Femeia, 1976 (Anul 29, nr. 1-12)

1976-02-01 / nr. 2

CONGRESUL CONSILIILOR POPULARE JUDEŢENE ŞI AL PREŞEDINŢILOR CONSILIILOR POPULARE Important eveniment în viaţa socială a ţării Congresul consiliilor populare judeţene şi al preşe­dinţilor consiliilor populare evidenţiază cu putere consecvenţa cu care este promovată, pe baza hotărârilor Congresului al XI-lea al partidului, creşterea rolului organelor locale ale puterii, perfecţionarea cadrului pentru participarea largă a maselor la elaborarea şi înfăptuirea politicii partidului şi statului. Reunind, practic, pe toţi cei care conduc şi administrează judeţele, oraşele şi comunele, acest congres reprezintă unul dintre cele mai largi foruri de conducere socială, în dezbate­rea căruia sunt supuse probleme de însemnătate fundamen­tală pentru dezvoltarea societăţii, pentru înflorirea tuturor localităţilor, rezultatele obţinute in cincinalul încheiat recent, planul de dezvoltare economico-socială în profil teritorial, sistematizarea localităţilor, măsurile privind con­servarea şi dezvoltarea fondului forestier, înfăptuirea Pro­gramului naţional de amenajare a bazinelor hidrografice, pregătirea forţei de muncă, îmbunătăţirea învăţămîntului dezvoltarea culturii, apărarea sănătăţii, asigurarea unei tot mai eficiente contribuţii a oamenilor muncii la conducerea treburilor obşteşti. Prin amploarea participării, ca şi prin conţinutul lucrărilor sale, congresul ilustrează o dată mai mult faptul că dialogul cu poporul, consultarea maselor celor mai largi în toate problemele majore ale dezvoltării ţării au devenit metoda fundamentală de conducere în societatea noastră. Etapă importantă în pregătirea congresului, conferinţele judeţene ale consiliilor populare au prilejuit o analiză exigentă şi creatoare a sarcinilor şi răspunderilor ce revin consiliilor populare, tuturor deputaţilor. Numeroasele pro­puneri făcute în cadrul dezbaterilor au evidenţiat cu putere competenţa, spiritul de iniţiativă al miilor de deputaţi, bărbaţi şi femei, privind folosirea resurselor locale, mai buna lor valorificare, sporirea şi diversificarea producţiei, realizarea investiţiilor, buna gospodărire a localităţilor, soluţionarea problemelor de muncă şi de viaţă ale cetăţe­nilor. Chemările adresate de conferinţele judeţene exprimă hotărîrea fermă a oamenilor muncii de la oraşe şi sate de a îndeplini exemplar şi de a depăşi sarcinile şi obiectivele prevăzute în actualul cincinal, în fiecare judeţ, în fiecare localitate urbană şi rurală Participante active la întreaga viaţa economică şi socială a ţării, deţinînd o pondere însemnată în numeroase sectoare care se află in directa răspundere a consiliilor populare, femeile au constituit o forţă activă, semnificativă în toată perioada de pregătire a congresului, în elaborarea şi perfec­ţionarea planurilor de dezvoltare economico-socială în stabilirea măsurilor de traducere a lor în practică. Aşa cum au dovedit-o şi pînă acum, milioanele de femei de la oraşe şi sate îşi vor consacra şi pe viitor întreaga lor putere de muncă şi creaţie îndeplinirii sarcinilor ce le revin pentru înfăptuirea marilor programe naţionale, pentru realizarea hotăririlor adoptate de Congresul consiliilor populare judeţene şi al preşedinţilor consiliilor populare, pentru noi şi însemnate succese în opera măreaţă de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul României. O deputată, o primăriţă, o vicepreşedintă de consiliu popular judeţean semnează în aceste pagini succinte relatări despre participarea lor la conducerea şi rezolvarea treburi­lor obşteşti, la elaborarea politicii partidului şi statului, altfel spus, la guvernarea ţării, in această calitate de parti­cipante şi coautoare la tot ce se realizează în comună, oraş, judeţ vor fi prezente la lucrările apropiatului congres, prima manifestare de acest fel în istoria ţării, ale cărui hotăriri vor determina neîndoielnic perfecţionarea şi îmbunătăţirea activităţii tuturor organelor puterii locale, activizarea deputaţilor, ca aleşi ai obştii, a tuturor cetăţenilor pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce ne revin în acest cincinal. ADUCEM ORAŞUL LA NOI... DL MITRA BIRSAN, primar al comunei Cudalbi, judeţul Galaţi ! Discutam, după o adunare cu oamenii, în care aceştia apro­baseră, în urma unei largi şi chibzuite consultări reciproce, proiectul planului de dezvoltare economico-socială pe perioada 1976—1980, în profil terito­rial — discutam, zic, schiţa de sistematizare şi macheta cen­trului civic al viitorului orăşel agricol Cudalbi, cu un grup de băltini, cind unul din ei exclamă: «Dacă cel care a părăsit comuna cu 5—10 ani în urmă, întoreîndu-se astăzi, nu ar mai recunoaşte-o, apăi peste 5 ani nici atît! Să-l vezi atunci cum va bate la poarta viitorului oraş, să-i dăm buletin de Cudalbi». Alături de comunele Pechea şi Lieşti din judeţul Galaţi şi comuna noastră va beneficia direct de marele proces de urbanizare pe care îl săvârşeşte azi ţara. De-ar putea vedea moşii noştri, răzeşii Cudalbilor de altădată, că nepoţii lor nu mai pleacă la oraş, că, dim­potrivă, aduc oraşul la ei! Da, Cudalbi va fi declarat in acest cincinal orăşel. Deocamdată orăşel agricol, fiindcă pentru încă mulţi din ce zece mii de locuitori agricul­tura rămîne «meseria» de bază. Deşi parcă şi ea e alta de cind am introdus aproape la toate muncile pămîn­­tului mecanizarea şi chimizarea. Nu mai vorbesc de electrificare, care cea dinţii a transformat munca şi viaţa cudăl­bean­ului. Puterea sa economică a crescut în asemenea măsură întîi, dacă ne luăm după «bunurile urbane» care le afli în casa lui, putem spune că procesul de urbanizare, socotit la scara unei familii, a început de mult în Cudalbi Cum va trăi el, locuitorul viitorului orășel agricol, în 1980? Ca să răspund la această întrebare, trebuie să arăt mai i­te cum va trăi comuna, ce va însemna pentru întreaga comună trecerea ei din rindul satelor in cel al oraşelor. Şi vă pot spune concret dacă mă uit în planul de dezvoltare economico-socială 1976—1980. Sau ca să vă faceţi o idee mai concretă întrebaţi-i pe navetişti ce-au gindit c­ând au aflat că «in unităţile de producţie industrială. In cele de prestări, in asociaţiile intercooperatiste şi alte Întreprinderi cu caracter economic vor lucra peste 1 500 braţe de muncă», adică aproape numărul egal al celor care azi fac navetă Cudăl­bean­ul va fi muncitor industrial (nu la Tecuci, şi nici la Galaţi) la el acasă Asta nu înseamnă că vom neglija ocupaţiile tradiţionale ale cudălbenilor. Numai că le vom face, aş zice, aproape tot în condiţii industriale, adică in condiţiile unoi meca­nizări şi chimizări complexe, ale unui sistem perfecţio­nat de irigaţii (dacă în 1975 se irigau 114 ha, în 1980 vom ajunge la 4 800 hsi, vom face alimentare cu apă în vii, vom ridica noi construcţii la grajduri, saivane de oi, un complex modern pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor, o asociaţie intercooperatistă de producţie industrială etc. Şi, bineînţeles, urbanizarea comunei Cudalbi va Însemna şi schimbarea aspectului edili­tar-gospodăresc Vom construi, aici la noi, blocuri cu 3, 4 niveluri şi magazine la parter! De la casa acoperită cu stuf , blocul cu magazin la parter e un salt, nu? Iar dacă vor privi de la etajul 4, putem cuprinde cu privirea întregul centru civic, şi poşta, şi casa de cultură, şi creşa, şi grădiniţa, şi internatul şcolar, şi baia publică, şi farmacia, şi CEC-ul etc. Şi atunci, vorba bătrînului, să-i vedem pe cei care au părăsit comuna cu ani în urmă, să-i vedem cum vin şi cer să le dăm buletin de Cudalbi!

Next