Flacăra Iaşului, iulie 1953 (Anul 9, nr. 2134-2160)

1953-07-01 / nr. 2134

Proletari din toate tarile,imiţi vă ! ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL P. M. R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL IX, Nr. 2134 MIERCURI 1 IULIE 1953 4 PAGINI 20 BANI pentru buna organizare a vacanţei DE VARA După un an de muncă rodnică, zi­lele trecute, elevii şcolilor elemen-­ tare şi medii au intrat în vacanţa de vară. Prin grija Partidului şi Guver­nului, copiilor oamenilor muncii li se asigură în regimul nostru de demo­craţie populară condiţii minunate de învăţătură şi odihnă. Anul acesta, în regiunea Iaşi au urmat cursurile­­ şcolare zeci de mii de copii, au fost amenajate şi reamenajate zeci şi zeci de noi şcoli, s‘a mărit numărul bur­selor, s‘a îmbunătăţit calitatea în­văţământului. Copiii noştri — fondul de aur al Patriei — se bucură şi de o vacanţă plăcută. Numai anul trecut au plecat în tabere pioniereşti la munte şi la mare peste 130.000 de pionieri din ţara noastră iar alte sute de mii de copii şi-au petrecut vacanţa în tabere oră­şeneşti, turistice şi de curte. Un con­trast izbitor există între viaţa fericită a copiilor din ţările lagărului socia­list, şi viaţa de mizerie a marii ma­jorităţi a copiilor din ţările capitalu­lui, unde peste 80 milioane de copii suferă de foame şi boli. Chiar ziarul „Hergun“ recunoaşte că in Turcia „există 60.000 de copii fără adăpost, lăsaţi în voia soartei, care devin va­gabonzi, consumatori de stupefiante, apaşi sau criminali“ Sub soarele regimului nostru de democraţie populară, partidul, în gri­ja sa faţă de oameni, a creat şi dez­voltă pe an ce trece­ condiţii minu­nate pentru ca cei ce muncesc, tineri şi vârstnici­i să se bucure din plin de odihnă, în cele mai pitoreşti locuri din ţara noastră. Anul acesta, pentru şcolarii din regiunea noastră se vor organiza zeci de tabere, cluburi, colonii, unde copiii se vor bucura de vacanţa binemeri­tată.­ Astfel, numai în oraşul Iaşi vor funcţiona 10 tabere pentru pionieri şi şcolari, iar in regiune se vor des­chide 8 cluburi pentru elevii şcolilor medii. De asemenea, la Huşi şi Trim­ieşti se vor organiza tabere centrale pentru copii, iar alte două tabere regionale de pionieri şi elevi iniţiate de secţiunea de învăţământ vor fiinţa la Cepleniţa — Hârlău şi Co­­zia-Codăeşti. Deasemeni la Iaşi, Ro­man şi Huşi vor funcţiona în această vară „case ale pionierilor“. Atelierele C.F.R. — Paşcani orga­nizează o tabără pentru elevii şcoli­lor elementare la Mirceşti, Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie“, — una la Bu­cium. Deosebit de aceasta, numeroşi şcolari din regiunea Iaşi vor pleca în taberele C.C. al U.T.M. de la Homorod şi Mamaia, precum şi în taberele internaţionale ale ţărilor de democraţie populară, unde vor putea petrece clipe plăcute de odihnă. Pentru buna funcţionare a tabe­relor şi cluburilor a luat fiinţă încă în cursul lunii Mai o comisie regio­nală pentru organizarea vacanţei de vară, comisie din care fac parte repr­ezentanţi ai Comitetului regio­nal U.T.M., ai Consiliului sindical regional şi ai sfaturilor populare. Comisia aceasta şi-a alcătuit un plan de muncă care a şi început să fie tra­dus în viaţă. S‘au asigurat astfel conducerile taberelor, au fost trimişi zeci de instructori pe teren pentru stimularea pregătirilor, s‘au şi ame­­najat unele cluburi şi tabere, iar Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie“ şi Fabrica de ţigarete din Iaşi vor pune la dispoziţia unora din taberele pio­niereşti materiale şi echipament spor­tiv. Cu toate acestea, acţiunea pentru asigurarea condiţiilor materiale ale funcţionării taberelor şi pregătirea vacanţei de vară au rămas în urmă. Deşi cluburile şi taberele se deschid intre 5 şi 10 iulie, totuşi în multe locuri, unii tovarăşi nu acordă su­ficientă atenţie acestei probleme. Aşa, bunăoară, tov. Boroda Ion, şeful­­secţiunii de învăţământ Negreşti şi preşedintele Comisiei raionale de pre­gătire a vacanţei de vară a neglijat total problemele privind funcţionarea cluburilor. La fel, tov. Racu Ion se­cretarul comitetului executiv al sfa­tului popular raional Codăeşti şi pre­şedinte al comisiei pentru organiza­­rea vacanţei de vară, precum şi tov. C­ireş Stelian şeful secţiunii de Învă­ţământ a oraşului Iaşi, nu au con­trolat în ce măsură învăţătorii şi di­rectorii de şcoli îşi aduc contribuţia în această direcţie, n‘au urmărit pe teren felul cum se desfăşoară acţiu-­ nea de pregătire a vacanţei de vară. Nu este însă mai puţin adevărat că şi Comitetul regional U.T.M., care a lăsat lucrurile să meargă „de la sine“, a amânat nejustificat acţiunea de mobilizare a tinerilor pentru ame­najarea cluburilor şi taberelor. Lipsurile existente in această di­recţie trebue lichidate de urgenţă. In primul rând nu trebue omisă problema întocmirii de pe acum a planurilor de muncă ale taberelor şi cluburilor, — a căror activitate trebue să pregătească tineretul în vederea măreţului eveniment — Festiva­lul Mondial al Tineretului şi Stu­denţilor pentru Pace şi Prietenie de la Bucureşti. In cluburi şi tabere se poate orga­niza o vie activitate cultural-artistică ■— seri culturale, „Joia tineretului“, recenzii, conferinţe, piese de teatru, coruri etc. — se pot iniţia deasemeni cercuri practice pe specialităţi, pen­tru recapitularea şi aprofundarea ma­teriei — cercul naturaliştilor, al fizi­cienilor, al aeromodeliştilor etc. In timpul vacanţei de vară, şcolarii vor merge în excursii, având prile­jul să cunoască frumuseţile Patriei noastre, deasemeni să urmărească şi să înveţe din lupta dusă de către oamenii muncii de la oraşe şi sate pentru construirea socialismului. Educaţia fizică şi­ întrecerile spor­tive nu vor trebui sa lipsească din programul cluburilor şi taberelor. Sportul fortifică pe tânăr şi-l face sănătos, îi dezvoltă curajul, iniţia­tiva şi spiritul colectiv, îl pregăteş­te pentru munca de înalta producti­vitate. De aceea „Insigna Festivalului“ nu trebue să lipsească de pe pieptul niciunui tânăr. In timpul vacanţei, elevii şcolilor medii tehnice vor putea vizita diferi­tele unităţi de muncă în resortul in care vor fi pe viitor încadraţi; elevii tuturor şcolilor trebue să citească în vacanţă cât mai mult, sa viziteze muzeele de artă, să vizioneze, în co­lectiv, filmele. In întâmpinarea Fes­tivalului Mondial de la Bucureşti, conducerile taberelor şi cluburilor trebue să iniţieze acţiuni obşteşti de înfrumuseţare a raioanelor şi comu­nelor, pentru strângerea plantelor medicinale şi a materialelor recupera­bile, se vor face deasemeni gazete de perete festive şi scrisori către tinerii din alte ţări, programe artistice la arii etc.. Studenţii care rămân pe timpul vacanţei la Iaşi vor trebui să fie şi ei încadraţi într-o activitate organi­zată în cluburi pentru a-şi petrece cu folos timpul liber. Vacanţa de vară trebue să fie fru­moasă şi folositoare. Organizaţiile U.T.M. au datoria de a se strădui să asigure copiilor o cât mai plăcută recreere­ educativă, activând în sensul dezvoltării spiritului de iniţiativă şi al disciplinei conştiente in rândurile şcolarilor, iar sfaturile populare, prin secţiunile lor să contribue din plin la buna funcţionare a cluburilor şi taberelor. Deputaţii şi învăţătorii au o mare răspundere în această direc­ţie. Ei trebue să fie în fruntea acţi­unilor menite să ofere şcolarilor noş­tri o vacanţă plină de bucurii şi o educaţie sănătoasă, în spiritul dra­gostei de muncă şi de patrie. Organizaţiile de partid trebue să conducă şi să îndrume toată această activitate legată de creşterea omului nou, cetăţeanul de mâine al ţării noastre. Ne mai despart doam­ câteva zile până când copiii vor păşi în cluburi, tabere şi colonii. Să urgentăm deci, pregătirile în vederea amenajării şi bunei funcţionări a acestor locuri de odihnă a şcolarilor. TELEGRAMA Tovarăşului Walter Ulbricht Secretar General al Partidului Socialist Unit din Germania Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român vă trimite calde felicitări cu ocazia celei de a 60-a ani­versări a zilei Dvs. de naştere. Vă urăm mulţi ani de sănătate, muncă rodnică, succes deplin luptei P.S.U.G. şi oamenilor muncii germani pentru o Germanie unită, democra­tică, independentă și iubitoare de pace. In numele Comitetului Central al­­ Partidului Muncitoresc Român GH. GHEORGHIU-DEJ. IN INTERIORUL ZIARULUI­ .— Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în cadrul complexului C.F.R. Iaşi (pag. 2-a) — In întâmpinarea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor (pag. 2-a) — Căminul cultural din comuna Scânteia sprijină campania agricolă de vară !(pag. 2-a) — întovărăşirile din comuna Paş­cani luptă pentru o recoltă bogată (pag. 3-a) — Pentru intensificarea colectărilor în comuna Codăeşti (pag. 3-a) — Ţăranii muncitori din Lungani s-au pregătit pentru campania de re­coltare (pag. 3-a) Din experienţa colhozurilor sovietice: — Cum organizăm adunările noas­­tre colhoznice (pag. 3-a) — Declaraţia blocului democratic al Republicii Democrate Germane (pag. 4-a) —Populaţia din R. D. Germană îşi demonstrează unitatea în jurul P.S.U.G. şi al Guvernului (pag. 4-a) — In legătură cu acţiunile lui Li Sin Man (pag. 4-a) — Comentarii externe (pag. 4-a) PE ÎNTINSUL regiunii noastre ★ ★ •A­„PENTRU FESTIVAL" Cine se află, pentru un motiv sau altul, pe peronul staţiei C.F.R. Paş­cani, are în faţa ochilor săi o mulţi­me de vagoane, care mai de care mai frumoase, ce stau înşiruite pe nume­roasele linii care separă staţia de Atelierele C.F.R. Privirile cetăţeanu­­lui sunt însă atrase de un şir lung de vagoane de un albastru închis, mult mai lungi decât vagoanele de clasă obişnuite, ce se găsesc garate pe o linie, sclipind puternic în bătaia soa­relui. Şi oricât de preocupat ar fi să-şi rezolve treburile pentru care a venit în gară, curiozitatea îl împinge pe ce­tăţean să traverseze cele câteva linii de cale ferată pentru a privi mai în­deaproape aceste vehicole. Se uită cu atenţie, admiră construcţia elegantă a vagonului, pereţii şi roţile proaspăt vopsite. Privirile sale întârzie însă mai mult asupra celor două cuvinte scrise cu alb, care spun atât de mult: „Pentru Festival“. b­ In cursul lunii Iunie, colectivul de muncă al secţiei I-a vagoane-clasă al Atelierelor C.F.R. Paşcani, s-a întrecut pe sine, însufleţiţi de dorinţa de a în­tâmpina ziua de 23 August şi cel de al 4-lea Festival al Tineretului şi Stu­denţilor, aşa cum ştiu ei să întâmpine o sărbătoare pe care o iubesc, mem­brii acestui colectiv au desfăşurat tot mai larg întrecerea socialistă pentru a-şi îndeplini, cu cinste sarcinile spo­rite pe care le-au avut in această, lună, însufleţirea cu care au muncit a fost determinată de faptul că statul nostru le-a trasat sarcina de onoare de a pune în exploatare o serie de vagoane de construcţie specială, mai lungi de­cât cele pe care le construesc de obicei, pentru deservirea delegaţilor ce vor, participa la Festival. Şi harnicii ceferişti ai acestei secţii, tineri şi vârstnici, şi-au început lucru­ cu elan, cu dragoste. Imbold în mun­că le-au fost frumoasele succese do­bândite de pe urma aplicării minuna­telor metode ale stahanoviştilor so­vietici Voroşin, Corabelnicova şi Ale­xandru Ciutchih, precum şi însufleţi­rea cu care munceau stahanoviştii şi fruntaşii în producţie Gh. Buru­iană, Neculai Grigorescu şi mulţi al­ţii. Imbold le-a fost drapelul de secţie fruntaşă pe întreprindere, care stră­­jueşte de luni de zile pe unul din pe­reţii uriaşei hale de vagoane şi pe care muncitorii acestei secţii vor să-l păs­treze şi să-l merite mereu. De aceea, fiecare zi nouă de muncă aducea după sine depăşiri de plan care întreceau realizările din ziua precedentă. Nu demult, muncitorii secţiei au do­bândit o realizare care i-a bucurat nespus. Ei au reuşit să ridice de pe roţi cu 5 vagoane mai mult faţă de numărul planificat. In acea zi s‘a bu­curat în mod deosebit grupa de ridi­care, formată din Ştefan Ştefan, Con­stantin Vârlan, Loghin Gheorghe, res­ponsabilul grupei, care s‘au evidenţiat în obţinerea acestui succes. Munca plină de frumoase roade de­pusă de aceşti tovarăşi, precum şi de vopsitorii Ştefan Şuier, Năstase Stroe, de şeful de partidă. Vasile Săvuţă, de lăcătuşii utemişti Saveta Ignat şi Ia­­cob Sava, precum şi de mulţi alţii, a determinat ca sarcina de cinste pe care au avut-o în faţă, în cursul aces­tei luni, să fie îndeplinită: vagoanele­­clasă planificate special pentru Fes­tival, au putut fi terminate înainte de termen. ★ Dacă-l întrebi pe utemistul Iacob Sava care este izvorul entuziasmului său clocotitor în muncă, vei primi răs­punsul hotărît; tânărul acesta cu ochi iscoditori, ar avea multe de vorbit. „Dragostea de patrie şi de pace —­­iată pe scurt forţa elanului meu în muncă“, va fi răspunsul său. Şi va continua îmbujorat: — In aceste vagoane, voi călători şi eu, alături de oaspeţii la Festival, alături de delegaţii din India şi Fran­ţa, din Uniunea Sovietică şi Bulgaria, din Maroc şi Egipt. Sunt vagoanele care vor duce pe tinerii delegaţi ai păcii la Festivalul păcii şi prieteniei. Intovărăşirii din Ghergh­eliu respectă regulile agrotehnice înţelegând linia partidului care asigură bunăstarea celor ce muncesc de la sate, numeroşi ţărani muncitori din satul Ghergheliu — raionul Codă­eşti, s-au unit de bună voie, creind o puternică întovărăşire agricolă. Mun­ca în comun cu mijloace mecanizate, a dat rezultate bune. Intovărăşiţii, a­­plicând regulile agrotehnice au obţi­nut cele mai frumoase culturi din sat. Ei privesc cu nespusă bucurie rodul muncii lor harnice, care constitue un adevărat exemplu pentru ţăranii mun­citori cu gospodării individuale. A­­ceste rezultate au fost obţinute dato­rită bunii îngrijiri a culturilor. Ei au terminat­ praşila a II-a, privitul şi recontul grâului la termenul fixat de către conducerea întovărăşirii. Această praşilă s-a făcut, respec­­tându-se indicaţiile agrotehnice, ne­­muşuruind porumbul, operaţie care este dăunătoare mai cu seamă în caz de secetă. Exemplu de muncă harnică l-au dat întovărăşiţii Constantin Astratinei, din comitetul de conducere al întovă­răşirii, Vasile Gh. Luchian, deputat în sfatul popular raional, Neculai Ma­­zilu, secretarul organizaţiei de bază, Rusu Virginia şi O. Mitache, care au ieşit primii la efectuarea acestor munci. GH. LUCHIAN CEAUŞU corespondent Colectiviştii din Sofroneşti s’au pregătit temeinic pentru recoltare Cu mândrie cu totul justificată, privesc colectiviştii din Sofroneşti, ra­ionul Negreşti, grâul frumos care se apropie de pârgă, precum şi celelalte culturi, care mai de care mai arătoase, toate promiţând o recoltă bogată. Este primul lor an de muncă in co­mun. Colectiviştii îşi iubesc mult gos­podăria lor colectivă şi muncesc cu drag pentru Întărirea ei continuă, aşa cum au învăţat din Cuvântarea ros­tită de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, la Congresul fruntaşilor din gospodă­riile agricole colective. Muncind cu elan la îngrijirea cul­turilor, colectiviştii din Sofroneşti au dobândit însemnate succese, termi­nând până la data de 25 iunie, praşila I­I-a la floarea soarelui, cartofi, sfeclă de zahăr şi furajeră, porumbul fiind şi el pe terminate. Tot până la aceas­tă dată, colectiviştii au terminat de cosit cele 8 hectare de fâneţe, care au fost strânse cu grijă în clăi. Luptând pentru traducerea în viaţă a Hotărîrii guvernului şi partidului din 9 Mai a.c., consiliu­ de conducere, în frunte cu preşedintele său, tov. Ion Turcu, a luat măsuri din timp pentru o temeinică pregătire, în vederea­ re­coltării şi treerişului. Astfel, s‘a fixat locul pentru arie, s‘a reparat şi desini­­fectat magazia pentru cereale şi s‘au reparat atelajele cu care se vor trans­porta snopii la arie. In aceste munci s‘au evidenţiat colectiviştii Alexandru Donici, Dumitru Ungureanu, Gh. Bo­­tezatu, Gh. Boboc şi alţii, care au fost mereu în frunte, mobilizând prin exemplul lor personal şi pe ceilalţi colectivişti. Mai stînt însă unii colectivişti, ce-i adevărat, puţini la nu­măr, care nu participă la muncă în mod regulat. Aceştia sunt Constantin Carcalete, Vasile Onofrei şi Mihai Crăciun cu nevasta sa. Pentru reuşita deplină a strângerii recoltei la timp şi fără pierderi, este necesar ca la aceste munci să partici­pe toţi colectiviştii, împreună cu fa­miliile lor. I. TIRON corespondent Copilărie fericită Prin grija partidului şi guvernului, tinerelor vlăstare ale oamenilor muncii le sunt asigurate cele mai bune condiţii de dezvoltare, studiu şi odihnă. . ..„ In capitala patriei noastre, palatul pionierilor, locaş de educaţie şi reconfortare, răsună de dimineaţa şi până seara de glasurile cristaline ale copiilor. O bogată activitate culturală şi artistică se desfăşoară aci, mai ales acum în zilele de vacanţă. ÎN CLIŞEU: Un grup de pionieri ieşind de la spectacolul dat de teatrul palatului pionierilor. DIN ŢĂRILE DE DEMOCRAŢIE POPULARĂ Literatura polonă-o literatură a păcii şi creaţiei Transformarea socialistă a vieţii în R.P. Polonă, care se desfăşoară în cadrul unor lupte îndârjite cu rămăşi­ţele claselor exploatatoare şi ale a­­genturii duşmănoase a imperialiştilor, găseşte o largă oglindire în literatura poloneză contemporană. In perioada 1950-1952, literatura R. P. Polone s-a îmbogăţit cu o serie de lucrări închinate muncii paşnice creatoare a poporului polonez care construeşte socialismul. Printre acestea merită o deosebită atenţie romanele „Fundament“ de Jerzy Pi­leakowski şi „Cărbunii“ de A. Szczybor-Bilski, precum şi nuve­lele: „Numărul 16 produce“ de Jan Wilczek, „Pilda lui Plewa“ de Bogdan Chamera şi „Şantierul“ de Tadeusz Komwicki. Printre noile opere literare polo­neze închinate construirii vieţii noi, un loc de seamă este ocupat de ro­manul „Fundament“ de Jerzy Pi­­leakowski. Aceasta este primul roman din literatura poloneză care înfăţi­şează noua atitudine faţă de muncă şi faţă de proprietatea obştească a oamenilor muncii. Nuvela „Nr. 16 produce“ de Jan Wilczek are o temă apropiată de cea a romanului „Fundament“. Nuvela arată rolul conducător al Partidului Muncitoresc Unit Polonez în construirea Poloniei noi. Aşa cum arată titlul,­ romanul „Cărbunii“ de A. Szczybor-Rylski este închinat vieţii şi muncii mineri­lor polonezi. Acţiunea se desfăşoară în centrul carbonifer Slonsk. Eroul romanului este Jan Migon, care a­­jutat de partid ajunge din muncitor la abataj, director atunct al minei. Migon posedă înaltele calităţi morale ale omului nou din R. P. Polonă — o mare puritate morală, un înalt spirit de răspundere faţă de patrie şi partid. Despre făurirea omului nou în con­­diţiile orânduirii democrat-populare, în procesul de construcţie a ţării şi în lupta cu duşmanul de clasă, po­­vesteşte în chip emoţionant nuvela „Pilda lui Plewa“ de Bogdan Cha­mera. Descriind refacerea unei fa­brici, autorul arată creşterea, din punct de vedere ideologic şi moral, a fostului paznic de noapte Plewa care din slugă, devine un muncitor adarnic conştient. Schimbările profunde, pe care con­struirea socialismului le-a făcut în oameni din punct de vedere spiritual şi moral, constitue tema nuvelei lui Tadeusz Komiicki „Şantierul“. A­­utorul descrie cu o înaltă măestrie cum se ridică în procesul de muncă un colectiv care lucrează la constru­irea unei linii de cale ferată. Aceste opere literare înfăţişează viaţa şi succesele în muncă ale po­porului polonez care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez și cu ajutorul dezinteresat al Uniunii Sovietice, construește socialismul. vst- (Agerpres) —-----­ Activitatea artistică-culturală din R. P. Albania In cadrul instituţiilor culturale din R.P. Albania se desfăşoară o intensă activitate culturală, artistică şi politi­că. In prezent există în ţară 400 de diferite instituţii culturale şi artistice care organizează conferinţe, reuniuni culturale, expoziţii, reprezentaţii ar­tistice. Numai în cursul primelor patru luni ale acestui an au fost organizate în oraşe şi la sate 7.871 de conferinţe şi serate culturale, la care a partici­pat peste jumătate din populaţia ţării. La aceste conferinţe s-au discutat diferite teme privind probleme agri­cole, sanitare, culturale şi ştiinţifice. Ele au ajutat maselor de oameni ai muncii să-şi îmbogăţească cunoş­tinţele. In cursul acestei perioade, au fost organizate de asemenea nume­roase reprezentaţii artistice, teatrale şi cinematografice, la care au asistat 1.790.345 de spectatori. Casele de cultură şi casele populare de lectură au organizat diferite ex­poziţii in oraşe şi sate. O mare parte din aceste expoziţii au oglindit di­ferite aspecte din viaţa şi munca po­poarelor din Uniunea Sovietică şi din ţările de democraţie populară. In cursul acestei perioade, numărul persoanelor care au frecventat biblio­tecile a crescut considerabil. Dease­menea a crescut şi numărul cercurilor de lectură în colectiv. (Agerpres)

Next