Flacăra Iaşului, iulie 1953 (Anul 9, nr. 2134-2160)
1953-07-01 / nr. 2134
Pag. 2 Pentru Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în cadrul complexului C.F.R.-Iaşi Muncitorii şi tehnicienii din unităţile ceferiste cuprinse în oraşul şi regiunea noastră, însufleţiţi de dorinţa vie de a da viaţă sarcinilor trasate de partid şi guvern privind îmbunătăţirea muncii în transporturile de cale ferată, au făcut, cu prilejul prelucrării Hotărîrii guvernului, privind reexaminarea normelor, o seamă de propuneri preţioase, menite să ducă la o mai bună organizare a muncii la locul de producţie. Foarte multe din aceste iniţiative venite din massă au fost însuşite de factorii de conducere din unităţile respective şi incluse in planurile de măsuri tehnico-organizatorice, urmând ca acestea să fie puse în practică la termenele prevăzute. Acolo unde preocuparea pentru aplicarea măsurilor tehnico-organizatorice a stat în centrul atenţiei organelor de răspundere, rezultatele nu au întârziat să se vadă, muncitorii reuşind să obţină succese sporite în lupta pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii. Aşa, de pildă, la staţia C.F.R. Socola, prin construirea unei staţii de transversare a uleiurilor şi instalarea unei macarale cu o capacitate de 10 tone, prevăzute în planul de măsuri tehnico-organizatorice, s-a reuşit ca operaţia de încărcare şi descărcare la rampă să fie efectuată într-un timp mult mai scurt, mărindu-se astfel randamentul muncii şi reducându-se simţitor timpul de staţionare a vagoanelor. Deasemeni, ca urmare a propunerilor făcute de muncitorii secţiei a II-a vagonaj a Atelierelor C.F.R. „Ilie Pintilie“, transportarea pieselor la secţiile auxiliare s-a îmbunătăţit în mare măsură, prin aducerea unui electrocar cu remorcă, iar cu ajutorul unei maşini forestiere pentru longeroane, care a fost montată în secţie, s-a înlăturat complect munca manuală, uşurându-se astfel condiţiile de lucru ale muncitorilor. Exemple de acest fel, care scot în evidenţă roadele ce se obţin prin aplicarea măsurilor tehnico-organizatorice, feunt numeroase. Trebue spus însă, că realizările din unităţile noastre ceferiste ar fi putut fi mult mai mari, dacă factorii care răspund de această problemă s-ar fi preo- ocupat permanent cu sarcinile prevăzute în planurile de măsuri tehnico-or ganizatorice să fie îndeplinite în mod integral. Aceasta este explicaţia pen- I |tru care unele măsuri tehnico-organiizatorice, a căror aplicare ar fi dat posibilitate muncitorilor să lucreze în condiţii mai bune, nu au fost puse înpractică nici până în prezent. Iată, de pildă, în planul de măsuri tehnico-organizatorice al Atelierelor C.F.R. „Ilie Pintilie“, era prevăzută punerea in funcție la atelierul de turnătorie a unei macarale, lucru care nu s-a realizat însă, datorită faptului că îi lipsesc câteva cârlige care trebue să-și facă stagiul câteva luni de zile la secţia de sculărie de sub conducerea inginerului I. Bliuc. Din cauză că macaraua nu funcţionează, muncitorii turnători pierd mult timp cu operaţia de turnare şi închidere a unor forme care au un volum mare. Deasemeni, la secţia I montaj macaraua electrica de la partida legare, deşi are motor electric în bună stare, ea nu poate fi folosită din lipsa cablului care stă la mecanicul şef, inginerul Picoş, de trei luni, iar la secţia strungărie mecanică o serie de piese mari trebuesc ridicate cu braţele, aceasta aducând cu sine o irosire a forţei de muncă şi o întârziere a executării lucrărilor. Lipsa de preocupare pentru organizarea justă a muncii şi a locului de producţie face ca muncitorii să părăsească locul de muncă pentru a se interesa la celelalte secţii de anumite piese. Acesta este motivul pentru care tov. Dascălu de la secţia montaj, a fost obligat timp de 3 zile să se intereseze la turnătorie de nişte cuzineţi cu compoziţie, sau pentru care sudorul C.Voinea a trebuit să urmărească 2 săptămâni la secţia strungărie confecţionarea unor canaluri la suportul de cărucior pentru aparatul de sudură — sarcină ce revenea de fapt dispecerilor care au datoria să se intereseze de asigurarea locului de muncă cu piesele necesare. Este oare de mirare că datorită acestor timpi morţi cauzaţi de procurarea unor materiale, muncitorii nu au putut să-şi îndeplinească sarcinile lor de producţie şi să-şi asigure salariul la care aveau dreptul ? Vinovată de această stare de lucruri este în primul rând conducerea Atelierelor, în frunte cu tov. N. Popa, care nu a privit cu suficient simţ de răspundere datoria pe care o are de a lua toate măsurile pentru crearea unor condiţii cât mai bune de lucru muncitorilor. Tov. Popa, mulţumindu-se cu unele rapoarte prezentate din când în când la birou, nu a controlat pe teren felul cum sunt îndeplinite sarcinile prevăzute în planul de măsuri tehnico-organizatorice şi nu a tras la răspundere pe acei care nu se achită de obligaţiile ce le revin. Nu mică este şi răspunderea comitetului de întreprindere, în frunte cu preşedintele său tov. Haralambie Trofin, care continuă să dea dovadă de aceeaşi subapreciere faţă de sarcinile ce îi revin. Nu odată tov. Trofin a fost sesizat de faptul că în unele secţii muncitorii întâmpină greutăţi din cauzza unor defecţiuni în organizarea mujicii. Acesta însă nu a ţinut seamă de ele, afirmând că totul se va rezolva cu bine. Este timpul ca tov. Trofin să se debaraseze de superficialitatea cu care priveşte sarcinile de încredere pe care muncitorii i le-au încredinţat, să ţină o mai strânsă legătură cu terenul, să plece urechea la cererile muncitorilor şi să lupte cu hotărîre pentru lichidarea lipsurilor care mai persistă în activitatea organizaţiei sindicale. Inducerea la bun sfârșit a acestor sarcini, comitetul de întreprindere de la Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie“ trebue să fie ajutat temeinic de comitetul sindical regional transporturi, ai cărui membri au datoria să efectueze un control de calitate și nu superficial, atunci când se deplasează pe teren. Ar fi greşit să se creadă că comitetul de partid al Atelierelor (secretar tov. I. Varnali) nu poartă aceeaşi răspundere pentru lipsurile manifestate în ceea ce priveşte crearea unor condiţii optime de lucru muncitorilor Comitetul de partid nu a controlat suficient felul cum conducerea Atelierelor se ocupă de aplicarea în viaţă a măsurilor tehnico-organizatorice şi nu a luat hotărîri concrete menite să ducă la lichidarea lipsurilor existente. Sub apreciere faţă de această importantă sarcină se manifestă şi la staţia C.F.R. Socola, unde din cauză că nu s-au procurat o serie de ştechere pentru lămpile electrice portative, unii muncitori sunt nevoiţi să lucreze noaptea, în întuneric, fiind expuşi la accidente. Deasemeni, la Depoul C.F.R. Iaşi nu au fost luate o serie de măsuri tehnico-organizatorice, cum ar fi punerea în funcţie a ciurului mecanic de nisip, confecţionarea unei barăci pentru piese şi a unor cărucioare pentru transportul unor piese etc., dovedindu-se astfel o condamnabilă lipsă de preocupare faţă de nevoile producţiei şi de crearea condiţiilor necesare uşurării eforturilor muncitorilor. Factorii de răspundere administrativi, de partid şi sindicat din unităţile ceferiste ale oraşului nostru, au datoria să lichideze de îndată cu lipsurile care frânează încă bunul mers al muncii şi să ia cele mai hotărîte măsuri pentru ca muncitorii să-şi poată duce la îndeplinire cu succes sarcinile pe care le au în faţă. FLACARA IAŞULUI IN ÎNTÂMPINAREA festivalului mondial al tineretului şi studenţilor Proiectul de diplomă o expoziţie în cinstea Festivalului Mondial In una din zilele trecute, în mijlocul unui freamăt neobişnuit şi entuziasm tineresc, a început ultimul examen al absolvenţilor şcolii tehnice de drumuri — examenul de diplomă. Ziua în care s-a început această bătălie a examenelor, pentru cei care au sfârşit anul de învăţământ şi se vor duce pe şantierele socialismului sau vor studia în continuare pe băncile facultăţii de construcţie, a fost o zi de adevărată sărbătoare. Au dovedit-o aceasta buchetele de flori din sala mare a amfiteatrului, fiecare acţiune cu care absolvenţii au întâmpinat această zi. La şcoala tehnică de drumuri şi poduri — înfiinţată în anii regimului de democraţie populară — au urmat şi urmează sute de elevi, fii ai oamenilormuncii. Ei şi-au văzut visurile înfăptuite. Elevii care anul acesta au terminat şcoala, tehnicienii care vor contribui activ la ridicarea marilor construcţii din patria noastră, şi-au dat seama de grija pe care le-o poartă partidul. S-a făcut linişte. In sala de cursuri, au intrat membrii comisiunii de examinare. Şi, fiecare din cei care vor susţine acum proiectele de diplomă, aştepta cu nerăbdare să fie chemat în faţa comisiunii, să răspundă corect, să dea dovadă că cele învăţate în decurs de patru ani, au fost pe deplin însuşite. Examenul a început. Elevul Nelu Rubin ,susţine acum proiectul de drum modern, încă din primele zile ale terminării cursurilor el a început să lucreze la acest proiect. A studiat mult fiecare variantă de traseu, a calculat cu cea mai mare atenţie fiecare piesă şi rezultatul nu s-a lăsat mult aşteptat Proiectul de diplomă a utemistului Nelu Rubin este unul din cele mai bune. Elanul cu care lucra şi munca neobosită pentru a da ajutor tuturor tovarăşilor săi de muncă mai slabi, au făcut pe tineri să-l aleagă delegat la Festival. Această cinste ce s-a făcut, a contribuit în mare măsură ca să depună eforturi mai mari pentru a termina proiectul cu mult înainte. „ Primul tehnician din promoţia anului acesta a fost tânărul utemist Nelu Rubin. Pe feţele celorlalţi candidaţi se citea atunci dorinţa vie de a termina cu succes, de a deveni tehnicieni ai construcţiei şi reconstrucţiei socialiste a oraşelor. Prin faţa comisiei de examinare se perindă viitorii tehnicieni, tinerii care au muncit cu râvnă pentru ca la acest examen al cunoştinţelor căpătate, să se prezinte cât mai bine. Pentru proiectul pe care-l va prezenta în vederea obţinerii diplomei, tânăra Simona Lascăr a executat un proiect de pod boltit, la care a lucrat zile întregi. La susţinerea acestui proiect ea s-a prezentat bine, reuşind să facă faţă tuturor întrebărilor puse de membrii comisiei. La fel de bine au răspuns elevii Strungă Vasile, Dumitriu Constantin şi mulţi alţii. Ei au tratat probleme ale organizării şantierelor, calculul pieselor proiectului, cunoştinţe de care vor avea nevoie în munca lor de viitor. Festivalul le-a dat un nou avânt în muncă. ■Ar Sala amfiteatrului frumos pavoazată, răsuna de cântecele voioase ale tinerilor. Examenele pentru obţinerea diplomei de tehnician s-au terminat. Bucuria şi voia bună domnesc pe figurile fiecărui absolvent. Şi bucuria este acum cu mult mai mare, căci angajamentele luate de tineri în întâmpinarea măreţei manifestaţii a prieteniei şi păcii au fost pe deplin respectate. Tinerii tehnicieni pot raporta acum organizaţiei U.T.M. şi partidului drag, că sunt gata de a porni la muncă constructivă cu forţe sporite, pentru ca Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor să fie întâmpinat cu cinste. Desigur că în zilele fericite" ale Festivalului, când se vor afla alături de tineri delegaţi ai ţărilor străine, nu vor uita să le vorbească acestora de condiţiile noi de viaţă ale tineretului din patria noastră. Ca dovadă grăitoare, ei le vor arăta prietenilor lor de peste hotare marile construcţii ale socialismului — şi le vor spune: — Avem o viaţă minunată, dragi prieteni. In cinstea Festivalului In urma prelucrării Apelului C.C. al U.T.M. cu privire la munca de pregătire a Festivalului, tinerii din comuna Stolniceni-Ghiţescu, raionul Paşcani, muncesc cu forţe înzecite în întâmpinarea marii sărbători a tinereţii. Angajamentul pe care şi l-au luat tinerii din gospodăria agricolă colectivă de a fi exemplu pentru întreg tineretul din comună, în lupta pentru o recoltă bogată, capătă din zi în zi mai multă viaţă. Aşa de exemplu,tânărul colectivist Ignea Constantin a efectuat până în prezent 150 zile muncă, exemplul lui fiind urmat de alţi tineri, membri ai gospodăriei colectiveDatorită unei intense munci politice de massă, dusă de către agitatori, tinerii colectivişti au înţeles că muncind pentru îndeplinirea sarcinilor ce le stau în faţă luptă pentru întărirea gospodăriei colective, chezăşia unei vieţi fericite şi îmbelşugate. Sub îndrumarea organizaţiei U.T.M. la „Colţul Festivalului“ se organiczează săptămânal „Joia tineretului“, cu care ocazie se ţin conferinţe şi se prezintă informaţii în legătură cu felul cum se pregăteşte tineretul din întreaga lume pentru Festival. Aici el desfășoară și scurte programe artistice legate de campania agricolă. MIHALACHE VASILE corespondent. Cărţi noi CINIVU STOICA: învăţătura tovarăşului Stalin despre condiţiile preliminare principale ale trecerii de la socialism la comunism. (56 pagini — 60 bani). Editura pentru literatură politică. ★ * * * Să întâmpinăm cu noi succese cel de al III-lea CongresMondial al Tineretului şi cel de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie. (32 pagini — 0,60 lei). Editura Tineretului. ARCHEIE JOHNSTONE: În numele păcii. (200 pagini — 5,63 lei). E.S.P.L.A. •k Căminele culturale au un rol deosebit de important în mobilizarea şi antrenarea ţărănimii muncitoare la lupta pentru o recoltă bogată, pentru asigurarea pâinii poporului muncitor. In lumina acestui important obiectiv, şi-a desfăşurat activitatea şi căminul cultural din comuna Scânteia. In acest sens, s‘au ţinut la cămin conferinţe cu teme legate de campania agricolă de vară ca: „întreţinerea culturilor în bune condiţiuni, datorie patriotică a ţărănimii muncitoare“, „Menţinerea umezelii în timpul zilelor călduroase“ şi altele. Tot în cadrul căminului cultural s-au prelucrat Statutul model al gospodăriilor agricole colective, Cuvântarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, Hotărârea partidului şi guvernului din 9 Mai a.c. precum şi articole din ziarul „Scânteia“ legate de întreţinerea culturilor şi pregătirile pentru campania de recoltare. Ca urmare a faptului că unele conferinţe au fost localizate, dându-se exemple concrete de felul în care ţărănimea muncitoare a înţeles să respecte Hotărârea din 9 Mai a c, ele şi-au atins scopul, munca de întreţinere a culturilor desfăşurându-se satisfăcător. Ţăranii muncitori Moroiu Gh. Moroşanu Zaharia, Lăscărache Vasile, C. Adăscăliţei din întovărăşirile Scânteia şi Rediu, precum şi ţăranii individuali. Dulgheru Vasile şi Netcă Vasile s-au situat in fruntea acestor campanii. Aceştia au pus în aplicare cele învăţate in cadrul căminului cultural. Cadrele didactice de la şcoala elementară de 7 ani din Scânteia, în frunte cu directorul şcolii, tov. Trofin Ion, au sprijinit efectiv în muncă pe directorul căminului cultural, tov. Atodiresei, contribuind la mobilizarea ţăranilor muncitori, la conferinţele ce au avut loc, la pregătirea programelor artistice, iar in sectoarele care le-au fost repartizate au dus o permanentă muncă de lămurire, ca să nu rămână nici un petec de pământ neînsămânţat şi să se întreţină culturile în cele mai bune condiţiuni. Rezultatele nu au întârziat astfel să se arate, praşila I-a fiind terminată în întreaga comună la toate culturile, efectuându-se deasemeni însemnate munci la praşila II-a, iar întreaga suprafaţă de păioase fiind plivită de două ori. In ultima perioadă de muncă, la căminul cultural din comuna Scânteia au fost organizate audiţii colective la radio, seri culturale, în cadrul cărora s-au citit broşuri, echipele artistice pregătind bogate programe in cinstea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor şi a campaniei de recoltare. Aşa, de pildă, tinerii din formaţiunile artistice din satele Boroşeşti, Ciocârleşti, Drăguşeni şi altele, s‘au prezentat, Duminică 21 iunie,, la concursul ce s‘a desfăşurat pe comună. Programul artistic a fost alcătuit din cântece populare de massă, ca „La noi în gospodărie“, „Hai la, semănat“, „Bade-al meu e tractorist“, poezii legate de lupta pentru pace, suite de dansuri populare moldoveneşti şi sovietice, piese de teatru. In general, activitatea culturală din comuna Scânteia ar fi putut da rezultate şi mai bune, dacă atât organizaţia de bază, cât şi organizaţia U.T.M., ar fi sprijinit mai mult conducerea căminului cultural. In vederea împletirii muncii culturale de massă cu lupta pentru o recoltă bogată, căminul cultural din Scânteia trebue să contribue în mai mare măsură la lămurirea ţăranilor muncitori de a-şi întreţine culturile în bune condiţiuni, de a-şi repara la timp uneltele şi maşinile agricole, aşa cum S. N. BRATUS : Subiectele dreptului civil. (480 pagini — 15,56 lei). Editura de Stat pentru Literatura Ştiinţifică. F. A. ANDREEV: Debutul bolii. (28 pagini — 0,50 lei). Editura de Stat pentru Literatura Ştiinţifică. AURELIAN STAN şi MIRCEA GRUMAZESCU : Mecanica tehnică — culegere de probleme. (476 pagini — 27,32 lei). Editura tehnică, prevede Hotărârea din 9 Mai a.c. Deaceea, comitetul executiv al sfatului popular comunal, ajutat de conducerea căminului cultural, trebue să organizeze adunări in care să fie prezentate dări de seamă ţăranilor muncitori asupra acestor probleme, criticând pe acei care nu înţeleg să-şi facă datoria. Agitaţia vizuală care în perioadă de faţă în comuna Scânteia mai lasă încă de dorit, trebue să constitue o preocupare permanentă pentru biroul organizaţiei de bază, cât şi pentru agitatorii din comună. Trebue confecţionate în comună cât mai multe lozinci mobilizatoare, fotomontagii, iar articolele la gazeta cetăţenească să fie schimbate la timp, cuprinzând probleme ce frământă ţărănimea muncitoare în perioada respectivă. Demascarea chiaburilor, creşterea necontenită a vigilenţei în rândurile ţăranilor muncitori sunt deasemeni sarcini permanente ale activiştilor culturali. Printr-o strânsă colaborare cu organizaţiile de massă, sub îndrumarea organizaţiei de partid, căminul cultural din comuna Scânteia va putea contribui din plin la obţinerea unei recolte bogate, la creşterea bunei stări a ţărănimii muncitoare. G.EFTIME Căminul cultural din comuna Scânteia sprijină campania agricolă de vară Nr. 2131 al Tineretului şi Studenţilor Sala Expoziţiei şcolilor rezervelor de muncă din strada Ştefan cel Mare era plină de vizitatori. Lumina se revărsa din belşug învăluind oameni şi lucruri. Era un svon de glasuri în care se amesteca admiraţia şi bucuria pentru roadele unei munci însufleţite, pentru progresele realizate de şcolari. Cât de iute a prins de veste mulţimea de cetăţeni despre deschiderea Expoziţiei ! Ei au venit să-şi exprime interesul, dragostea şi mulţumirea pentru felul cum cresc mlădiţele tinere, cadrele ce vor munci mâine efectiv la clădirea bazelor socialismului. Afară răsuna ploaia răcoritoare, veselă şi rodnică ca munca noastră. Studenţi, pionieri şi elevi veneau aducând cu ei prospeţimea ploii, dorinţa de a cunoaşte, mai aprigă, mai tare ca setea de apă a pământului. Freamătul vocilor a încetat în clipa în care tov. N. Schwartz din partea Direcţiei Regionale Iaşi a Rezervelor de muncă şi-a început cuvântul: „In cinstea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie, deschidem această expoziţie“. Ce răsunet puternic aveau aceste vorbe şi câtă mândrie simţeau tinerii la gândul marii sărbători a păcii ce va avea loc în curând în patria noastră. Şi a mai vorbit directorul despre importanţa pregătirii cadrelor de muncitori cu o înaltă calificare, de succesele industriei noastre şi ajutorul multilateral primit din partea Uniunii Sovietice. Ropote de aplauze au răsunat îndelung în sala luminoasă a expoziţiei. Pe urmă grupuri, grupuri s-au îndreptat vizitatorii să cerceteze lucrurile de aproape. Dar încotro să-ţi opreşti mai îndelung privirea ? totul este atât de atrăgător, interesant şi demn de admiraţie ! Iată un atelier de fierărie în miniatură executat de elevii şcolii profesionalelor. Iaşi. Şcolarul Rotundu Ion ne dă explicaţii. E atâta bucurie în ochii lui de un albastru intens şi atâta modestie în zâmbetu-i deschis şi sincer ! La câţiva paşi numai, un muncitor în haine cenuşii, priveşte cu atenţie încordată obiectele expuse de elevii şcolii profesionale din Paşcani. Este tâmplarul Constantin Lupaşcu. — Am un băiat şi eu — ne spune dânsul — şi tâmplăria o învaţă de la mine. Dar tot voiesc să-l dau la şcoala asta să prindă a meşteri lucruri mari — şi ne arată cu multă admiraţie un vagonaş din seria I.T. Un tânăr cu părul ca mătasa păpuşoiului, s-a apropiat de noi pe nesimţite. — „Această piesă — şopteşte dânsul — va fi expusă şi la Bucureşti la Expoziţia Republicană ce se va deschide în cinstea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor“. Câtă justificată mândrie vibrează în vocea lui adâncă şi caldă ! Cea mai mare animaţie era însă în sectorul în care se aflau expuse în vitrine largi calibre, filiere, mandrine, şuruburi pentru minghine şi alte piese lucrate de mâini îndemânatice de fete. Pentru a înfăptui acestea toate, au muncit cu râvnă eleve ca Vlad Aristia, Mihalache Adela şi alte tinere strungare de la Şcoala profesională Nr. 2 Iaşi. Nici elevele Melniciuc Teodora şi Nichifor din clasa I-a C nu s’au lăsat mai prejos. Veniseră la început cu anumite îndoieli, se întrebau cu grija dacă vor reuşi să înveţe meseria şi o bună bucată de vreme au păstrat în suflet nostalgia ogorului nesfârşit de la gospodăria colectivă, unde lucrau părinţii lor. Le era dor de câmpurile întinse acoperite de verdele şi aurul belşugului, le era dor de zările albastre și de cântecul ciocârliilor. Dar curând le-a fost tot atât de drag cântecul ciocanului, ritmul muncii noi și bucuria fără de margini de a putea făuri unelte atât de necesare industriei noastre socialiste. In centrul sălii se adunase un grup mai mare în jurul unui motor „Ziss" executat de elevii Şcolii Nr. 4 Auto. Ceva mai încolo câţiva vizitatori se opriseră lângă vitrina turnantă cu obiecte expuse de elevii Şcolii metalurgice feroviare Nr. 3 din oraşul nostru. Elena Huţanu proaspătă absolventă a şcolii elementare Nr. 6 mixtă, şi-a ridicat privirile limpezi către tovarășa ei din stânga. Ținea în mână un caiet de desen tehnic. — De multe ori am spus eu că vreau să urmez desenul, dar de data asta m-am hotărît pentru totdeauna. Cât de frumos sunt executate aceste schițe. Din partea opusă a sălii răsună clinchet cristalin de glasuri. S’ar fi spus că acolo era un colţ al tinereţii şi bucuriei şi întriadevăr în acel loc erau expuse daruri pentru Festivalul Tineretului, daruri mici în care şcolarii puseseră toată gingăşia lor sufletească, toată dragostea pentru prietenii de peste hotare. La masa pe care se afla caietul de impresii sta pionierul Idelman Solomon cu un aer de adâncă seriozitate întipărit pe chipul său rumen. Scria de zor cu litere de-o șchioapă cuvinte simple dar pline de adâncă bucurie: „Am rămas foarte impresionat de frumoasele realizări ale elevilor din şcolile rezervelor de muncă“. Văzuse atâtea dar parcă tot nu se îndura, să plece. Privirile i s-au oprit îndelung asupra unui citat scris pe fond albastru: „O industrie greu puternică constitue pivotul în jurul căruia întreaga economie a ţării se va dezvolta în condiţii noi“ — Gh. Gheorghiu-Dej. — întriun târziu băiatul s-a îndreptat spre uşa prin care pătrundeau noi şi noi vizitatori. Afară ploaia contenise de mult şi arcul curcubeului în culorile sale părea o panglică uriaşă din steagurile înfrăţite ale tinerilor din lumea întreagă ce se vor întruni în curând la marea sărbătoare a păcii: Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor. ELENA PIETRARU Biserica Ortodoxă Română in lupta pentru pace Biserica Ortodoxă Română s’a încadrat cu tot entuziasmul la acţiunea sfântă de luptă pentru apărarea păcii. Preoţimea ortodoxă din oraşe şi sate, consideră o poruncă bisericească şi o datorie de onoare cetăţenească, acţiunea sa de îndrumare a credincioşilor pentru pace, pentru progres, pentru întărirea sub toate aspectele a scumpei noastre patrii, Republica Populară Română, Partidul Muncitoresc Român şi Guvernul Patriei noastre dragi, apreciind la justa sa valoare acţiunea Bisericii Ortodoxe Române, pentru apărarea păcii, precum şi toate efor- turile sale de activitate patriotică, a distins cu înalte decoraţiuni pe conducătorii supremi ai Bisericii Ortodoxe Române. Astfel, în ziua de 7, iunie a.c., Dr. Petru Groza, Preşedintele Prezidiului Republicii Populare Române, într-un cadru deosebit de solemn a înmânat „Steaua Republicii Populare Române“ înalt Prea Sfinţitului Justinian, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, înalt Prea Sfinţitului Sebastian Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, înalt Prea Sfinţitului Nicolae Balan, Mitropolitul Ardealului, Prea Sfinţitului Valerian Episcopul Oradiei precum şi altor preoţi, pentru activitatea lor patriotică în lupta pentru apărarea păcii. Prin aceste decoraţiuni a fost distinsă însăşi Biserica Ortodoxă Română, adică preoţii şi credincioşii, pentru munca şi strădania lor pusă în slujba binelui,in slujba poporului. Neuitate vor rămâne cuvintele spuse în catedrala din Iaşi, de către înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Sebastian, în faţa preoţimii şi a credincioşilor ce-l sărbătoreau pentru înalta decoraţie primită: „îmi iau legământ solemn — spunea înalt Prea Sfinţia Sa —, mă leg în faţa lui Dumnezeu şi făgăduiesc în faţa voastră că nu voi avea linişte şi nu voi înceta munca mea, până când nu se va sălăşlui pacea în lume, aşa de fierbinte dorită de toate popoarele“. Preoţimea ortodoxă se bucură nespus de mult de aprecierea făcută Bisericii prin acordarea decoraţiilor, de către conducerea Ţării. Ea îşi ia angajamentul solemn, că va activa cu puteri sporite în toate acţiunile de interes obştesc, şi va îndruma pe credincioşi, ei, pe calea muncii cinstite, a strânsei colaborări cu autorităţile puterii de Stat, a îndeplinirii la timp şi în bune condiţiuni a tuturor lucrărilor legate de Planul de Stat, într'un cuvânt, va face tot ce-i stă în putinţă pentru apărarea şi întărirea păcii între popoare, pentru înflorirea scumpei noastre Patrii, Republica Populară Română. La luptă activă pentru biruinţa păcii în lume ! Preot TH. BODNARU, Consilier Administrativ Mitropolia Moldovei şi Sucevei Muncă rodnică Tinerii şi vârstniciidin comunele Ştefan cel Mare şi Brăhăşoaia—raionul Vaslui depun eforturi sporite în muncă. Zilele trecute 78 dintre ei au trecut în orele libere să îngrijească culturile de pe terenul sfatului popular. Vasile Dimache, Valerica Ţuraru, Elisabeta Andrei, Nicolae Simion şi ceilalţi au prăşit o suprafaţă de un hectar şi jumătate teren semănat cu porumb. Totodată în ore voluntare au fost amenajate terenurile de volei din comunele Tătăreşti şi Ştefan cel Mare. M. CAPITANU corespondent. i * ,-ri