Femeia, 1980 (Anul 33, nr. 1-12)

1980-01-01 / nr. 1

ANULUI 1980, GÎNDURILE DE MAI BINE, RODNICIA MUNCII NOASTRE l­ u optimismul şi în­crederea unui popor liber şi deplin stăpin pe destinele sale, am intrat în noul an 1980. La confluenţa dintre oni, au răsunat cu pu­tere si cum nu se poate mai sti­mulator în inimile noastre cu­vintele mesajului pe care ni l-a adresat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, cel mai iubit fiu al poporului, chezăşia înaintării fer­me a României pe calea socialis­mului şi comunismului de ome­nie, întruchipare a îmbinării or­ganice dintre spiritul revoluţio­nar şi cele mai nobile şi mai trai­nice virtuţi strămoşeşti ale nea­mului românesc. Urîndu-ne ca întotdeauna multă sănătate şi fericire, împliniri şi succese, secretarul general al partidului ne-a reamintit marile izbînzi ale anului încheiat, încununat cu strălucire de istoricele hotărîri ale Congresului al Xll-lea, ne-a chemat să facem totul pentru ca ultimul an al cincinalului să pună temelii trainice înfăptuirii acestor hotărîri. Păşim in această nouă etapă a înălţării patriei în condiţiile în care a avut loc un adevărat salt revoluţionar în conştiinţa mase­lor de femei, datorită întruchi­pării în viaţa ţării a principiilor politicii partidului nostru, a secretarului său general, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, a spi­ritului său de echitate, de supe­rioară încredere în această im­portantă forţă socială, în capaci­tatea femeii de a înţelege, trăi şi sluji comandamentele vremii sale. Astăzi, mai mult ca oricînd, femeile României socialiste tră­iesc convingerea că afirmarea personalităţii şi demnităţii lor umane este opera partidului nos­tru comunist, care şi-a înscris printre obiectivele sale progra­matice realizarea deplinei ega­lităţi pentru femei, este rezulta­tul preocupării permanente a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a cărui pasiune revoluţionară s-a manifestat şi în consecvenţa cu care militează pentru partici­parea tot mai amplă a femeilor la viaţa societăţii. Simţim în permanenţă grija şi căldura cu care problemele şi preocupările noastre sunt în a­­tenţia conducerii partidului şi ştim bine că cea mai convingă­toare expresie a dragostei şi recunoştinţei pe care o purtăm tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, tovarăşei Elena Ceauşescu, o reprezintă faptele noastre de fie­care zi, participarea activă şi responsabilă la înfăptuirea Pla­nului naţional unic de dezvol­tare economică şi socială a ţării pe anul 1980, încununare­a unui cincinal care a cunoscut ritmuri excepţionale în realizări produc­tive, ca şi în creşterea nivelului de trai, în făurirea unei noi cali­tăţi a vieţii poporului. Ultimul an şi cel mai hotărîtor al cincinalului este anul în care sîntem chemate, alături de toţi oamenii muncii,­ să ne măsurăm forţa şi capaci­tatea noastră în giganticul front al autodepăşirii la scară naţio­nală, în industrie şi pe ogoare, în institute de cercetări şi în şcoli, în sfera serviciilor, în aşe­zăminte de cultură, peste tot unde femeile îşi aduc contribu­ţia specifică la înălţarea patriei, la făurirea noii civilizaţii socia­liste. Avem în toate domeniile programe clare, realiste, îmbi­­nînd spiritul profund ştiinţific cu elanul revoluţionar, avem struc­turile organizatorice care permit manifestarea deplină a puterii de creaţie a fiecăreia. Practic, în­treaga concepţie a planului de stat pe acest an este axată pe aplicarea orientării fundamen­tale a Congresului al Xll-lea al partidului cu privire la accentua­rea laturilor calitative ale intregii activităţi economice , realiza­rea producţiei fizice şi nete pla­nificate, reducerea substanţială a consumurilor de combustibil, energie şi materii prime, îmbu­nătăţirea calităţii produselor, creşterea productivităţii muncii şi a eficientei activităţi econo­mice, afirmarea puternică a auto­­conducerii şi autogestiunii mun­citoreşti. Depinde acum de noi, de toţi oamenii muncii, de capa­citatea noastră de dăruire, de mobilizarea a tot ce este mai bun în noi pentru ca progra­mele propuse să prindă viaţă, pentru ca la încheierea anului 1980 să putem face un bilanţ cît mai rodnic, bilanţul întregului cincinal. Ca mame, ale căror acţiuni nu pot fi despărţite de gîndurile pentru viitorul copiilor noştri, acordăm o înaltă valoare de sim­bol imaginii care ne-a devenit atît de familiară a chipului tova­răşului Nicolae Ceauşescu, al tovarăşei Elena Ceauşescu, în­conjuraţi de figurile luminoase ale copiilor veniţi să le ureze după datina strămoşească la în­ceput de An nou. Urările copiilor noştri sînt şi urările noastre, adresate din adîncul inimii, cu dragoste şi profundă recunoş­tinţă. Omagiul pe care ei l-au adus conducătorilor iubiţi este şi omagiul femeilor, al mamelor. După cum îndemnurile rostite cu acest prilej de secretarul ge­neral al partidului ne sunt adre­sate şi nouă, femeilor, mamelor. Milioane de femei — românce, maghiare, germane şi de alte naţionalităţi — au început noul an cu conştiinţa fermă că dova­da cea mai puternică a adevăra­tului nostru patriotism se mani­festă în primul rînd în a ne pune întreaga putere de muncă în slujba progresului şi prosperi­tăţii patriei, în materializarea sen­timentelor noastre de dragoste şi recunoştinţă faţă de partid, faţă de iubitul nostru conducă­­tor tovarăşul Nicolae Ceauşescu, prin înfăptuiri pe măsura epocii glorioase pe care o trăim. După cum noi, oamenii din presă, avem conştiinţa clară că mai avem încă datorii mari de onorat. La Congresul al Xll-lea al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu ne-a cerut să punem în centrul activităţii noastre în presă problemele de bază ale dezvoltării societăţii, să promo­văm noul, experienţa înaintată, să combatem ferm stările de lu­cruri şi fenomenele negative, concepţiile retrograde, să ne sporim rolul în educaţia socia­listă, în dezvoltarea spiritului pa­triotic şi revoluţionar, în aplica­rea în viaţă a principiilor eticii şi echităţii socialiste. Acum, la în­ceput de an, redacţia revistei «Femeia» se angajează că va face totul pentru a fi la înălţimea acestor comandamente, că su­tele de mii de cititoare ale noas­tre, femeile României socialiste se vor simţi şi mai fidel prezente în paginile «Femeii», cu munca lor eroică, cu aspiraţiile de mai bine, că în rîndurile pe care le scriem, cu toată căldura inimi­lor noastre, vor afla răspuns la întrebările pe care şi le pun şi îndemn în eforturile lor spre autoperfecţionare continuă.Ştim că încrezătoare, mereu încreză­toare în revista «Femeia», citi­toarele aşteaptă mai mult de la noi. Iar pentru noi nu există da­torie mai înaltă decît a onora această încredere şi aşteptare! MARIA COSTACHE

Next