingi chiaru din representatiune, daca ea contiene espressiuni contr’a besericei de ritu latinu, si numai după aceea sb enunci verdictulu asupr’a capeteloru romaniloru gr. cat., pentru ca ei, desi sunt de naţionalitate romani, si in celle besericesci tienu ritulu grecescu, totusi ei sunt catolici, si inca catediu a affirmă, ca sunt catolici forte buni. Seau dora aceea a cadiutu greu dlui redactoru, că congressulu se®!, de la Blasiu a petidunatu la M. Sa pentru concessiunea d’atiene unu congressu provincia u besericescu? Daca acestu faptu a datu ansa la incriminatiunile de mai susu, atunci asupr’a acestuiu obiectu, care este seriosu si merita attentiune, trebue sa ne chiarificamui, cu atâtu mai vertosu, câ cu privire la acestu obiectu intreg’a Romanime gr. cat., unde este d’a se intiellege si preutimea, si daca stim bine informatii chiaru si preladi mentionati de Dta, — este demn’a si aceeasi părere, adeca de părerea ca metropoli’a gr. c. de Alba-Iulia, carea consta din episcopatele de Fagarasiu, L o g o s iu, Oradea- Mare si Gr h e r ’ a. a re dreptulu d’a tiné congressu provincii.u besericescu gr. cat. separatu. Si nu numai din motivulu, ca acesta metropolia prin bulla papale ,,Eclesiam Christi" din lun’a lui Decemvre 1853, s’a dechiaratu de provincia besericesca gr. cat. de sine statatoria si independenta de archiepiscopulu din Strigoniu; si nu numai pentru aceea, ca in §. 14 allu art. de lege XLIII, din 1868, se sustiene libertatea autonomiei besericeloru din Transilvania, ci mai vertosu din motivulu, ca in 1699, candu neamu unitu cu beseric’a de ritulu latinu, primindu numai celle patru dogme: niamu pastratu ritulu grecescu, care essentîalmente differesce decellu latinu, si afara de acest’a niamu pastratu in beserica limb’a romana — ceea ce se accentua cu tota ponderositatea si in buli’a mai susu citata, — mai departe niamu pastratu usuiu ce lama avutu înainte de unire, d’a alege liberu pre preotii, episcopii si archiepiscopii nostri, assemene ni amu pastratu usuiu, ca la alegerea episcopiloru si a archiepiscopiloru precum si la administratiunea averii besericesci si a affaceriloru scolarie elementulu laicu să concurgă cu donesiu trei parti, era clerulu numai cu una parte din trei; ni-am pastratu in fine dreptulu d’a tie né congressu besericescu, necessariu pentru essercerea acestoru drepturi, si cu tote că tempurile vitrege ne-au impedeentu intru tienerea acestui congressu, noi totusi n’amu renunciatu si nici câ vomu renunciă candu-va la acestu drept,u. Nu te miră deci, Die Red., câ Romanimea gr. cat. n’a partecipatu anii trecuti la congressulu autonomicu allu catoliciloru din Ungari’a, câ ce prin acest’a noi insine de buna voia iiiu fi renunciatu la acelle drepturi alle nostre, cari le-am insîratu mai susu si pre cari pana acum in continuu le-am intetîtu, nu te miră, Die Redactoru, cu romanii gr. cat. acum mai tare ca ori si candu affla necessaria si solicitedia tienerea congressului provincialu gr. cat. separatu, de ora ce cu anima dorerosa am trebuitu să ne convingemu, ca la casu candu proiectulu maioritatii congrissului autonomicu rom. cat, se va redică la valore de lege, catolicii voru poté să posseda numai soventiele acelloru drepturi autonome besericesci, cari le-amu avutu noi înainte de unire. Noi decbiarâmu aperte si târa niciuna reserva inaintea lui Ddieu si a omeniloru, câ suntemu catolici din adânculu suffletului si vremu să remanemu catolici; decbiarâmu pre facia si sinceru, câ avemu cause commune cu catolicii de ritu latinu, pre cari cause trebue sa le desbatemu împreuna , inse asupr’a cestiunu, câ cum vremu se representâmu provincia gr. cat. in congressulu generalu allu catoliciloru din Ungaria, trebue sa ne intrellegemu si să decidemu in congressulu nostru provincialu gr. cat. In 1699, noi amu decisu in congressulu nostru provincialu besericescu pro priu asupr’a conditiuniloru „uniunii“ la care congressu a fostu representata tota Romanimea din Ungari’a si Ardealu, deci cu dreptu deplinu ceremu acum, ca noi sa decidemu si asupr’a cestiunii, ca in ce modu sa se represinte provinci’a gr. cat, in congressulu generalii. Marturisimu francu si sinceru, câ noi sub nici unu pretestu nu vremii să ne desbinâmu de beseric’a catolica de ritu latinu, cu tote câ prin acest’a pole cu amu ajunge, a ne bucură de tota acelle drepturi, cari ni l -amu reservatu cu occasiunea uniunii besericesci, deorace fraţii nostri de confessitune gr. or. se bucura acum in fapta de tote acelle drepturi, si au o autonomia besericesca ca si care nici una confessiune in Europa intrega nu este in stare si arrete . Deci nu ne suspitionati, nu ne incriminaţi, ca noi romanii gr.-catolici suntemu aceia, cari insuimu a alteră relatiunile de caritate ce aru trebui sb domnesca, intre toti catolicii de ritu latinu si greci seu , ca ce la casu sb essiste si d’acestia intre catolici, atunci dien acestia nu sunt d’a se caută intre romanii gr. c., ci cu totulu aiurea. Noi vremu sb ni validâmu drepturile, si prin acestea vremu sb intarimu sentiulu catolicu in romani, sb esterminamu indifferentismulu religionariu ; cine lucra deci contr’a acestei aspiratiuni, cine ni suspitionedia instiintiele nostre, nevrendu slabesce catolicismulu. Din tote aceste credu ca se va fi po- i tutu convingă dlu Redactoru, ca romanii gr. c. sunt catolici din adânculu suffletului loru si voru se remana catolici, inse precum sunt de resoluti intru aperarea interesseloru catolicismului, totu asile de resoluti sunt. a tienesia se luptă pentru drepturile loru besericesci speciale. Daca nimene nu va vatemă aceste drepturi, daca nimene nu va impedecă pre romani intru essercerea loru, aluni potu sb assecuru pre D. Red. ca catolicismulu nu va avé causa d’a se plânge concr’a nostra. Una suta de anni amu luptatu pana nn a successu a restaură archiepiscopatulu si metropolita de Alba-Iuli’a; suntemu resoluti a mai luptă inca pre atâtia anni, si daca va fi de lipsa si mai multu, pana ni va succede a essoperă congressulu provincialu gr. c. separatu, pentru ca nu voimu sa ne espunemu învinuirii si blastemului meritatu din partea posterităţii, pentru ca de buna voia amu renunciatu la drepturile nostre sanctionate prin usu, lege si bulla papale. Inse pre langa tote aceste, daca ar fi adeveratu — ceea ce de altmintrelea nu credu — cu representatiunea îndreptată cătra M. Sa pentru concessiunea d’a poté tiené congressu provincialu besericescu, a datu ansa Dlui Red. ca sb încarce pre romanii gr. cat. cu incriminatiunile grave de mai susu, atunci mergu cu tota sinceritatea, , ca sb nu ne incarcati cu assemeni incriminatiuni, ■ aci nu mi-ar placé, ca prin acest’a fraţii neuniti sa capete voia si plăcere, a-si îndreptă vocile de sirene cătra cei mai slăbi de credintia si a-i înduplecă, ca spre daim’a catolicismului, in contr’a I convicţiunii loru mai bune si in contr’a resoluti unei loru de sute de anni, sa ajunga prin disbinare la essercerea drepturii pru loru neprescriptibili. B.-Pest’a, 24. Iuliu 1873. Testamentulu Prea S. Salle Andreiu Baronu de Slagan’a. Archipiscopulu Ardeiului si Metropolitulu romaniloru gr. or. din Ungari’a si Transilvania etc. In numele Tatarul si allu Fiiului si allu sântului Duhu. Eu subscrissulu avendu in vedere, cu sum omnu moritor’u si inaintatu in versta, si sum Archieru, carele este detoriu prin canene a-si face diat’a conformii chiiamârci sade, a făcu diat’a mea in urmatoriele, si adeca : I. Consistoriulu nostru archidiecesanU pl nariu are a functionă prin esmisii sei membri numai decâtu după mortea mea in intiellessului lui 136 din statutulu organicu allu metropoliei nostre, si a sigila tote odăile si dolarele melle, pana la formala inventare si conscriere a lucruriloru melle, si a celoru alle fondului instructu de mai înainte, era medicii mei se desfaca trupulu meu, si se-lu pregatesca spre immormentare ; apoi domesticulu meu Simeonu Sirianoviciu cu duhovniculu meu Germanu se me îmbrace in reverend’a négra de tote diliele, si in mantorosu negru cu camilavca precapu, cosciugulu se fia de metalu, si de nu s'aru găsi astfeliu, se fia din lemnu de bradu imbracatu cu metasa négra, si procuranduse cosciugulu de metdu acellua se se pună in acestea. II Immormentarea mea se se faca înainte de amedi fara pompa, fara musica si fara predica, in urmatoriulu rendu: a) după ce duhovniculu meu Ieromonachu Germanii, pre carele renduiescu, ca ellu singurii, si solitarii se mo ingrópe, va seversî acasa pravila mica de ingropatiune, atunci unu elericu imbracatu in stihariu negru se premerga conductului cu crucea cea mare négra, si alta nimic’a se nu se poarte; b) apoi se urmedie clericii si pedagogii câte 4—5 intr’unu rendu cu profesorii loru; c) apoi poporulu credintiosu, câte 4 — 5 intr’unu rendu; d) apoi preotîmea nostra, câte 4—5 intr’unu rendu ; e) după preotime se vina crucea de la mormentulu meu portata de unu elemeu imbracatu in stihariu negru ; f) apoi se vina chorulu cantaretiloru, care va avea a cânta linu ; g) mai departe se vina doi clerici îmbrăcați in stihare negre portandu lumini; h) apoi duhovniculu Germanu imbracatu in sfita negra ca preotu ingropatoriu; i) apoi se vina carulu funebralu cu cosciugulu, si in fine; l) se urmedie personalulu consistoriulu archidiecesaru plenariu, si ospetii după categoria loru; m) astfeliu conductulu me pote petrece pana la casarme, seu cellu multu pana la magasinele militarie, de va fi diu’a frumósa ; — domesticulu meu Simeonu si servitoriulu meu Vasiliu se remana acasa spre a păzi acolo, ca se nu se intemple vre-o paguba; n) dissolvendu-se conductulu, carulu funebralu si duhovniculu meu Germanu in careta mea sé me duca la beseric’a cea mare in opidulu Resînari, unde in tind’a femeesea se se dpuna cosciugulu, si in urmatori’a di duhovniculu si singuru se celebreze si liturgia si se seversiesca immormentarea mea; — cu acesta occasiune duhovniculu se imparta intre seraei doue sute fi. v. a., cari seu duhovniculu seu efori’a archidiecesana se-i anticipe pana la refundare din averea mea. III. După immormentarea mea, ori si numai decâtu după armata mortea mea, are se urmedie inventarea si conscrierea toturoru lucruriloru melle. In inventariulu lucruriloru si efecteloru melle se afla însemnările melle, cari areta, care din lucrurile si effectele melle voieseu se remana pentru fundulu instructu allu archidiecesei nostre, si cari voieseu, ca se se venda in favorulu lassamentului meu. Eu după §. 108. din statutulu organicu asiu poté testă cui, si cum asiu voi jumej tate din averea mea, dara eu resignediu la Iosifu Nossu. 216