Femeia, 1968 (Anul 21, nr. 1-12)
1968-01-01 / nr. 1
Red.: — Cum se va realiza o mai mare mobilitate în adaptarea producţiei la cererea de consum ? — Industria uşoară va putea să se adapteze mai rapid la linia modei ? EFECTELE LE VOR SIMŢI In dorinţa de a informa cititoarele asupra preocupărilor din industria uşoară, cooperaţia meşteşugărească, comerţ, pentru traducerea în viaţă a unor măsuri preconizate de Conferinţa Naţională a P.C.R., redactorul nostru ELISABETA MORARU a stat de vorbă cu tovarăşii: ION POPESCU — adjunct al ministrului industriei uşoare, ILIE ALEXE — vicepreşedinte al U CE C O M, MARIA RĂDULESCU — responsabila magazinului «Dîmboviţa», IANCU OZIAS — director la O.C.L. «Confecţia» — Bucureşti. INDUSTRIA ÎN PAS CU MODA ION POPESCU — adjunct al ministrului industriei uşoare. — Din aplicarea principiilor de perfecţionare a conducerii şi planificării economiei hotărîte de Conferinţa Naţională a P.C.R. va rezulta o reducere a elementelor producţiei care se planifică centralizat.Sortimentul bunurilor de larg consum va fi precizat în contractele dintre industrie şi comerţ. S-a renunţat la sistemul standardizării lor, care limita posibilitatea de adaptare rapidă la cerinţele modei. Vor rămîne în vigoare numai acele standarde care se referă la condiţiile generale de calitate, materii prime şi auxiliare, metode de analiză şi control, condiţii de marcare, ambalare, transport. Desenul, croiala, taliile, accesoriile nu vor mai fi reglementate prin stasuri. Se vor lua măsuri ca în colecţiile de ţesături, confecţii, tricotaje, încălţăminte să fie incluse numai acele modele pentru care sunt asigurate materiile prime şi accesoriile respective. În acest mod vom înlătura acele neconcordanţe ce au fost semnalate între colecţiile prezentate de unele întreprinderi şi producţia de serie contractată. Creşterea accentuată a desfacerii confecţiilor în ultimii doi ani ne arată că şi la aceste produse, care sunt cele mai sensibile la variaţiile modei, am pornit-o pe calea cea bună. — Da! Putem face această afirmaţie întrucît chiar din 1967 ne-am încadrat în pasul modei. Aceasta a fost posibil deoarece încă din 1965 s-au stabilit contacte permanente cu case de modă din Franţa, atît pentru ţesături cît şi pentru confecţii, iar din acest an vom avea relaţii asemănătoare şi pentru încălţăminte. După cum probabil se ştie, moda se pregăteşte cu doi ani înainte de lansare. Creatori din industria uşoară pleacă de două ori pe an în documentare la casele de modă. Ei sunt astfel informaţi, cu circa 18—22 de luni înainte de lansare, asupra noutăţilor în coloristică şi contexturi la ţesături şi cu 15 luni înainte asupra liniei confecţiilor. Viziunea creatorilor este întregită de exponatele pe care le văd la diferite tîrguri sau expoziţii internaţionale, precum şi de sutele de reviste de modă şi colecţii puse la dispoziţia lor. Ştim de pe acum ce se va purta în 1969 şi ne adaptăm producţia la coordonatele generale ale modei. Fireşte, căutăm să aducem şi contribuţii originale ţinînd seamă de specificul naţional. — Cine va coordona în viitor creaţia? Prin ce mijloace se va stimula reînnoirea sortimentelor ? Red.: — Cum va contribui cooperaţia meşteşugărească la diversificarea producţiei bunurilor de consum? — Atribuţia principală a consiliului tehnic-artistic al ministerului va fi realizarea unitafii de concepţie a modei, in vederea armonizării diferitelor piese de îmbrăcăminte, produse în sectoare diferite. O mare atenţie se va acorda dezvoltării creaţiei în cadrul centralelor industriale, întrucît de această activitate depinde în mare măsură asigurarea desfacerii. Aş vrea să precizez că preocuparea pentru latura artistică nu se referă numai la articolele vestimentare, estetica industrială cuprinzînd în raza ei toate produsele noastre. Creatorii vor fi stimulaţi printr-un sistem premiat special. Li se acordă şi dreptul să-şi organizeze expoziţii personale, în săli speciale sau în raioanele unor magazine. Ieşind din anonimat, se vor strădui, credem, mai mult decît pînă acum, să se manifeste ca personalităţi originale, distincte. Creatorii s-au plîns adesea că noul întîmpină opoziţie. Au existat manifestări de rutină din partea unor ingineri, s-a ales uneori calea cea mai uşoară, care nu provoacă bătaie de cap. Cunoaştem aceste fenomene şi căutăm să le înlăturăm. Este în curs de elaborare un regulament care prevede, printre altele, premierea colectivului de conducere care a dat cea mai mare atenţie înnoirii sortimentului. Din cele circa 60 000 de sortimente pe care le produce industria uşoară în 1968, aproximativ 30—40% vor fi noi, iar la articole de modă această proporţie este şi mai mare. Producţia nu este un scop în sine; toate măsurile despre care v-am vorbit sunt luate spre binele şi mulţumirea cumpărătorilor. VIAŢA MODERNĂ IMPLICĂ... ILIE ALEXE, vicepreşedinte al U C E C O M: — Alături de industria mare, republicană, industria meşteşugărească este chemată să-şi sporească aportul la îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei. Succesele din 1967 la confecţiile de serie mică ne îndeamnă să perseverăm în producerea unei game foarte variate de modele, de bun gust, care să ofere cumpărătorilor posibilitatea să aleagă ce le place. Anul acesta comerţul ne-a cerut să participăm şi la lărgirea sortimentului articolelor de modă pentru litoral şi munte. Colecţia noastră de vară numără circa 200 de piese foarte atrăgătoare. Pentru a răspunde dorinţei multor femei de a-şi menţine frumuseţea, de a se îmbrăca după ultimul «strigăt» al modei, începem construcţia Casei de modă din Bucureşti. Va fi o clădire cu 7—8 nivele, unde vor găsi: salon de cosmetică, centre de comandă pentru tricotaje, confecţii. — Viaţa modernă implică şi uşurarea muncii casnice. Ce va face în acest sens cooperaţia meşteşugărească ? Red.: — Ce avantaje a adus preluarea desfacerii de către fabrică ? — Probabil că răspunzînd direct şi de vînzare producătorul acordă o grijă mai mare calităţii: blănuri, pălării, încălţăminte, marochinărie, gablonţerie, tot ce le trebuie să fie elegante. — Va completa şi îmbogăţi sortimentul la articolele mărunte de uz gospodăresc, va îmbunătăţi serviciile şi prestările solicitate de populaţie. Pot să vă anunţ că în acest an începem să construim spălătorii şi boiangerii la Piteşti, Sibiu, Deva, Cluj, Baia Mare, Tg. Mureş, Buzău. Activitatea cooperaţiei meşteşugăreşti va căpăta un caracter mai apropiat de specificul ei, va deveni mai operativă, mai elastică,în stare să se adapteze rapid la nevoile populaţiei. MAGAZINUL FABRICII PREZINTĂ NOUTĂȚI. MARFA SE VINDE CÎND E CĂUTATĂ MARIA RĂDULESCU, responsabila magazinului «Dimbovița». — Marfa nu mai face ocolişuri, vine direct în magazin și poate fi pusă imediat la îndemîna clientului. Cheltuielile de circulaţie s-au redus, iar cumpărătorul găseşte o varietate mai mare de modele, culori, numere. După părerea mea, o întreprindere ar trebui să aibă cel puţin 3—4 magazine proprii... «Dermata» avea circa 30 împînzite în oraşele principale, «Filt»-Timişoara avea numai în Capitală 6 magazine. — Scopul magazinului este de a sonda gustul publicului şi de a-l familiariza cu linia modernă. Bineînţeles, producătorul este interesat să nu se strecoare mărfuri de proastă calitate, să realizeze un circuit rapid. Pînă în martie 1967 nu puteam înfăptui planul de desfacere. Din momentul cînd am început să aparţinem de fabrică, înregistrăm depăşiri lună de lună şi aducem beneficii destul de însemnate. Despre scurtarea drumului mărfii de la producător la cumpărător ne vorbeşte şi IANCU OZIAŞ, director la O.C.L. «Confecţia» din Bucureşti. — înainte mărfurile contractate erau transportate de la fabrică la baza I.C.R.T.! Nu o dată se întîmpla ca din magazine să lipsească sortimente ce se aflau în depozit. Dar pînă se livra o comandă treceau multe zile. Pe funcţionarii bazei îi interesa mai puţin că paltonul are un caracter sezonier şi trebuie vîndut cînd e căutat. Acum avem în aceeaşi mînă aprovizionarea şi desfacerea şi sîntem interesaţi ca mărfurile să staţioneze cît mai puţin în magazine.