Federatiunea, ianuarie 1874 (Anul 7, nr. 1-9)
1874-01-03 / nr. 1
părintelui Cicariu in publicu, câ nu i se cade a denatura adeverulu. Lassu la o parte si gemerea inane a Cicariului, de afflâ in replic’a mea trei mominte si de a reflectă la eile; câci acelle mominte intr’adeveru nu au fostu asid momentose, precum vré d-sa, ci au fostu numai reflessiuni la unele asserte false si in parte întrebări de mai nainte, alle Dsale. „Momintele“ celle mai momentose inse, părintele Cicariu le-au bagatu in teca. Se-i fia de bine! Spre a remustra si cu acesta occassiune falsitatea asserteloru părintelui Cicariu, neafflandu eu in triplica sa din Nr. 72. „Fed.“ neci unu lucru momentosu, ci mai multu numai la un’ai refleetediu pe scurtu. Anume, in malitîosele salle berfele de mai nainte asseruisse, că atunci candu s’a pertractatu la comitatu caus’a confratelui nostru A. Nutiu, eu am tacutu ca piticulu. După ce vise in duplic’a mea i s’a demustratu, că e neadeverata acesta assertiune a sa, in triplica apoi recunnosce insusi, că da, dieu dsa a „spérticatu-o“ cu acea assertiune („spérticate au fostu dieu acelle assertiuni tote alle dsalle). Recunnosce adeca, că eu totusi mi-am redicatu cuventulu intru apperarea Dlui Aless. Nutiu. Dar’ ce se vedi ? Malitî’a, pote si altu ghimpu secretu, i-au dictatu era si anacronisme si neadeveruri, numai spre a-mi detrage, daca se pote, si aci. Hei, parintielle Cicariu, indesiertu vrei a ascunde pisic’a in sacu, că i se vedu unghiele! Memori’a dtalle, care vrei a pretinde că e infailibile, si acum te-a instelatu forte (no, dar’ soimu, că nu preste voi’a dtalle.) Vrendu a reproduce predarea mea in caus’a confratelui Nutiu, ai afflatu cu caile a estrage numai din conclusiune. Daca odata ai recunnoscutu, că assertele de mai nainte ti-au fostu neadeverate, numai eră neci una lipsa se „reproduci“ pledarea mea; era daca totusi ai voitu a me luă la critica (ceea ce aru fi fostu mai cu caile a face cu vorb’a acolo in congregatiune), trebuia cellu Ducinu se faci estrasu d’in in treg a pledarea mea, ori cătu de scurta a fostu aceea. Eu adeca, candu miam redicatu vorba intru aperarea confratelui Nutiu, am demustratu antâiu, că nu subversedia neci una causa de a se face investigatiune in contra lui din partea comunitatului si că actele de accusare sunt a se strapune la ven. ordinariatu diecesari; ’ era de cumva totusi — precum am potutu prevedé — nu se primeace acesta propunere a mea, apoi cellu pucinu commnitatulu se esmitta commissiune investigatoria mista. — Intru acestu intielessu am fostu spriginitu de D. Ign.Nagy si de insusi coritele supremu, carele si incepusse a designa pre membrii commissiunei miste, candu de odata se sculă canoniculu Schmotzer spre a me combate. Nu a vorbitu deci Sehm, in antea mea ca eu in predare mi se fiu avutu occassiune a lu combate, ci eră Cicariu, cellu cu gur’a mar , la rendulu seu chiamatu a face acest’a, căci in un’a si aceeasi causa nu se dă vorb’a de doue ori unui vorbitoriu. Ecca anacronismulu, ecca sferlog’a cicaresca ! ce e dreptu, eu nu am vorbitu asié pre lungu, precum i place părintelui Cicariu, căci nu am darulu dniei salle. Dar’ si de altmintre sciu ce dice romanulu despre „vorb’a multa.“ G. Marchisiu. Nu vremu se facemu pre advocatulu in interessulu adeverului venimu totusi a respinge malituosele assertiuni alle patimosului „Mariu“ cu privire la persona dlui S. T. despre care dice, că vediendu-se lassatu afara din lista celloru recommendati prin referintele sanitariu pentru recunnoscinti’a meriteloru castigate in ver’a trecuta, s au strigatu ca si ellu are merite, despre care dice mai departe, că commitetulu intre risete a primitu propunerea referintelui sanitariu de a-lu numera si pre etiu intre cei recommendati, si câ d. S. T. a fostu destullu de modestu a primi, adauge apoi: de aci sipote face oricine conclusiune, câ ce feliu de morite i-a potutu castiga cing’a rosîa de v. prot. ad honores. Minunata logicaudeca: daca d. S. T. au pretinsu se se numere intre cei recommendati pentru recunnoscintia, urmedia, după intrelleptiunea lui „Mariu,“ câ n’are nici unu meritu. Pecatulu pentru care i se denega totalu meritele, este pretensiunea de a le avé. In adeveru slabe argumente, si nu atâtu slabe, câtu reutaciose! Recunnoscemu câ n’a fostu cu caile, ca d. S. T. insu-si se-si fortiedie recunnosserea meriteloru in siedinti’a commitetului din 28. Nov. si prin urmare cu partea d’antâi’a a assertiuneloru dlui M. amu fi de accordu, daca nu si-ar bate jocu si de meritele ce i-au castigatu cing’a rosta. Ai uitatu seau n’ai vrutu se dîci, că d. S. T. si-au redicatu cuventulu in favorea sa numai după ce a vediutu, câ intre cei pretinşi cu merite sunt propuşi si de aceia cari departe de a fi meritați si-au facutu numai detoria, ceea ce in genere s’ar poté dîce despre toti. Si daca punemu câ a ingropa morți in tempu de colera seau a ailerga si-a consolă pre morbosi, este meritu, apoi se scia d. „Mariu,“ ca precandu unulu din cei recommendati de referințele saanitariu a immormentatu 7 — 8, er’ altulu vre-o 24, pre atunci d. S. T. a immormentatu in tempulu colerei in Commun’a sa 45 (si 19 capelianulu) in comun’a Maieru 25, in Ilv’amica 9, totu cu acea barbatîa a statu facia in annulu 1866 candu a grassatu coler’a in acesta comuna in mesura mare si candu a immormentatu abia intro luna si diumatate preste 60 de morti. Acest’a dirigintia precum si esact’a portare a matriculeloru si alte affaceri preotiesti grămădite deodata, — despre care Pr. SSa Metropolitulu Vancea, pre atunci episcopu in Gherla s’a covinsu in persona cu ocasiunea visitatiunei canonice, i-au castigatu cing’a rosîa — de care nu incape dlu M. si cu cei de panur’a d-salle, si titlulu de v. prot. ad honores, buna-ora cum altii totu pentru atari merite au capetatu cruci. Dar se nu fia acestea tote, nu te superă d. Mariu! daca noi cari-lu cunnoscemu pro bine ti-vomu dechiară cu d. parochu allu Sangiorgiului Simeone Tancu este benemeritatu, este unulu din cei mai activi si mai zeloşi preoţi, ceea ce si inimicii sei trebue se recunosca. Consciinti’a liniscita e destul la garantia pentru ellu. Peccatulu pentru care multi liturgisescu luau toti inimicii lui si lu aveau toti ceilalti. — Acestea servesc totua una-data si ca respunsu lui „Publiu“ din „Gazet’a Tans.“ carele si-au luatu missiunea de a dăscăli si a invetit pre omeni modestia Mai mulţi poporeni: falva cu Timafalva, Kis-Galambfalva, Kis- Rede, Kis Sólymos, Kobáth-Demeterfalva, Magyar-Andrásfalva, Magyar-Hidegkut, Magyar-Zsákod, Magyaros, Matisfalva, Medesér, Mozsna, Nagy-Galambfalva, Nagy-Rede Nagy - Sólymos, Oláh - Andrásfalva, Sárd, Szent-Ábrahám, Szent-Erzsébet, Szent-Miklós, D.-Székely si Vágás.) In communele sedinei judecatoresci din Székely-Udvarhely tienatorie de judecatori’a cercuale de acolo, adeca in communele : Abasfalva, Ábrahámfalva, Almás, Arvátfalva, Alsó- és Felső-Benczéd, Bagy, Bethlenfalva, Beta, Bikafalva, Bögöz, Dálya, Ege, Fancsal, Farczad, Farkaslaka, Felső- Boldogasszonyfalva, Fenyed, Gyepes, Homorod-Keményfalva, Hodgya, Jánosfalva, Jásfalva, Kadicsfalva, Kányád, Kápolnás-Oláhfalu, Karácsonfalva, Sükülő, Keményfala, Kenős, Kecsed, Kisfalud, Lengyelfalva, Mátéfalva, Miklósfalva, Orczfalva, Oklánd, Oroszhegy, Pálfalva, Patakfalva, Petek, Recsenyéd, Remete, Sándorfalva, Sükő, Szent Egyházas-Oláhfalva, Szent-Király, Szent- László, Szent-Lélek, Szent-Márton, Szent- Mihály, Szent-Pál, Szent-Péter, Szent-Tamás, Szombatfalva, Tibod, Újfalu, Ülke, Városfalva si Zetelaka. k) in communele sedinei judecatoresci din Sabiul trenatorie de judecatori’a cercuale din Sebesiu, luandu affara communele Lancramu, Peterfaleu, si Singagu, adeca in communele: Dealu, Cacov’a, Capoln’a, Calnicu, Cutu, Lazu, Lomani, Pianulu de Josu, Sabisielu si Strugari, in fine. l) in commun’a Gyerő-Vásárhely tienetoria de sedin’a judecatoresca din Ciusu, impartîta judecătoriei cercuale de acolo. Cărțile funduarie pre deplinu terminare a communeloru mentionate, dimpreună cu egistrele parcelarie de possessiune, si desemnulu liniamenteloru de acellea tienatorie se voru transpune de la 1 Ianuariu 1874 la officiele de cârti funduarie ordinate langa judecatoriele mentionate sub N. unde a le vedé ori cui e permissu in orele officiose. Sangeorgiu, finea lui Dec. 1873. Die Red. In numerulu 95 „Albina“ din a. c. se publică o correspondintia de langa mormentulu lui Marianu, subscrissa de „Mariu.“ Acestu Mariu la inceputu dechiara, că după o tăcere de trei anni va incepe era a vorbi. Curiosa creatura, careia i se deslega limb’a totu la trei anni! Seau că in acești trei anni nu s’a intemplatu nemica rea pre la Nasaudu, ce se nu placa D. Mariu, căci( precum se vede, caracterestic’a lui este: a vorbi numai reu; ori că personele, cari au si comissu ceva peccatu, n’au avutu nefericirea a cade in disgratî’a d-salle, precum au cadiutu cellea din correspondinti’a amintita, nu-i place de asia numiţii naţionalişti, si bate jocu de meritele d. par. S. T. si bate jocu de portarea părintelui din Telciu, e nacagitu pre comitetu, pentru că i-a votatu acestuia una remuneratiune; dar’ apoi uita, seau nu vré se spună cum i-a placutu portarea si atâtea vorbe alle nepotului aceltuia de langa altu caruia mormentu scrie. 315 In urma ordinatiunei ministeriului r. ung. de justitîa d. d. 16. Noemvre 1873 Nr. 35,457 in privinti'a mentionateloru operate de cârti funduarie se făcu cunnoscute urmatoriele: I. (Fine.) *) h) In communele sediiei judecătoriei din Székely-Udvarhely tienatore de judecatori’a cercuale din Székely - Keresztur, adeca in communele: Agyagfalva, Alsó-Boldogasszonyfalva, Alsó-Simonfalva, Bethfalva, Csikfalva, Derzs, Decsfalva, Dobó, Fiatfalva, Gagy, Kadács, Keresztur, Keresztur*) Vedi „Fed.“ nr. tr. III. Cu privire la trebile si affacerile officiose, cari se voru incepe cu 1 ianuariu 1874 la fia care din judecatoriele susu însemnate se emitu urmatoriele provocatiuni si dispositiune: 1) Se provoca tote personele cari in urma vre-unui dreptu de proprietate de pemnu ori de arenda, avutu inca pre tempulu autenticarei protocoleloru funduarie, seu cellu pucinu castigatu inca inainte de 1 Ianuariu 1874 credu ca potu se pretindă vre-o îndreptare, întregire, descriere, adaugere, seu strămutare in protocelele cârtiloru funduarie, fia in privinti’a compunerei corpului funduariu seu a relatiuniloru de posessiune intabulate, cu aceste pretesiuni pana inclusive la 31 Augustu 1874 cu atâtu mai vertosu se le insimedie, cu câtu la din contra acelle spre daun’a unui altu treilea, care pre tepaeiulu inscrieriloru cuprinse in protocólele funduarie, incependu de la 1 Ianuariu 1874 va castiga cu credintia buna alte drepturi tabularie, nu se voru luă mai multu in consideratiune. Acesta insinuare are a se întinde pre tote drepturile de possessiune inca necuprinse in protocolele funduarie, fără deosebire, ca pre acelle in cărțile vechi essîte seu neessite din usu, ori in fassiuni funduarie seu alte cârti, foi si registre sunt cuprinse ori ba, si ori a intinsu o partida in privinti’a transcrierei de possessiune a vreunui bunu castigatu rogare la vre-o judecătoria si aceea a decisu asupr’a acestei instantie, ori ba. Deci indetoriree spre insinuare cade mai ales su pre tote acelle persone, alle caroru drepturi de possessiune la commissiunea localisârii nici prin sine, nici prin representanti denumiti de commissiune s’au adusu in valore, sau cari nu au fostu in stare după ragelele localisârii a-si legitimă affirmatulu dreptu mai tare de possessiune ori de compossessiune in contra possessorului fapticu afflatu prin commissiune si inscrissu in protocollele funduarie; pretensiunea loru adussa inainte fia însemnata in protocolele funduare seu in protocollulu generalu de pertractări, ori ba. 2) Mai departe fote personele cari: a) Pre realitățile inscrisse in protocollele funduarie după detiermurirea patentei de aviticitate seu de rescumperare pemnorale, au sub altu titlu legitimu si-au insusîtu dreptu de proprietate seu cârora: b) după olarirea acelleiasi patente de aviticitate li se cuvine terminu mai lungu spre realisarea dreptului de rescumperarea pemnorale prin acestea se provoca aceste pretensiuni pana cellu multu la 31 Augustu 1874 inclusive, spre incungiurarea urmariloru de dreptu amintite mai insusu sub punctulu liu, ale insinuu, si in casulu amintitu sub a) processulu de dreptu pendente, spre adnotare in protocollulu fundariu, seu dreptulu recascigatu prin callea legale spre strapunere in acelluasi, era in casulu b) dreptulu de rescumperare pemnoralu, ce li se cuvine inca, spre însemnare in protocolulu funduariu alu legitimă cu documinte autentice. 3) Assemenea tote personele, caii pre bunurile nemiscatorie improtocollate, seu si-au cascigatu dreptu de prioritate, pomnu, servitute, au alte drepturi prin intabulări, însemnări si adnotatiuni, ori conscrieri pemnorale judiciari, sau pana la 1. Ianuarie 1874 inca si voru oasciga, se provoca, aceste drepturi din scopulu insei eroi loru in foima sircineloru corpuriloru funduarie pana cellu multu 31 Decembrie 1874, inclusive cu atâtu mai siguru alle insinuu, cu câtu din contra dreptulu prioritatei cascigate mai inainte si-lu voru perde, precandu din contra facendu insinuare la tempu cuvenitu drepturile de antaietate cascigate pana la 1. Ianuarie 1874, i voru remane in valore facta si cu acei cascigatori si creditori ipotecari noui, cari au cascigatu dreptu de proprietate seu de pemnu după diu’a acum mentiunata. 4) Acellea pretensiuni, care se basedia pre deobligamintele urbariale, sau alte referintie de acea natura, regulate prin patent’a din 21 Iuniu 1854 edata in form a de legi imperiale, bucata LV. Nr. 151 sunt eschise de la provocările edictale spre insinuare si demonstrare, precum si de la pertractările obicinuite in urma edictelor, fără deosebire, fia acelle in protocolele de localisare prenotare, ori ba. 5) Terminii edictali prescrissi in aliniele procedinti, nu admittu nici prorogare, nici justificare ori vioire de processu. 6. Publicatele protocole, funduarie se voru consideră si conduce de la la Ianuarie 1874 incependu cu cârti funduarie conformu § 321 pin codicea civile generale; deci incependu de la diuda menționata, drepturi noue de proprietate, ipoteca ori alte drepturi reali asupr’a bunuriloru nemiscantorie introdusse in eile, seâru poté castiga si tranferi asupr’a altorua, pecum si a se sterge numai prin intabulare legale in acelle cârti, fără de a derogă inse pretensiunile asupra acestoru bunuri nemiscatorie mai nainte castigate, insinuate si legitimate in terminulu edictale 7. Prescriptele, după cari voru avèa de a se indrepta părțile si indicatoriele la implinirea si essecutarea trebiloru si affaceriloru officiose, însemnate in acestu edictu, sunt cuprinse in procedur’a transilvana pentru cărțile funduarie, emissa cu ordinatiunea ministeriului de justiția dto. 5 Febr. 1870 (Archivulu ordinatiuniloru, annulu 1870 fasciora I. si II.) II. Affacerile de carti fundarie le prevede 1) sodri’a judecatoreasca din Fagarasiu pentru communele enumerate sub I. a.) 2) sedri’a judecatoreasca dinMuresiu- Ostorheiu pentru communele enumerate sub I. b.) 3) sedri’a judecatoreasca din Hatigu pentru communele enumerate sub I. c.) 4) sedri’a judecatoresca din Sighisor’a pentru communele enumerata sub I. d) si e.) 5) sedri’a judecatoreasca din Brasiovu pentru communele enumerate sub I. f). 6) sedri’a judecatoresce din Med i a siu pentru communele enumerate sub I. g). 7) sedri’a judecatoresca din Székely- Udvarhely pentru communele enumerate sub h) si i). 8) judecatori’a cercuale din Sabesiu imputernicita cu affacerile in trebile cartiloru funduarie pentru communele enumerate sub I. k), in fine. 9) sedin’a judecatoresca din Clusiu pentru comun’a sub I. 1).