Flacăra Iaşului, iunie 1953 (Anul 9, nr. 2109-2133)
1953-06-02 / nr. 2109
Pag. 2 Un concurs al tinereţi Ultima zi de Mai. Peste tot e întinsă pânza verdelui de primăvară, fraged, înviorător; natura întreagă îmbracă haina ţesută numai din petale şi frunziş. In această primăvară plină de nădejdi în triumful păcii, când tineretul lumii se pregăteşte cu voioşie pentru marea sarbatoare a prieteniei de la Bucureşti, oamenii muncii din oraşul nostru au urmărit cu multă plăcere şi legitim interes, o minunată manifestare artistică, dată de acei care aduc mereu, an de an, primăvara vieţii şi patriei noastre , tineretul. Este vorba de concursul pentru Festivalul de la Bucureşti a tinerilor solişti vocali şi instrumentali. IN SALA... Teatrul Naţional avea Duminică dimineaţă un aspect cu totul neobişnuit; era o adevărată revărsare de forţe libere. In sală, alături de pionierii, care aplaudau însufleţit, nu-şi mai găseau locul de nerăbdare, — în aşteptarea următorilor solişti, — tineri şi tmere, părinţi, bătrâni cu albul anilor în păr, sute şi sute de oameni ai muncii iubitori de frumos, care înobilau prin prezenţa şi aprecierile lor, reuşitul concurs al tinereţii. Gustul pentru artă, pentru muzică, al spectatorului nostru nou, se dezvoltă tot mai mult; sala de spectacole nu este numai un loc de destindere, ni un veritabil factor de educaţie, o adevărată instituţie de cultură. Intr'o bancă din fund, pionierul Asache Gh. din clasa IV-a elementară, de la Şcoala mixtă Nr. 4, ascultă, îmbujorat, cu multă luare aminte, o lucrare de mică dimensiune a lui Beethoven. In pauză, un coleg l-a întrebat, simplu: — „Ţi-a plăcut ?“. — Aş vrea să strig „bis“, dar ştii doar că-s mulţi concurenţi, şi-i târziu acum", — răspunse, clipind şiret din oehi, pionierul, care mai apoi aplaudă, ridicat în picioare, execuţia vie a unei piese a lui Mozart, de către flautistul Giosanu. între scenă şi sală a existat în permanenţă o legătură organică; oamenii muncii, apreciind ireproşabila interpretare a unor piese, de către o parte din solişti, n’au fost deloc sgârciţi cu aplauzele. Concluzia era firească: din ce în ce mai mult se formează dragostea, priceperea în arte şi spiritul critic sănătos al spectatorului nou. ...ŞI PE SCENA culescu, iar Petrescu Mihai a dovedit că doreşte sa cunoască temeinic opera lui Bach. Grupul de violonişti a lăsat o impresie bună. Sub arcuşul lui Stancu Florea, elev la şcoala medie de muzică, a răsunat cunoscutul „Cântec indian" de Rimski Corsacov. Loodechin Paul s'a străduit să desvălue adâncul lirism al „Nocturnei“ de Haciaturian, executând deasemeni cu convingere, deşi uneori cu ton aspru, forţat, partea I-a din concertul pentru violina de Bacii. Marin Chitic, membru al Filarmonicii de Stat „Moldova", a interpretat în notă părţile I-a şi 111-a din concertul pentru violina de Mendelsohn-Bartholdy, iar Kurt Weingarten, tot de la Filarmonică, a încercat să comunice sălii dantelăria sonora din concertul pentru viormă de Mozart (partea I-a). Aplauzele sălii nu mai contenesc. După fiecare piesă executată, ropote de ovaţiuni răsplătesc pregătirea soliştilor in cinstea Festivalului. ÎNTOCMAI CA ŞI FLAUTUL FERMECAT Au apărut apoi soliştii cu instrumentele de suflat. Penişoară Dumitru are numai 15 mi, dar a cântat promiţător Menuet-ul lui Beethoven, la flaut; la fel, Clos Rozalia, care, împreună cu Giossani, a trimis sălii prospeţimea sunetelor flautului. O impresie deosebită au lăsat-o trompeliştii Leonte Sandu şi Hariton Constantin de la Filarmonica „Moldova“. Primul a cântat cu siguranţă în execuţie apreciatul concert al lui Arutiunian. Sala a apreciat deasemeni, prin vii aplauze, tonul cald al clarinetistului Wagner Ludovic, pe clarinetistul Dumitriu Vasile şi pe Iancu Petru, care a cântat la orice o piesă de Haydn—dar mai ales pe Onofrei P. care a interpretat cu claritate la corn piesa muzicală a lui Asafiev: Variaţiuni pe o iernă de Mozart. Şi soliştii vocali s’au bucurat de un binemeritat succes, remarcându-se îndeosebi tânăra Asaftei Maria, care s’a dovedit a fi o soprană lirică, cu reale posibilităţi, fiind posesoarea unei dicţii clare, interpretând cu bogăţie ele sunet, cu căldură şi temperament lucrări de Mozart şi Schubert. Soprana Ploaie şi artista Lupoaie Maria, eleve la şcoala medie de muzica, au dovedit străduinţa lor de a întâmpina Festivalul printr’o pregătire tehnică meritorie, corespunzătoare cu vârsta şi studiul. Cunoscuta soprană dulieta Caţer a interpretat cu căldură şi emotivitate „Dne aşi fi ştiut“ de Ceaicovschi şi „Doina“ de A. Stoia. Intr-un cuvânt, concursul tinerilor solişti a pus în valoare nesecatul izvor al energiilor şitalentelor din rândurile fiilor poporului muncitor. Acesta este un aspect important al revoluţiei culturale ce se desfăşoară, sub conducerea şi grija partidului,in ţara noastră. Tinerele talente afirmate în concursul de Duminică trebuesc de aceia, stimulate şi cultivate; aceasta este o înaltă datorie a cadrelor de conducere a Şcolii medii de muzică, a Filarmonicii „Moldova", a Secţiei de Artă şi Cultură a Sfatului Popular Orăşenesc. I. ŞTIRU FLACARA IAȘULUI Ce să citim „TINERETUL LUMII“ Nr. 3/1953 organ al Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat Din cuprins: — Iosif Vissarionovici Stalin. — Viitorul este în mâinile noastre ! — Rubrica „Viaţa şi lupta tinerilor din lumea întreagă“. — Scrisori din Iran. — Aminteşte-ţi de Berlin ! — Nimic nu ne poate împiedica (scrisoare din Italia). — Europa în 1953. — Ce fel de viitor ? — Ce a aflat Hasan manifestând pentru libertatea Tunisiei şi Marocului. Articole, note, informaţii şi documente fotografice cu privire la mişcarea internaţională de tineret. La Ministerul Afacerilor al Republicii Populare La 30 Mai ac. Ministrul Adjunct al Afacerilor Externe, N. Cioroiu, a înmânat Ministrului Statelor Unite la București, H. Schantz, următoarea Notă a Guvernului Republicii Populare Române către Guvernul Statelor Unite ale Americii: La data de 26 Mai a.c. Guvernul Statelor Unite ale Americii a declarat persona non-grata pe primul secretar al Legaţiei Republicii Populare Române la Washington, Cristache Zambeti, sub pretextul unei activităţi incompatibile cu calitatea de funcţionar diplomatic. După cum reese din unele informaţii de presă şi din cele spuse de un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, această hotărîre a Guvernului Statelor Unite a fost luată pe baza unei declaraţii a lui V. G. Georgescu, cunoscut spion şi trădător al poporului român. V. C. Georgescu, zis Rică, care nu este la prima sa uneltire, a fost demascat în mai multe procese ca spion, sabotor şi complotist împotriva Republicii Populare Române. El a fugit din România pentru a se pune la adăpost de urmările activităţii sale desfăşurate împotriva statului român. Guvernul Republicii Populare Române constată că Guvernul Statelor Unite se foloseşte de declaraţia plină de minciuni ticluită de către Georg Externe Române nescu pentru a justifica măsura arbterară luată faţă de diplomatul român în scopul vădit de a alimenta propaganda calomnioasă împotriva Republicii Populare Române. Guvernul Republicii Populare Române protestează împotriva acestei atitudini a Guvernului Statelor Unite şi a măsurii arbitrare luate faţă de primul secretar al Legaţiei Republicii Populare Române la Washington, Cristache Zambeti, considerându-le incompatibile cu normele diplomatice obișnuite. , Ministrul Statelor Unite, H. Schantz, a declarat că va transmite Guvernului Statelor Unite Nota de mai sus. Pregătiri de examen la şcoala de 7 ani din Podul-Iloaie Apropierea examenelor de sfârşit de ani şcolar impune cadrelor didactice şi elevilor să-şi intensifice şi mai mult munca, să dea un ritm nou. Creşterea de cadre pregătite, capabile să facă faţă sarcinilor, este menirea profesorilor şi învăţătorilor de astăzi, este una din importantele sarcini trasate de tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej la Congresul învăţătorilor. Conştienţi de faptul că rezultatele examenelor vor oglindi nu numai străduinţele elevilor ci şi contribuţia cadrelor didactice în educarea lor, profesorii şi învăţătorii de la şcoala elementară de 7 ani Podul Iloaiei, in frunte cu directorul şcolii, Constantin Râpă, dau toată atenţia muncii lor in această perioadă de recapitulare a materiei. Fiecare profesor şi învăţător, în urma învăţămintelor trase de la ultima şedinţă a cercului pedagogic, ţinut cu toate cadrele didactice din raionul Tg. Frumos în ziua de 17 Mai, şi-au întocmit planuri de recapitulare a materiei pe obiecte, respectândute cu stricteţe. Pe baza acestor planuri se întocmesc apoi schiţe de plan zilnice. Organizându-şi bine munca, fiind îndrumate şi ajutate efectiv de biroul organizaţiei de bază şi de tov. C. Râpă, cadrele didactice de la şcoala de 7 ani Podul Iloaiei au reuşit să aibă elevi temeinic pregătiţi. Aceasta se datoreşte faptului că încă de la începutul anului şcolar profesorii şi învăţătorii au dat o atenţie deosebită muncii lor, urmărind îndeaproape procesul de muncă al fiecărui elev în parte şi ţinând totodată o strânsă legăturăcu părinţii acestora. Aşa se face că in cursul anului şi in special în perioada de recapitulare a materiei, frecvenţa este la toate clasele de sută la sută, ppărinţii fiind lămuriţi să nu-şi reţină copiii acasă la diferite munci , aşa cum se întâmplă de obicei acolo unde nu există o strânsă colaborare între şcoală şi familie. Cadrele didactice de la Podul Iloaiei au fost ajutate în planificarea materiei conform programei de către cercurile pedagogice, la şedinţele cărora au participat cu regularitate. Aceste cercuri, la ciclul I au fost conduse de învăţătoarea Ana Constandache, iar la ciclul II deasemeni de cadre didactice cu mai multă experienţă, pe specialitaţi. Aceasta a făcut ca materia fiind bine planificată să fie parcursă în întregime la toate obiectele până la data de 17 Mai, dată fixată de Ministerul Învăţământului Public. La şcoala elementară din Podul Iloaiei mai există totuşi elevi rămaşi in urmă cu cartea. Aceasta pentru că nu au stat în atenţia permanentă a educatorilor şi diriginţilor, aşa cum este cazul în clasa VI-a B, unde este diriginte prof. N. Pintilie, în clasele a 5-a şi a 6-a unde sunt elevi slabi la limba română, sau in clasa 7-a, unde este diriginte prof. Popa Gheorghe. In această perioadă profesorii organizează câte 2-3 ore de consultaţii pe săptămână la fiecare obiect şi continuă, ca şi în timpul anului, să supravegheze activitatea extraşcolară a elevilor. Prin această muncă s-au obţinut în mai multe clase rezultate bune şi în ridicarea nivelului de cunoştinţe la elevii mai slabi. Unitatea de pionieri de la această şcoală acordă un sprijin deosebit în ajutorarea elevilor mai slabi, diriginţii ţinând de altfel o strânsă legătură cu instructorii de pionieri. In grupele lor pioniereşti, in adunările de detaşament şi unitate, pionierii discută în primul rând munca la învăţătură, analizându-se notele fiecăruia şi fiind aspru criticaţi de către tovarăşii lor acei pionieri care nu acordă suficientă atenţie pregătirii materiei în timpul recapitulării. Deasemeni pionierii fruntaşi la învăţătură primesc sarcina de a-i ajuta pe cei rămaşi în urmă cu cartea. Organizaţia de pionieri a hotărît deasemeni ca pe elevii care vor reuşi cu succes la examene să-i primească în rândurile ei, iar parte dintre pionierii cei mai buni vor primi carnetul de utemişti. Acordând toată atenţia legăturii cu organizaţiile de massă, legăturii cu familiile elevilor, muncii de pregătire temeinică a examenelor, profesorii şi învăţătorii din Podul Iloaiei ştiu că işi îndeplinesc o datorie de onoare, că numai în felul acesta vor răspunde cu cinste chemării partidului şi iubitului său conducător —tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, de a da patriei cadre luminate, culte, necesare construirii socialismului îrr patria noastră. G. EFTIMIE Pe scenă se perindă necontenit, prin faţa spectatorilor, zeci şi zeci de ticenigtentaţi,care se străduesc să interpreteze realist, fără echivoc, piese muzicale ale compozitorilor ruşi, sovietici, români precum şi lucrări ale muzicii universale. A fost de aceea difheil să sesizeze spectatorul în ce au strălucit mai mult soliştii. Steluţa Diamant, de pildă, a dovedit sensibilitate („Sonata lunii“ de Beethoven) şi sclipiri de virtuozitate, deşi finalul a fost prea repezit („Tocatia“ de Haciaturian). Dar nici celelalte pianiste nu s’au lăsat mai prejos: Gabriela Nudelman a cântat corect, deşi vădit emoţionată: Preludiu de Procofiev, Mazurca de Chopin şi o piesă de Beethoven. Băcilă Casandra a executat cu uşurinţă tehnică partea I-a din concertul in „re minor" al lui Mozart şi Studiu de concert de Chir-Cunoscând de timpuriu suferinţele unei vieţi de luptă, Gorchi îşi începe cariera literară, integrându-se în rândul scriitorilor revoluţionari şi toată opera sa este o critică ascuţită la adresa societăţii capitaliste, pe care o înfăţişează în mod realist, cu o deosebită putere de evocare. In romanele sale, în cele 20 de piese de teatru, Gorchi a redat, în aspectele cele mai tipice şi mai realiste, tot ceea ce caracterizează epoca la care se referă. Cea mai mare parte din piesele sale au fost scrise între 1960 şi 1917, astfel că scrierile sale merg în pas cu vremea, oglindind problemele ce frământă clasele şi păturile sociale, care alcătuesc această societate. Îmbinând realismul cu romantismul revoluţionar, el a pus bazele realismului socialist, care s-a desvoltat în epoca noastră stalinistă. De aceea, opera lui Gorchi nu este numai un taniou realist-cittic al societăţii ruse dinainte de Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, ci, în acelaş timp, el reflecta noul, oglindind creşterea năvalnică a mişcării revoluţionare a clasei muncitoare. Pe lângă numeroasele sale romane şi nuvele,, piesele de teatru constitue o parte importantă în opera lui Gorchi. Premiera piesei „Azilul de noapte" de Gurcii, a avut loc la 18 Decembrie 1902, la „Teatrul Academic de Artă“ din Moscova. De atunci, piesa a cunoscut un succes crescând, fiind jucată pe scenele celor mai mari teatre din lume. Marele actor V. I. Cacealov, care a jucat, la premieră, rolul „baronului“, povesteşte în amintirile sale, că „Azilul de noapte" a fost primit „cu un entuziasm vijelios, ca o piesă vestitoare de furtună, prevestind furtuni viitoare şi chemând spre furtuni**. Succesul piesei şi caracterul ei puternic protestatar au speriat guvernul ţarist, care a luat măsuri pentru a împiedica pătrunderea piesei până în massele largi de spectatori, interzicând orice publicitate şi reprezentarea ei în teatrele din provincie. Filmul este o redare a spectacolului „Azilul de noapte“, aşa cum este realizat astăzi pe scena Teatrului Academie de Artă „Maxim Gorki" din Moscova, in montarea tradiţională a lui C. Stanislavski şi K. Nemirovici- Dancenco şi în regia lui V. A. Orlov, artist al R.S.F.S.R. ★ Acţiunea se petrece cam în primii ani ai secolului nostru. Cadrul in care se desfăşoară această acţiune — „Azilul de noapte" — este un subsol, pe care, proprietarul casei, Costilov, îl închiriază diferiţilor oameni fără adăpost — vagabonzi, şomeri, declasaţi, — victime ale nedreptăţii societăţii capitaliste. Astfel, întâlnim în subsol pe lăcătuşul Andrei Ciesei, cu soţia sa bolnavă, Ana, care-şi trăeşte ultimele zile; tot aici trăeşte şi şepcarul Bubnov, care-şi lucrează acolo şepcile sale cârpăcite şi Cvasnia, vânzătoare de plăcinte; aici înoptează şi „baronul", scăpătat, care vorbeşte mereu despre fosta lui viaţă bogată, precum şi Satin şi Adorul, care poate, odinioară, au făcut parte din intelectualitatea societăţii, dar astăzi au coborât „la fundul vieţii". În sfârşit, tot şi subsol, mai întâlnim pe Nastia, fără vreo profesiune mărturisită, şi pe tânărul Vasea Pepel, hoţ de buzunare. Ultimul venit dintre pensionarii subsolului este Luca, un bătrân vagabond. Vasea Pepel trăeşte cu Vasilisa, soţia proprietarului, dar o iubeşte pe Nataşa, sora mai mică a Vasilisei. Vasilisa e de geloasă şi o baie pe Nataşa, fiindcă „prea îşi caută des treabă îrn subsol“. Vasea Pepel, beat, o ameninţă pe Vasilisa şi o îndepărtează. Ca sa se răzbune, Vasilisa îl îndeamnă pe Vasea să-l omoare pe bătrânul Costilov. Dar Vasea îi ghiceşte gândul: — Aşa ? Bine te-ai gândit! Pe bărbat vrei să-l bagi in mormânt, şi pe mine vrei să mă trimiţi la ocnă ? Vasea încearcă s’o vadă din nou pe Nataşa, cu care ar voi să se însoare, dar Nataşa ezită. Convorbirea lor este surprinsă de Vasilisa, care, scăpând ca din greşală samovarul, o opăreşte pe sora sa. Inebunit de durere, Vasea îl ucide pe Costilov, se repede asupra Vasilisei, dar este oprit de ceilalţi locatari ai subsolului... Dar viaţa în subsol continuă: Cvasnia îşi vinde mai departe plăcintele, „baronul" îşi deapănă amintirile dinvremuri fericite“, Salin filosofează, Bubnov lucrează şepcile sale, Clesei meştereşte mai departe şi Nastia continua să spere că va ieşi odată la liman. Pe toţi încearcă să-i consoleze bătrânul Luca şi, doar, Actorul, este găsit intr-o zi, spânzurat pe maidan. Pe acest conflict simplu, autorul a izbutit să înfăţişeze o seamă de tipuri pe cât de variate, pe-atât de bine caracterizare, creând o întreagă lume, care oglindeşte unul din cele mai abjecte aspecte ale descompunerii lumi capitaliste. E lumea, în care tot mai mulţi oameni din toate păturile sociale sunt aruncaţi „la fundul vieţii", tot mai puţini fiind aceia care rămân deasupra, care rămân să se bucure de viaţă, pe spinarea celor mulţi. Gorchi a înţeles pe aceşti oameni care sufereau nedreptăţile societăţii şi, în „Cum am învăţat să scriu“, el spune : „Vagabonzii mi au apărut ca nişte oameni neobişnuiţi. In majoritatea cazurilor erau bolnavi, alcoolici, se băteau adeseori între ei, dar aveau Marie dezvoltat sentimentul ajutorului prietenesc ; de aceea, tot ce reuşeau să câştige sau să fure, era băut şi mâncat în comun. Am văzut că, deşi trăesc mai rău decât oamenii obişnuiţi, ei sunt mai conştienţi decât primii. Aceasta din cauză că nu sunt lacomi, nu se sugrumă unii pe alţii, nu strâng bani". In contrast cu lipsa de omenie a celor îmbuibaţi, Gorchi arată cum aceşti vagabonzi zdrenţuroşi şi flămânzi, „victime ale societăţii", păstrea la unele virtuţi omeneşti : spiritul colectiv, dispreţul pentru proprietatea privată, setea de dreptate şi adevăr, spiritul de sacrificiu, respectul pentru om. Astfel, spre deosebire de soţii Costilov, proprietarii azilului, oameni răi şi josnici, adevărate sentimente omeneşti întâlnim la Vasea Pepei, Cleşei, Nastia, Crasina, Bubnov, Satin şi ceilalţi declasaţi, care ar fi putut ajunge oameni muncitori şi cinstiţi, folositori societăţii, dacă în faţa lor n’ar fi stat o forţă care li se părea de neînvins: ordinea burgheză. Mizeria la care au fost reduşi aceşti oameni este un puternic act de acuzare împotriva societăţii, care i-a aruncat „la fund" şi îi împiedică să iasă de acolo, împotriva acelor „stăpâni ai vieţii“, pe care Gorchi i-a înfierat in nenumărate opere. Zugrăvind aceste tipuri, autorul se ridică şi împotriva consolatorilor de profesie, de felul lui Luca. Împotriva acelora care, amăgind cu minciuni consolatoare pe cei oropsiţi, ii dezarmează în lupta lor contra regimului care i-a declasat. In interpretarea unor artişti ca V. A. Orlov, A. N. Gribov, V. L. Ersov, P. V. Masalschi, A. V. Milţov, F. V. Sevcenco, I. M. Raevschi, etc., personagiile lui Gorchi trăiesc cu putere în fața noastrâ, acea viaţă imensă şi frământată din „Azilul de noapte". Montarea Fidel a tradiţiei marilor , S. Stan Milvski şi V. I. Nemirivici- Donovo, face din acest spectacol o capodoperă a regiei şi interpretării realiste, constrnlind una dintre cele mai puternice realizări ale artei sovietice. Festivalul filmului spectacol AZILUL DE NOAPTE Nr. 2109 Pentru intensificarea muncii de agitaţie Ca urmare a Hotărârii C.C. al P.M.R cu privire la intensificarea agitaţiei politice în rândul oamenilor muncii şi din iniţiativa comitetului raional de partid Vaslui, zilele trecute a avut loc o adunare la centrul comunal Tanacu, la care au participat agitatorii şi membrii colectivelor de redacţie ale gazetelor de perete şi cetăţeneşti, atât din comună cât şi din satele învecinate Bereşti şi Burgheleşti. Cu acest prilej, tovarăşii Gh. Cărăruşă, din organizaţia de bază a gospodăriei agricole colective „ Drumul Socialismului ", comuna Tanacu şi T. Popa, din întovărăşirea agricolă din satul Burgheleşti au prezentat câte un referat privitor la activitatea agitatorilor. La discuţiile care au avut loc pe baza celor două referate, au luat parte numeroşi agitatori, printre care şi Mihai Vârlan şi I. Diaconu, care au arătat unele lipsuri ale muncii de agitaţie, cum ar fi de pildă, superficialitatea cu care sunt îndrumaţi agitatorii de către secretarii organizaţiilor de bază, sau slaba activitate a gazetelor de perete şi cetăţeneşti, al căror conţinut este rupt de viaţă şi nu mobilizează pe ţăranii muncitori, pe colectivişti sau întovărăşiţi la îndeplinirea sarcinilor măreţe care le stau in faţă. In urma dezbateilor, s’au luat o serie de măsuri pentru Îmbunătăţirea muncii de agitaţie politică, printre care şi formarea comitetelor de redacţie ale gazelelor de perete şi cetăţeneşti, IORGU BOSIAN corespondent In întâmpinarea Congresului Mondial a Femeilor Rodnica activitate a femeilor din raioanele Roman şi Huşi Zilele trecute a avut loc In sala Şcolii tehnice metalurgice din Roman, conferinţa raională a delegatelor de femei. Cu această ocazie, tov. Nadia Gherasim a prezentat o dare de seamă a Comitetului raional asupra activităţii depuse în perioada 1 Ianuarie—15 Mai 1953. Din darea de seamă au reuşit o serie de realizări obţinute de femeile muncitoare din raionul Roman, în lupta pentru construirea socialismului şi apărarea păcii. I a I.M.S. Roman, de pildă, muncitoare ca Neamţu Elena, care a devenit de curând stahanovistă, Elena Ojog, fruntaşă in producţie, Angela Rumegă de la aceiaşi întreprindere şi altele, au depus eforturi sporite pentru realizarea sarcinilor de plan, reuşind să-şi depăşească cu regularitate normele de lucru. In campania însămânţărilor de primăvară, numeroase ţărance muncitoare, urmând exemplul colectivistelor, au dat un sprijin efectiv centrelor de tratare şi selecţionare a seminţelor. Ţărancele muncitoare din comuna Secueni, bunăoară, au fost un exemplu demn de urmat în această direcţie. Partea doua a raportului, s’a ocupat de munca pentru noua formă de organizare . Adunarea delegatelor. in aceasta acţiune au fost alese, in total, pe raion şi oraş, 2205 delegate de femei, 102 preşedinte de circumscriptii şi 29 de responsabile a comisiilor de femei de pe lângă sfaturile populare. ★ Femeile muncitoare din comuna Olteneşti, raionul Huşi, muncesc cu sârg pentru a întâmpina cu noi realizări Congresul Mondial al Femeilor de la Copenhaga. Conduse şi îndrumate de către preşedinta delegatelor, tov. Iacob Elena, 50 de femei din această comună au pornit la muncă, dornice să contribue astfel, printr’o nouă realizare, la inflorirea comunei lor. Transformând locul de muncă într’uri adevărat şantier, aceste femei au reuşit să sape 40 m.c. de pământ pentru îndiguirea unei părţi de teren, care era expusă inundaţiilor. Deasemeni, ele au făcut curăţenie la căminul sezonier şi la căminul cultural. La această muncă s’au evidenţiat în special tov.: Iacob Elena, Buştianel Ioana, Botez Eleonora, Anica Raţă şi altele, conştiente fiind că prin munca lor, ele pun o piatră în plus la temelia construirii unei vieți mai fericite, unei păci trainice. CULTURA FIZICA SI SPORT Sala de sporturi a şcolii medii tehnice mecanice din oraşul nostru a găzduit in zilele de 30 şi 31 Mai, finalele concursului republican de juniori la tenis de masă. Concursul s-a bucurat de o bună organizare, iar partidele desfăşurate au fost urmărite cu viu Interes de numeroşii spectatori care au populat până la refuzaia. Condiţiunile optime pe care le asigură regimul nostru tinerelor elemente ce practică tenisul de masă pentru continua ridicare a măestriei lor sportive şi-au găsit expresia în cantonamentul de juniori de la Cluj, ca şi în centrele de antrenament, care au funcţionat în multe orarte ale patriei noastre Ca urmare a unor astfel de condiţii de antrenament, tânărul jucător liberiu Harasztosi a obţinut în cadrul campionatelor mondiale de tenis de masă, care au avut loc la Bucureşti anul acesta, rezultate deosebit de valoroase, întâlnirile celor mai buni reprezentând ai regiunilor ţării noastre, au prilejuit Sâmbătă şi Duminică afirmarea unor elemente bine pregătite, concursurile desfăşurându-se la probele de simplu juniori şi simplu juruc are. La bieţi, cei 32 de participanţi s'au întrecut în partide aprig disputate mai ales că jocurile au fost eliminatorii , făcând excepţie jucătorii care s’au calificat în semi-finală. Ia proba simplu junioare, deşi linele dintre întâlniri (Tira Catrinei ■*-Stoica), s’au ridicat la un nivel lennic satisfăcător, participantele nu au dovedit o temeinică pregătire, tinere iLnkrpeio (Lelea, bunăoară practicând un joc de excesivă „țacăneala", sau „apărare ermetică“. In sferturile de finală, au învins jucătoarele mai rutinate, înregistrându-se următoarele rezultate: Tira Catrinel (Buc.), Golopenţa (Buc.) 2—0 (21 — 16, 21 — 12) ; Stoica (Craiova) — Brădăţean (Rădăuți) 2 — 0 (21 —13, 21 — 18) ; Melopadof (Buc.) — Bădăran (Bârlad) 2—0 (21—8, 21—9). __ După disputarea sferturilor de finală, duminică după amiază au avut loc întâlnirile în cadrul semifinalei care s'au soldat cu următoarele rezultate : Tira Catrinel — Stoica 2-1 (21-13, 19-21, 21-14); Metopadoi — Lelea 2—1 (16-21, 21 — 18, 21 — 18). In finala concursului la fete, Tira Catrinel și Metopadoi, au furnizat o partidă sub aşteptări, din punct de vedere tehnic — ambele concurente fiind lipsite de combativitate, deşi Metopadof a davei poseda lovituri eficace de pe ambele părţi. Metopadof a câştigat greu titlul de campioană republicană la proba simplă de junioare cu 2—1 (21 — 14, 20—22, 27-25). La băeri, jocurile au fost interesante mult mai disputate și de un nivel tehnic ridicat. Juniori ca Zador Cluj), Bujor (Brăila) și alții, au dat dovada unor serioase pregătiri. In semi-finală rezultatele întâlnirilor au fost următoarele : Zador — Bujor 2-1 (13— 21, 21—13, 21-7) ; 21 9)7 °SI TM Poscaru 2~0 (21 — IR S’au întâlnit apoi Tiberiu ibrasztosi,din lotul R.P.R. şi Zador (Cluj). 1 e.,n Darasztosi a reuşit să câştige uşor cu 2-0 (21-15, 21-15) gsi totodată titlu de campion R p p jSa FJ531 !JC Sifm plU jU,liori- Pe anul ST. GRUIA