Femeia, 1976 (Anul 29, nr. 1-12)

1976-02-01 / nr. 2

4 SPIRITUL CIVIC ŞI GOSPODĂRESC ÎN ACŢIUNE Listele cu calorii şi auto­exi­genţă t­uiluire la comitetul municipal al femeilor — masă rotundă cum ii mai zicem noi — ne-a dat prilejul să aflăm ce este nou in alimentaţia publică clujeană, co­tată printre cele mai bune din ţară. Si să ne convingem incă o dată cit de exigente vini fe­mei­le, cum nu lasă să le scape nimic neobservat, şi ce părere au ele despre lucrurile socotite «mărunte», «nereprezentative». Cînd a luat cuvintul Edith Incze, merceolog in alimentaţia publică, a avut cu ce să se laude: 30 de magazine «Gospodina», 5 bucătării de bloc, bufete de incintă şi cantine-restaurant care desfac semipreparate. Ultimele noutăţi?!­1. ,­Res­­taurantul «Intim» oferă un meniu pentru femeile care vor să facă cură de slăbire (garantează şi rezultate, cu condiţia să se consume 7 zile numai ceea ce este prescris şi servit acolo) 2. Toate listele de meniuri din alimentaţia publică clujeană indică caloriile, iar Lacto­barul «Dieta», «Lacto­­vegetarianul» dau şi conţinutul in proteine, glucide, lipide, vitamine al fiecărui sortiment d­e mîncare pe care îl oferă“. Iniţiativă lăudabilă, cu caracter educativ, pe linia unei alimentaţii raţionale, ştiinţifice, care merită să fie salutată cu toată căldura. — O să trecem să vedem şi noi listele acelea! — a zis la sfârşitul consfătuirii Ana Moşteanu, membră a biroului comitetului municipal al femeilor, responsabila echipelor de control ob­ştesc. I s-a alăturat Maria Cimpeanu, responsabi­la unei echipe, şi reportera. Intrăm în cîteva din micile restaurante din centru, intime şi plăcuţe. Consultăm listele de meniuri. Da, caloriile sunt la locul lor. Mergem şi la «Lacto-Vegetarian », pomul cel mai lăudat. — Unde-s Listele? — Păi, la tovarăşa responsabil? Şi cum te vede clientul? __7! Vine tovarăşa responsabilă, M. Orsola, cum citesc pe ecusonul prins la reverul halatului. — Să vedeţi zice, de cînd cu proteinele şi caloriile astea, clienţii bagă listele în buzunare. Aşa că nici noi nu le mai punem pe mese Dum­neavoastră însă vi le putem arăta! Poftiţi în biroul meu , le am în sertar. Trecem prin bucătărie, într-o încăpere care serveşte şi de cămară Borcane cu murături «ca acasă» sunt frumos orinduite în rafturi. Ne uităm pe liste responsabila îmi dăruieşte şi mie una. Maria Cimpeanu a dispărut în bucătărie. Se întoarce cu un polonic ruginit şi spune supărată: — L-am găsit in piureul de cartofi! Se poate să folosiţi aşa ceva? — O să-l aruncăm imediat! _ răspunde responsabila. Mergem in corpore la bucătărie. Maria Cim­peanu şi Ana Moşteanu iau la rînd toate lingurile şi tigăile. Tinerei bucătărese îi ard urechile. «Vai o să-mi daţi numele la revistă? N-o să se mai întimpie, vă jur! Puteţi să veniţi şi să con­trolaţi!» Mă gindeam, auzind-o, că bun mai este con­trolul obştesc, dar ce bine va fi cînd vom ajunge să funcţioneze deplin autocontrolul şi auto­exigenţă fiecărei lucrătoare din comerţ! ILEANA MĂGURĂ Eficienţa controlului obştesc nteresată de a găzdui in paginile sale un util schimb de experienţă, revista noas­tră s-a oprit de această dată la Ploieşti, unde prima interlocutoare a reportajului nostru, Aurelia Alexandru, vicepre­şedinta Comitetului municipal al femeilor, a făcut o apreciere ce se cere consemnată: «Fe­meile care activează în echipele de control obştesc sunt de-acum cunoscute şi se bucură de autoritate şi respect atit din partea cetăţenilor, cit şi a orga­nelor de specialitate. Multe dintre ele sunt preşedinte sau membre ale comisiilor de femei din Între­prinderi sau din cartiere, avînd o bogată experienţă obştească. In cadrul Frontului Unităţii Socialiste, colaborarea noastră cu sindicatele, cu U.T.G a fost îndreptată spre desfăşurarea unui control obştesc eficient şi operativ, şi în acest sens am iniţiat schimburi de experienţă, care s-au dovedit de mare folos.» JUSTIFICĂRI cu motivaţii AD-HOC La magazinul universal «Omnia», din centrul oraşului, membrele echipei de control obştesc aparţinind Rafinăriei Ploieşti, Alexandra Fratu, Maria Moroianu şi George­ta Olariu, sunt pre­zente adesea la raioanele de confecţii, tricotaje, ga­lanterie, încălţăminte, urmărind ce mărfuri se cer mai mult, cum sunt prezentate, care este comporta­rea lucrătoarelor faţă de cumpărători ş.a La pro­punerea lor s-a realizat un punct de croit cu orar dimineaţa şi după-amiaza, s-au instalat oglinzi la galanterie, tricotaje, pălării, iar aprovizionarea cu unele articole deficitare s-a îmbunătăţit.­­ Se aduc suficient de multe mărfuri, spune Alexandra Fratu, cumpărătorii găsesc de cele mai multe ori ceea ce caută, dar mai lipsesc unele articole ca: pijamalele şi cămăşile pentru copii de diferite vîrste, încălţămintea nr. 33-34, confecţiile şi tricotajele nr. 38-40 pentru fete şi băieţi. De­altfel am auzit şi o motivaţie absurdă privind îmbrăcămintea 38-40: «Nu se mai aduce pentru că o cumpără adulţii». Aşa că cine vrea să cumpere nr. 40 pentru copii trebuie să ia nr. 42 de la adulţi, încă se mai practică «n-avem», deşi în magazia de mînă există. După multe insistenţe am reuşit să intrăm in aceasta din urmă. — Tinerele vînzătoare de la raionul controlat de noi, intervine Maria Moroianu, supra­veghează marfa expusă liber, fără insă a oferi relaţii asupra produselor solicitate. Ne izbim ade­sea şi la «Omni» şi la alte magazine de lipsa de cunoştinţe a vânzătoarelor asupra produselor, mai ales a celor noi. Un curs de reciclare in acest sens ar fi binevenit. SUPERMAGAZIN 103 NORD în cartierul Nord, unul din cele mai Întinse ale P­loieştiului, dotat cu unităţi comerciale mari şi moderne, am însoţit câteva membre ale echipei de control obştesc a întreprinderii textile «Doro­banţul», echipă care, aşa cum s-a exprimat pre­şedinta comitetului sindical, Ionela Păun, «s-a impus, in primul rînd, prin seriozitatea cu care a semnalat propriile noastre lipsuri la cantina-restau­­rant, micro-casa de comenzi şi chioşcul anexă, ce funcţionează în cadrul întreprinderii». Deci îm­preună cu Maria Sec­ui­u, preşedinta comisiei fe­meilor, Maria Voiculescu şi Maria Năstase am intrat în Supermagazinul 103 Nord, în raf­turile autoservirii, unele cutii de conserve prăfuite sau ruginite, cu etichetele rupte sau murdare, nu te invită să le cumperi. Coşurile de gunoi pla­sate în diferite puncte ale magazinului sunt curate şi goale, căci şi cumpărătorii, şi lucrătoarele pre­feră mozaicul Nici măcar vînzătoare­le de la raionul m­ezeluri-brinzeturi nu au vreo consideraţie faţă de cutiile cu capac şi pedală destinate stringerii reziduurilor, în cir se pot vedea pe jos resturi de salam, de sfoară etc. De ce? «Capacele sunt defecte». Mină răspunsul Şi nu se pot repara? «Ba da, dar se repară greu şi se strică la fel de uşor». Evident, echipa nu acceptă această motivare Intrăm în încă­perile anexă: depozitul de mină, camerele frigo­rifice, grupurile sanitare, în pragul biroului şefei de unitate, transformat in vestiar, ne întâmpină o prea frumoasă pisică cu şoricelul in gură (?!). «Nu aveţi un loc destinat vestiarului?»,o întreb pe Emilia Breaz­u, şefa de unitate. «Avem, dar...». Dar există în dotarea magazinului două încăperi faianţate, cu duş, care nu sunt folosite pentru scopul pentru care au fost destinate, fiindcă: «mai toată lumea stă la bloc şi are apă caldă», ni se oferă o explicaţie într-una din camerele frigorifice gă­sim, pe linj£ marfă proaspătă, portocale stricate şi ouă sparte. «Pină vine comisia ca să închei pr­o­­ces-verbal de scădere din gestiune, le-am pus aici să nu miroasă. Ştiu că nu trebuia» — se scuză şefii de unitate. Deşi ferme şi clare, normele de igienă pre­văzute de Ministerul Sănătăţii, prin ordinul 91 die 1974, după cum se vede, sunt încălcate. Membrele echipei constată, notează, discută cu competenţă şi consemnează toate neajunsurile în registrul unic de îndrumare şi control, urmînd ca in cel mai scurt timp să se ia măsurile corespunzătoare. Sperăm că la data publicării acestor rinduri deficienţele au fost înlăturate. Dincolo de spiritul gospodăresc al femeilor, membre ale echipelor de control obştesc, reţinem, ca pe un fapt de conduită cetăţenească,o opinie socială bazată pe etica şi echitatea socialistă, con­ferind astfel acestei activităţi, condusă şi îndru­mată de F.U.S., competenţă şi autoritate. Şi această evoluţie este rodul politicii promovate de partid, de lărgire a democraţiei, de atragere con­tinuă a maselor , treburile statului, la treburile obştii. GABRIELA IONESCU

Next