Federatiunea, noiembrie 1874 (Anul 7, nr. 73-80)
1874-11-01 / nr. 73
Buda-Pest’a Domineca, 20 Oct.l Nov. 1874. Annulu allu sieptele MDCCGLXXIV Redactiunea se affla in Strat’a lui Leupoldu Nr. 44-Scrissorile nefrancate nu se primescu decâtu numai de la correspundintii regulari ai „Pederatiunii.“ Scrissori •IV Sr. 73-878. Biurnalu politicu, literariu, commercialui si economicii. Appare Joi-a si Dominec’a. Pretinln de Prennmeratinne: Pre trei lune..................3 fl. v. a. Pre siesse lune . . . . 5 „ „ „ Pre annulu intregu . . . 10 „ „ „ Pentru Romani’a : Pre an. intregu 30 Fr. == 30 Lei n. Pre 6 lune 16 „ = 16 „ „ Pre 3 — 8 „ = 8 „ Pentru Insertiuni : 10 cr. de linia, si 30 cr. tacs’a timbrale pentru fiesce-care publicatiune separata. In loculu deschisu 20 cr. de linia. Unu essemplariu costa 10 cr. anonime nu se publica. Articlii tramisi si nepublicati se voru arde si numai la cerere espre sa se retorna. Invitamnlarenoirea prenumeratiunei si rogarii totodată pre p. d. restantiari, se aiba bimetate a-si rafii socotelele, pentru a poté si noi impleni mai cu înlesnire de torinitele nostre. Red. B.-Pesta, 19/31. Oct., 1874. Camera deputatiloru Ungariei, după siedintiele de constituire, primi in sied, a treia, communicarea ministrului presied. Bitta, asupr’a ordinei lucrariloru, insîrandu acelle proiecte de legi, a carom votare se considera ca intetítoi’ia, intre cari firesce, in priiu’a linia sunt: proiectele de legi fin. pentru urcarea dâriloru După d’insulu ministr. de fin. Col. Ghyczy face espunerea situatiunei financiarie, motivandu urcarea dariloru prin necessitatea imperativa a ecuilibrarei bugetului. Fu ascultatu cu mare attentiune, dar cu putine semne de approbatiune, ba la multe passuri alle discursului se manifestară semne de displacere d’in partea oppositiunei, precum si evidente semne de indoiela, candu Ghyczy affirma, câ nu era altu mediulocu d’a poté restabili ecuilibriulu, decâtu numai prin urcarea doriloru si candu assecurâ, câ deficitulu annului 1875 nu va trece preste 15 millione, era speranti’a ce o espresse: câ deficitulu are să încete preste doi anni, desceptâ surridere de perfecta incredulitate. Candu Ghyczy, intr’aitele dîsse „nu ceru erudite dissertatiuni financiarie, ci bani gata in ceru“ desceptâ ilaritate generale, surridiendu insusi. Nu este inse lucru de insu, ci preaseriosu ceea ce cere ministrulu de financie, caci cu tote staruintiele salle de a reduce erogatiunile n’a potutu si reessa, decâtu intr’ una mesura foi’te neînsemnata, facia cu immens’a lipsa, carel pretindeă intrenare si abnegatiune d’in partea guvernului, era un apellu numai la abnegatiunea si patriotismulu tierrei. A urca dările este modulu cellu mai simplu si cellu mai usioru,care nu cere multa batere de capu, dara ceea ce este greu si va causa mai tard cu multa batere de capu este funest’a urmare a urcării dariloru sub a caroru sarcina voru succumbe locuitorii tierrei, cari neci pana acum n’au potutu respunde la timpu dările si restantiele s’au agramaditu intr’o mesura înfiorători». D. Ghyczy, in proiectele salle, prevede si modalitatea essecutarii dariloru si intru acest’a dsa vre a se purcede cu tota rigorea, ca omenii să invetie patriotismu spre a-si reful essactu dările, fiinducâ nu atâtu neaverea ci lips’a de patriotismu este caus’a restantieloru. Pote câ d. Ghyczy are dreptate incâtu va si mai alessu cu privire la boieri, cari detorescu summe fabulose si sunt cei mai rei la plata, inse despre bieţii tierrani, pre cari annii cei improductivi si lips’a câştigului i-au addussu la sapa de lemnu, nu se pote affirma, câ ar’ avé de unde se platesca, deca nu li-ar lipsi bunavointi’a seau patriotismulu, câci de ar’ avé de unde bieții omeni, ar’ plați ei buccurosu si n’ar lassa ca sa li se predeze staricic’a, vendiendu-li-se cu licitatiune vacc’a cu lapte si celle mai neposgarie d’in casa spre sustienerea familiei. Vomu vedé ce va face majoritatea camerei candu legile aceste se voru discute un’a câte un’a ; cea mai mare parte, seau pote chiaru tote, se voru votâ, asceptâmu inse cu totu dr’eptulu ca aceeasi majoritate să aiba bunulu semtiu d’a sili pre doii ministri, fia care in resortulu sau la tote economiele possibili ca să nu fia scumpi la termitele guvernului si atâtu de eftini la farin’a tierranului, caci cu rigorea in essecutarea dâriloru tierr’a tota are sa ajunga proprietate a Judaniloru. Osebitele comissiuni si sectiunile camerei se constituira eri si alalta eri, alegandu-si presiedintii si notarii. Secţiunile si comissiunea financiara s’au si appucatu de lucru. Trei legi votate de camer’a deputatiloru si reinapoiate de la camer’a boieriloru, cu modificatiunile acesteia, anume: legea electorale, cea notax’iale si cea de incompatibilitate au fostu desbatute de nou si cu acesta occasiune majoritatea sectiuniloru (G. d’in 9.) au respinsu tote acelle modificatiuni, cari tindeau ascui’tă dreptulu elect, si dreptulu de limba, chiaru si in acea mica mesura, in care se votasse de camer’a deputatiloru. Mai multe modificatiuni stilari si pucinu essentiale au fostu inse primite spre a se arreta cellu pucinu pre care deferintia si câtra acestu factoru ruginitu allu legislatiunei. — In sect. II. uniculu deputatu rom. d’in acest’a, combatendu pre dep. Cseh (fr’atele lui Cernatoni) si Remete Géza, amendoi d’in oppositiune, cari sustieneau cu mai multa ardere decâtu capacitate, modificatiunile restrictive alle camerei boieresci, au fostu secundatu cu zelu si cu tari’a arguminteloru de dep. Csemeghi si Schmausz, a caroru concursu contribui multu la respingerea modificatiuniloru boex’esci relativu la censulu elect, d’in Ardealu si la dreptulu de limba in leg. notar. — Intorcerea lui Saulu-Schmausz merita attentiunea, cu atâtu mai vertosu, caci d’insulu fusesse unulu d’intre cei mai aprigi adversari ai nationalitatiloru, precandu se desbatusse in camera acelle legi. — Lui si celloru de una panura ca d’insulu, dep. Aless. Romanu Ii imputasse chauvinismulu, si lectiunea addusse fructele salle. Dînariulu „Pesther Lloyd“ combate assertiunea dînariului „Noua Pressa lib.“ cu Franci’a inca s’ar fi allaturatu celloru trei poteri: Austro-Ungari’a, Germani’a si Russi’a, cari sustienu facia cu pretensiunile Turciei, dreptulu României d’a inchiaia tractate commerciali. Pana acum dîuariulu „de Nord“ si insasi „Aginti’a „Havas-Reuter“ cari ambele amintisse despre negotiatiunile cu Port’a a susnumiteloru poteri, nu graiescu nemica de Franci’a, prin urmare acesta potere, alta data amica României, nu s’au allaturatu la not’a identica ce in 22. l.c. celle trei poteri adressara Portei, formulandu de nou pretensiunea loru d’a poté inchiaia conventiuni commerciale de a dreptulu cu Romani’a. Sperâmu ca Francia nu va persiste in negatiunea acestui dreptu României si nu va luâ rolulu Angliei, totu deaun’a si in tote intensa României, ci va intră in callea politicei salle tradiţionale. dinâ flamur’a triumfatoria spr’e Austria, lumea nu avea se porte atâte grigi; ecuilibriuluEuropeanu nu s’ar fi turburatu de locu si poporele ax’’ passi asta-di mai secure spre tient’a prefipta genului umanu. Dar’ ni-adducemu aminte, câ e lege a naturei câ ceea ce odata s’a turburatu, trebuie ora si restauratu . Europ’a nu pote suferi una atare anomalia, si cumu-ca or’a unei astu-felu de restaurard se apropia, ni-arreta presemnele. Bismark cellu neinvinsu si dedatu a se totu inaltiu, a patîtu-o in annxxlu acestua. Abiase restaurasse ceva in sanetatea-i atacata pxdn parlamentulu din Berlinu si eccaunu stx’engariu indreptu asupr’a-i pistolulu. Prin casulu acestu a fatalu i se deschidu ochii principelui, vede dusimanii cei fara numeru si una crucisiare a planuriloru salle. Dar Joe prussaculu nu despereza, prepara fulgere terribile si cellu mai cumplitu lu indrepta asupra contelui Garry Arnim — după cumu si-aducu aminte on. lectori. Ce s’a alessu vnse din acést’a? La celle communicate in noii trecuţi amintimu aici cu incuisitiunea s’a continuatii si prin ambassat’a de la Paris, dar fora ver unu resultatu favoritoriu pentru Bismar’k. După tote acestea, si numai după ce contele Arnim deveni greu morbosu, numai in casulu acestu a se deciseră poternicii a dă libertate acelluia carele iubesce Germani’a si interessele ei mai multu decâtu Bismark, dar’ si acumu libertatea i se vende scumpucu cauţiune de 100 mii de taleri. In 28 Oct. după 12 ore fu dimissu d’in prinspre contele Arnim. Femee’a si cumnatu-seu de Prillwitz lu-insocira de la prinsore pana la hotelulu Arnim, unde lu-asceptau ceialalti membri ai familiei. Contele saluta cu capulu superbu pre rude si pre amici, după cumu saluta unu barbatu, carele nu se suppune irritatiuniloru.Tr’actarea cea ticalosa si atacurile celle nederepte i-au albitu de totu barb’a, dar’ e sperantia câ sanetatea-i atacata in curendu se va restaura. Cine va castigâ processulu? se pote prevedé; atât’a inse se pote totu-si templu câ justiti’a Bismarkiana se condamne pre Arnimu, dar’ opiniunes. publica va fi totu pentru densulu si cellu atotu-potente va trebui pre incetulu sa se dée diosu de pre culmea, carea o occupa asta-di. Independinti’a Romaniei. De candu se affla in capulu affaceriloru esterne alle României intelligentele ministru D. Vasiliu Boerescu, — a cărui rai’a abilitate si fiuu tactu in gestiunea agendeloru salle, neci adversarii sei personali nu i-o potu contestă, — tota dînaristic’a Europeana si principalile dînarie Americane se occupa mereu si seriosu despre independinti’a României, recunnoscandu-i-se dreptulu de a-si regula ea liberu si fara ingerinti’a Turciei tote affacerile salle interne si esterne. Mai de currendu douariulu francesu „Le Constitutionel“ intr’unu articlu memorabile prin arguminte de celle mai valide arreta pana la evidentia dreptulu României d’a inchiaia tractate commerciale respingandu tote pretensiunile de ingerintia alle Turciei. Reproducemu acestu art. după dîuariulu rom. „Press’a“ d’in Buccur. „Se spune, de câtu va timpu, ca Romania voiesce a se declara tierra independenta, sfaremandu legaturele cari o unescu cu Turci’a. Ceva mai multu, din reporturile de cordialitate ce essistu intre poporulu romanu si cellu serbu, din relatiunile de buna vecinetate pre cari principii celloru doue tierre le-au stabilitu intre ei, s’a voitu a se conchide cu Romani’a si Serbi’a a inchiriatu alliantia offensiva, cu intentiunea de a pune focu Orientului si a moscenieile pie „omulu bolnavu.“ „Am espusu in mai multe randuri, in acestu dîuaru, evenimentele si situatiunea tierreloru dinaxene, si daca lectorulu voiesce a-si adduce aminte de ceea ce am dîssu in asta privinti’a, ni va fi lesne a demonstra că sgomotele menţionate mai susu sunt cu totulu neîntemeiate. Si mai antâiu ce interessu practicu ar avé Romani’a ca sa turbure pacea lumei si sa se separe cu violintia de Turci’a. In momentulu de facta ea este o tierra independenta, cu cea mai mare parte din atributele suveranității. Nu prea vedemu ce ar avéa de castigatu dintr’o ruptura cu Turci’a. Fara indoiela in mai multe randuri Turci’a rbu consiliata, in locu de a recauta amiciti’a poporului romanu, a credintu de datoria sa se oppuna desvoltarii si reformeloru salle. Dera Romanii totu deaun’a au avutu speranti’a de a astepta si de asperâ; in celle mai delle dîile din istori’a loru, ei n’au perdutu confidenti’a in ei insisi si in justiti’a lumei civilisate. Gratia acestei bune atitudini, neintielegerile cu Port’a au fostu aplanate fara a se attinge pacea lumei si totu deaun’a in favorea drepturiloru loru legitime. Ecca asta di unu nou punctu negru, cum se dice, par’ ca appare la orisontulu politicu allu celloru doue State. Toti cei cari au urmatu cestiunile de politica generala cunoscu celle patru capitulatiuni inchiriate odiniora intre suveranii moldo-valachi si sultani. Aceste capitulatiuni proclama pre Romani’a si Moldov’a ca State independente, eile li recunoscu unu territoriu cu totulu deosebitu de imperiulu otomanu, li garantéza autonomia absoluta, adeca dreptulu de a-si da tote legile de dreptu privatu si publicu; eile li assigura dreptulu de a alege, dupe cum intrellegu ei, pre principii loru domnitori, pr’e cari sultanii sunt tînuti a-i recunosce fara oppositiune; eile li mai assigura inca dreptulu de a inchiaia tractate, pr’ecum si dreptulu de pace si de resbelu si fara sa aiba a da seama Sublimei Porti de actele loru, eile ii garanteza, intr’unu cuventu, tote drepturile de suveranitate interiora si esteriora. „Aceste conventiuni sinallagmatice demonstra pana la evidentia completa suveranitate a principateloru, probandu totu d’odata — cum forte bine dîce memoriulu Adunării României d’in 1857 — cu principatele n’au tractatu cu Port’a si n’au cerutu protectiunea ei de câtu pentru a garantă mai bine suveranitatea loru. Resulta forte naturalu din acest’a, câ relatiunile României nu potu fi regulate de câtu prin conventiuni directe cu cellelalte State. Ne potemu dera întrebă asta-di, pentru ce Turci’a s’ar formalisă candu Romanii revindica dreptulu d’a regulă in libertate reporturile Ioni commerciali prin conventiuni cu Statele vecine. „Cine aseza de dreptulu sbu, nu vétema pre nimeni“ este unu principiu de dreptu internationalu ca si de dreptu privatu. Port’a, e adeveratu, oppune guver- Vienn’a 29/10 1874. Poporulu romanu dîce forte bine „totu suisiulu are coborisiu.“ Tota lumea scie, la ce naltîme olimpica se suî contele acum principe, de Bismark. Fatalulu bellu de la an. 1866. deca si-in