Femeia, 1991 (Anul 44, nr. 1-12)

1991-01-01 / nr. 1

DE EA O EU KA EA AETA Un an bun şi pace! Bun găsit într-un An Nou, stimate cititoare şi stimaţi cititori. Puternic legaţi sufleteşte de dumneavoastră, noi, cei care făurim revista, vă urăm tuturor un an bun, cu multe suc­cese şi bucurii, sănătate, belşug şi pace! Poate părea ciudat, nu-i aşa, să vorbim de linişte şi pace tocmai acum cinci, aşternind pe hîrtie aceste gînduri, intr-un Golf, nu prea Îndepărtat de noi, bombele, rachetele şi tiru­­rile celor mai sofisticate arme din istorie sea­mănă moartea, distrugerea, suferinţa. Deşi se proclamă în slujba idealurilor de pace şi dreptate, forţa a primat asupra raţiunii, des­­chizînd porţi periculoase spre tărîmurile im­previzibile ale nonexistenţei fiinţei umane pe acest glob convulsionat de orgolii şi interese ce nu servesc decît rareori popoarelor. Deie Domnul să fim martorii ultimei acţiuni care impune pacea prin război. Dacă, bineînţeles, îi vom supravieţui. A fost un an în care, dincolo de greutăţi şi vicisitudini, dincolo de împliniri şi iluzii spul­berate, am trăit liberi. A fost un an greu şi pentru această revistă, apariţia sa fiind dere­glată de dificultăţi şi întîrzieri pentru care co­lectivul redacţiei nu poartă nici o vină. Aşa cum am mai afirmat, parteneri şi întreprin­deri cu care am colaborat ne-au dus, uneori, în situaţia să nu apărem la timp, să cumulăm cîteva numere, o parte din abonamente să ajungă tîrziu sau să nu ajungă deloc la citi­tori. Deşi era clar că nu aveam nici o vină pentru aceste dereglări, cîţiva dintre abonaţi ne-au incriminat pe noi, gratulîndu-ne cu acuzaţii care ne-au întristat. Sîntem însă mîndri că, deşi am trecut printr-o perioadă de joc“, în care nouă din zece publicaţii ar fi pierit. „Femeia“ şi-a păstrat cititorii săi cre­dincioşi, datorită cărora, iată, acum, în noul an, reuşim să asigurăm apariţia revistei într-o formulă grafică nouă şi cu un conţinut mult mai interesant, aşa cum, de altfel, mulţi din­tre dumneavoastră aţi sugerat prin scris­ori telefonic. Vă mulţumim şi vă asigurăm că existăm numai prin­şi pentru dumneavoas­tră. Dorim să fiţi siguri că revista „Femeia", deşi nu va intra niciodată în vîrtejul politic, va rămîne o tribună de apărare a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, va înfiera şi va su­pune oprobriului public tot ceea ce va lovi în condiţia femeii şi în existenţa familiei, nu va tolera niciodată - indiferent care vor fi vino­vaţii - silnicia, umilirea, îngenuncherea spiri­tuală, morală şi materială, nedreptăţirea omului simplu al acestei ţări. Rămînem cu condeiul la răspîntia dintre bine şi rău, încer­­cîrtd să luminăm şi frumosul din lume şi din oameni, atît cît mai este el pe pămînt. Păşim cu toţii plini de speranţă într-un An NoU. Pe care o dorim mai bun, mai prosper, aducător de linişte şi pace. Dorim­­ mai mult ca oricînd­­ să ne fie bine. VASILE TINCU • Premiul „Lucia Sturdza Bulandra“ pentru cea mai bună interpretare feminină (decernat în ca­drul primei ediţii a Festivalului Naţional de Teatru „I.L. Caragiale“) i-a fost acordat tinerei actrţii Maia Morgenstern, pentru rolul Medeei din spec­tacolul „Trilogia antică", creaţia originală a regi­zorului şi directorului Teatrului Naţional Andrei Şerban. • Au şi trecut trei ani de la sărbătorirea magnifică a centenarului pianistei de geniu Cella Delavrancea, care, iată, în ianuarie, a împlinit 103 ani! La mulţi ani, distinsă doamnă a muzicii româ­neşti! • Va face parte din juriu. Să nu părăsim te­ritoriul sunetelor cosmice înainte de a anunţa şi o alta veste îmbucurătoare: marea violonistă Lola Bobescu va reveni în România în vara anului vii­tor pentru a face parte din juriul Festivalului In­ternaţional „George Enescu", ce va avea loc în toamna anului 1991. Pentru cititoarele noastre, care încă n-o cunosc, reamintim cîteva date bio­g­rafice ale unui destin de excepţie: s-a născut la raiova, într-o familie cu vechi tradiţii muzicale. Bobeştii au dat ţârii violonişti, şefi de orchestra, compozitori, profesori de muzică etc. A început studiul viorii la 3 ani; primul concert l-a dat la Ateneu, la vîrsta de 5 ani. La doar 11 ani era ad­misă, cu dispensă de vîrstă, la Conservatorul din Paris. La 12 ani, cucerea primul „Grand Prix“, la 16 ani era­­laureată a prestigiosului concurs „Ysaye“ de la Bruxelles. La toate acestea încă un amănunt: Lola Bobescu a promis să predea şi la noua Academie „Pro arte", înfiinţată sub auspici­ile Societăţii Ecologice Europene, ce-şi va inau­gura cursurile inca din acest... ianuarie. • Strate­gia de şoc. După un lung blocaj al debuturilor scriitoriceşti, implicit feminine, semnalăm apariţia unui interesant roman scris de Anca Delia Comă­­neanu (Editura „Cartea Românească"), intitulat „Justin“. Aliniind acest nou debut altor două de­buturi feminine din ultimii ani — e vorba de Adina Kenereş şi Rodica Palade­­, criticul Ion Bogdan Lefter avansează ideea (la care merita să medităm) că toate trei par să fi urmat modelul bătăliilor-fulger, adică al unor lansări prin sur­prindere, fără ca mai înainte să-și fi făcut „un nume" în presa culturală sau măcar in culisele lu­mii scriitoricești. Să fie la mijloc o strategie de şoc aplicată cu viclenie feminină? — se i­ntreaba I.B.L. —, ori e vorba pur şi simplu despre discre­ţie, răbdare? Poate ar fi cazul sa le întrebăm di­rect pe ele... • „Modelul" suedez. Şi fiindcă se poartă modelele nu numai culturale, dar mai ales politice şi sociale, să vă spunem ce i s-a întîmplat soţiei primului ministru suedez. Pentru că nu a avut „ambiţia" sa fie neaparat „prim viceprim-mi­nistru", şi a ramas Dionorecara la o şcoală de la periferia Stockholmului, se afla în situaţia nici mai mult nici mai puţin de a fi pe lista celor 15 000 de funcţionari publici ce urmau să fie con­cediaţi ca urmare a reducerii cheltuielilor buge­tare decise de... guvernul Suediei. • O singură oră pe zi pentru odihnă. Dintr-un sondaj efectuat reiese că intr-o familie germană din clasa de mij­loc, cu 2 copii, o mamă, exclusiv casnică, mun­ceşte între 50—60 de ore pe săptămîna, valoarea muncii prestate fiind evaluată cam la 4 000 de mărci pe lună. Concluzie ce a determinat ca Uniunea Gospodinelor din Germania, care mili­tează de ani de zile pentru recunoaşterea activită­ţii de „casnică“ drept o profesie ce trebuie retri­buită sau, oricum, reconsiderată, şi nu doar pe plan social, dar şi financiar, să ceară acum, din nou, guvernului federal un act de justiţie socială faţă de această largă categorie de femei: gospo­dinele. Sensibilizat, guvernul federal a hotărît ca şi la asigurările de pensie să se ţină seama (nu se precizează de cînd) şi de anii consacraţi creşterii copiilor. Mai mult, să li se acorde nu doar o alo­caţie suplimentară, dar şi un concediu de... edu­caţie. • Alarmă O.M.S. Organizaţia Mondială a Sănătăţii apreciază că, în­ rindul femeilor, numărul cazurilor de SIDA va creşte dramatic în următorii 10 ani, din cauză că 3 din 4 cazuri de infecţie cu acest oribil Sindrom al Imunodeficienţei Dobh­i­dite rezultă din contactul heterosexual. Mai mult, O.M.S. apreciază că, pînă la sfîrşitul deceniului, numărul purtătorilor de virus HIV va creşte pîna la 25—30 de milioane, între care 10 milioane de copii (atenţie!) născuţi de mame infectate... • îşi va alege Pierre Cardin manechine şi din Roma­nia? a fost întrebat ilustrul creator al casei de mode pariziene la conferinţa de presă. De ce nu? — ar fi răspuns domnia sa, orice femeie elegantă poate fi manechin. Dar ce înţelegeţ­i prin femeie elegantă? ar fi întrebat o reporteriţă, gîndindu-se probabil la piaţa modei româneşti, şi mai ales la preţurile ei. Elegantă poate fi orice femeie, i-ar fi răspuns „celebrul", chiar şi dumneaei, cu acest pulover obişnuit, ar fi zis, apucindu-i cu un abia disimulat dispreţ, între două degete, modestul pu­lover purtat de interpreta (probabil) de lîngă ei N-aş fi vrut cu nici un preţ să fiu în locul ei , NIKI GEORGESCU Ţi-a surîs!... Jură-mi că între voi nu-i nimic! Idei pe gratis Din doua una: ori însoţitorii trenurilor de metrou să fie re­ciclaţi obligatoriu întru rosti­rea clară, inteligibilă a nume­lor staţiilor ce urmează, ori să se introducă în cabina de co­mandă o bandă de sunet în­registrată cu vocea caldă, în­văluitoare, a unei actriţe ce a obţinut în facultate nota 10 la dicţie (cum se procedează prin alte capitale). Holă pentru i­­tilizatrorii rio­tidieni traseele subterane le sunt de acum familiare, pentru călătorii accidentali (provin­ciali sau nu), mormâiala ce urmează anunţului relativ clar „Atenţie, se închid uşile!" de­vine un bîzîit c­e fond ce animă curiozitatea cvasigene­­rală. De, nu-i uşor să fii crainic, fie şi-ntr-un metrou!­n T AS­PA Constituită din iniţiativa unor doamne ini­moase, instruite şi întreprinzătoare, Asocia­ţia pentru Sprijinul Tinerilor Părinţi - ASPA - se bucură­ş de o frumoasă apreciere din partea multor bucureşteni. In cele opt luni de activitate, asociaţia a venit in intimpina­­rea unui mare număr de familii, care nu dispun de timp suficient in activitatea de supraveghere ş­i educare a copiilor intre 3 şi 12 ani, organizînd mici excursii, minitabere şi vizionarea unor spectacole. Avind la dis­poziţie un personal cu experienţa, copiii sunt sprijiniţi sâ-şi pregătească lecţiile pen­tru şcoală sau, la cerere, sunt ajutaţi sâ-şi însuşească noţiuni de engleză, franceză, germană, italiana. Dacă vă interesează, no­­tați-vă în agenda dv.: ASPA, telefon 35 17 93.

Next