Flacăra Iaşului, iulie 1953 (Anul 9, nr. 2134-2160)

1953-07-01 / nr. 2134

Pag. 2 Pentru Îmbunătăţirea­ condiţiilor de muncă în cadrul complexului C.F.R.-Iaşi Muncitorii şi tehnicienii din unită­ţile ceferiste cuprinse în oraşul şi re­giunea noastră, însufleţiţi de dorinţa vie de a da viaţă sarcinilor trasate de partid şi guvern privind îmbunătăţi­rea muncii în transporturile de cale ferată, au făcut, cu prilejul prelucrării Hotărîrii guvernului, privind reexami­narea normelor, o seamă de propuneri preţioase, menite să ducă la o mai bună organizare a muncii la locul de producţie. Foarte multe din aceste ini­ţiative venite din massă au fost însu­şite de factorii de conducere din uni­tăţile respective şi incluse in planurile de măsuri tehnico-organizatorice, ur­mând ca acestea să fie puse în practi­că la termenele prevăzute. Acolo unde preocuparea pentru a­­plicarea măsurilor tehnico-organizato­rice a stat în centrul atenţiei organe­lor de răspundere, rezultatele nu au întârziat să se vadă, muncitorii reu­şind să obţină succese sporite în lupta pentru creşterea producţiei şi produc­tivităţii muncii. Aşa, de pildă, la sta­ţia C.F.R. Socola, prin construirea u­­nei staţii de transversare a uleiurilor şi instalarea unei macarale cu o ca­pacitate de 10 tone, prevăzute în pla­nul de măsuri tehnico-organizatorice, s-a reuşit ca operaţia de încărcare şi descărcare la rampă să fie efectuată într-un timp mult mai scurt, mărin­­du-se astfel randamentul muncii şi reducându-se simţitor timpul de sta­ţionare a vagoanelor. Deasemeni, ca urmare a propunerilor făcute de mun­citorii secţiei a II-a vagonaj a Ate­lierelor C.F.R. „Ilie Pintilie“, trans­portarea pieselor la secţiile auxiliare s-a îmbunătăţit în mare măsură, prin aducerea unui electrocar cu remorcă, iar cu ajutorul unei maşini forestiere pentru longeroane, care a fost mon­tată în secţie, s-a înlăturat complect munca manuală, uşurându-se astfel condiţiile de lucru ale muncitorilor. Exemple de acest fel, care scot în evi­denţă roadele ce se obţin prin aplica­rea măsurilor tehnico-organizatorice, feunt numeroase. Trebue spus însă, că realizările din unităţile noastre ceferiste ar fi putut fi mult mai mari, dacă factorii care răs­pund de această problemă s-ar fi preo- o­cupat permanent cu sarcinile prevăzu­te în planurile de măsuri tehnico-or­­­ ganizatorice să fie îndeplinite în mod­­ integral. Aceasta este explicaţia pen- I |tru care unele măsuri tehnico-organi­­izatorice, a căror aplicare ar fi dat po­sibilitate muncitorilor să lucreze în condiţii mai bune, nu au fost puse în­­practică nici până în prezent. Iată, de pildă, în planul de măsuri tehnico-organizatorice al Atelierelor C.F.R. „Ilie Pintilie“, era prevăzută punerea in funcție la atelierul de tur­nătorie a unei macarale, lucru care nu s-a realizat însă, datorită faptului că îi lipsesc câteva cârlige care trebue să-și facă stagiul câteva luni de zile la sec­ţia de sculărie de sub conducerea ingi­nerului I. Bliuc. Din cauză că maca­raua nu funcţionează, muncitorii tur­nători pierd mult timp cu operaţia de turnare şi închidere a unor forme care au un volum mare. Deasemeni, la secţia I montaj macaraua electrica de la partida legare, deşi are motor e­­lectric în bună stare, ea nu poate fi folosită din lipsa cablului care stă la mecanicul şef, inginerul Picoş, de trei luni, iar la secţia strungărie mecanică o serie de piese mari trebuesc ridicate cu braţele, aceasta aducând cu sine o irosire a forţei de muncă şi o întâr­ziere a executării lucrărilor. Lipsa de preocupare pentru organi­zarea justă a muncii şi a locului de producţie face ca muncitorii să pără­sească locul de muncă pentru a se in­teresa la celelalte secţii de anumite piese. Acesta este motivul pentru care tov. Dascălu de la secţia montaj, a fost obligat timp de 3 zile să se intereseze la turnătorie de nişte cuzineţi cu compo­ziţie, sau pentru care sudorul C.Voinea a trebuit să urmărească 2 săptămâni la secţia strungărie confecţionarea unor canaluri la suportul de cărucior pentru aparatul de sudură — sarcină ce reve­nea de fapt dispecerilor care au dato­ria să se intereseze de asigurarea locu­lui de muncă cu piesele necesare. Este oare de mirare că datorită acestor timpi morţi cauzaţi de procurarea unor materiale, muncitorii nu au putut să-şi îndeplinească sarcinile lor de produc­ţie şi să-şi asigure salariul la care aveau dreptul ? Vinovată de această stare de lucruri este în primul rând conducerea Atelie­relor, în frunte cu tov. N. Popa, care nu a privit cu suficient simţ de răs­pundere datoria pe care o are de a lua toate măsurile pentru crearea unor condiţii cât mai bune de lucru munci­torilor. Tov. Popa, mulţumindu-se cu unele rapoarte prezentate din când în când la birou, nu a controlat pe teren felul cum sunt îndeplinite sarcinile prevăzute în planul de măsuri tehni­­co-organizatorice şi nu a tras la răs­pundere pe acei care nu se achită de obligaţiile ce le revin. Nu mică este şi răspunderea comite­tului de întreprindere, în frunte cu preşedintele său tov. Haralambie Tro­fin, care continuă să dea dovadă de a­­ceeaşi subapreciere faţă de sarcinile ce îi revin. Nu odată tov. Trofin a fost sesizat de faptul că în unele secţii muncitorii întâmpină greutăţi din cauz­­za unor defecţiuni în organizarea mujicii. Acesta însă nu a ţinut seamă de ele, afirmând că totul se va rezolva cu bine. Este timpul ca tov. Trofin să se debaraseze de superficialitatea cu care priveşte sarcinile de încredere pe care muncitorii i le-au încredinţat, să ţină o mai strânsă legătură cu terenul, să plece urechea la cererile muncitori­lor şi să lupte cu hotărîre pentru li­chidarea lipsurilor care mai persistă în activitatea organizaţiei sindicale. In­ducerea la bun sfârșit a acestor sar­cini, comitetul de întreprindere de la Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie“ trebue să fie ajutat temeinic de comitetul sindical regional transporturi, ai că­rui membri au datoria să efectueze u­n control de calitate și nu superficial, atunci când se deplasează pe teren. Ar fi greşit să se creadă că comi­tetul de partid al Atelierelor (secretar tov. I. Varnali) nu poartă aceeaşi răspundere pentru lipsurile manifes­tate în ceea ce priveşte crearea unor condiţii optime de lucru muncitorilor Comitetul de partid nu a controlat suficient felul cum conducerea Ate­lierelor se ocupă de aplicarea în via­ţă a măsurilor tehnico-organizatori­­ce şi nu a luat hotărîri concrete me­nite să ducă la lichidarea lipsurilor existente. Sub apreciere faţă de această im­portantă sarcină se manifestă şi la staţia C.F.R. Socola, unde din cauză că nu s-au procurat o serie de ştechere pentru lămpile electrice por­tative, unii muncitori sunt nevoiţi să lucreze noaptea, în întuneric, fiind expuşi la accidente. Deasemeni, la Depoul C.F.R. Iaşi nu au fost luate o serie de măsuri tehnico-organizatorice, cu­m ar fi pu­nerea în funcţie a ciurului mecanic de nisip, confecţionarea unei barăci pentru piese şi a unor cărucioare pentru transportul unor piese etc., dovedindu-se astfel o condamnabilă lipsă de preocupare faţă de nevoile producţiei şi de crearea condiţiilor necesare uşurării eforturilor munci­torilor. Factorii de răspundere adminis­trativi, de partid şi sindicat din uni­tăţile ceferiste ale oraşului nostru, au datoria să lichideze de îndată cu lipsurile care frânează încă bunul mers al muncii şi să ia cele mai ho­­tărîte măsuri pentru ca muncitorii să-şi poată duce la îndeplinire cu succes sarcinile pe care le au în faţă. FLACARA IAŞULUI IN ÎNTÂMPINAREA festivalului mondial al tineretului şi studenţilor Proiectul de diplomă o expoziţie în cinstea Festivalului Mondial In una din zilele trecute, în mijlo­cul unui freamăt neobişnuit şi entu­ziasm tineresc, a început ultimul exa­men al absolvenţilor şcolii tehnice de drumuri — examenul de diplomă. Ziua în care s-a început această bătă­lie a examenelor, pentru cei care au sfârşit anul de învăţământ şi se vor duce pe şantierele socialismului sau vor studia în continuare pe băncile facultăţii de construcţie, a fost o zi de adevărată sărbătoare. Au dove­dit-o aceasta buchetele de flori din sala mare a amfiteatrului, fiecare acţiune cu care absolvenţii au întâm­pinat această zi. La şcoala tehnică de drumuri şi poduri — înfiinţată în anii regimu­lui de democraţie populară — au ur­mat şi urmează sute de elevi, fii ai oamenilor­­muncii. Ei şi-au văzut visurile înfăptuite. Elevii care anul acesta au terminat şcoala, tehnicie­nii care vor contribui activ la ridica­rea marilor construcţii din patria noastră, şi-au dat seama de grija pe care le-o poartă partidul. S-a făcut linişte. In sala de cursuri, au intrat membrii comisiunii de examinare. Şi, fiecare din cei care vor susţine acum proiectele de di­plomă, aştepta cu nerăbdare să fie chemat în faţa comisiunii, să răs­­pundă corect, să dea dovadă că cele învăţate în decurs de patru ani, au fost pe deplin însuşite. Examenul a început. Elevul Nelu Rubin ,susţine acum proiectul de drum modern, încă din primele zile ale terminării cursurilor el a început să lucreze la acest proiect. A studiat mult fiecare variantă de traseu, a calculat cu cea mai mare atenţie fie­care piesă şi rezultatul nu s-a lăsat mult aşteptat Proiectul de diplomă a utemistului Nelu Rubin este unul din cele mai bune. Elanul cu care lucra şi munca neobosită pentru a da aju­tor tuturor tovarăşilor săi de mu­ncă mai slabi, au făcut pe tineri să-l a­­leagă delegat la Festival. Această cinste ce­­ s-a făcut, a contribuit în mare măsură ca să depună eforturi mai mari pentru a termina proiectul cu mult înainte. „ Primul tehnician din promoţia a­­nului acesta a fost tânărul utemist Nelu Rubin. Pe feţele celorlalţi can­didaţi se citea atunci dorinţa vie de a termina cu succes, de a deveni tehnicieni ai construcţiei şi recon­strucţiei socialiste a oraşelor. Prin fa­ţa comisiei de examinare se perindă viitorii tehnicieni, tinerii care au muncit cu râvnă pentru ca la acest examen al cunoştinţelor căpătate, să se prezinte cât mai bine. Pentru proiectul pe care-l va pre­zenta în vederea­­ obţinerii diplomei, tânăra Simona Lascăr a executat un proiect de pod boltit, la care a lucrat zile întregi. La susţinerea acestui pro­iect ea s-a prezentat bine, reuşind să facă faţă tuturor întrebărilor puse de membrii comisiei. La fel de bine au răspuns elevii Strungă Vasile, Du­­mitriu Constantin şi mulţi alţii. Ei au tratat probleme­ ale organizării şan­tierelor, calculul pieselor proiectului, cunoştinţe de care vor avea nevoie în munca lor de viitor. Festivalul le-a dat un nou avânt în muncă. ■Ar Sala amfiteatrului frumos pavoaza­tă, răsuna de cântecele voioase ale tinerilor. Examenele pentru obţinerea diplomei de tehnician s-au terminat. Bucuria şi voia bună domnesc pe figurile fiecărui absolvent. Şi bucuria este acum cu mult mai mare, căci angajamentele luate de tineri în în­tâmpinarea măreţei manifestaţii a prieteniei şi păcii au fost pe deplin respectate. Tinerii tehnicieni pot ra­porta acum organizaţiei U.T.M. şi partidului drag, că sunt gata de a porni la muncă constructivă cu forţe sporite, pentru ca Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor să fie în­tâmpinat cu cinste. Desigur că în zi­lele fericite" ale Festivalului, când se vor afla alături de tineri delegaţi ai ţărilor străine, nu vor uita să le vor­bească acestora de condiţiile noi de viaţă ale tineretului din patria noas­tră. Ca dovadă grăitoare, ei le vor a­­răta prietenilor lor de peste hotare marile construcţii ale socialismului — şi le vor spune: — Avem o viaţă minunată, dragi prieteni. In cinstea Festivalului In urma prelucrării Apelului C.C. al U.T.M. cu privire la munca de pre­gătire a Festivalului, tinerii din co­muna Stolniceni-Ghiţescu, raionul Paşcani, muncesc cu forţe înzecite în întâmpinarea marii sărbători a tine­­reţii. Angajamentul pe care şi l-au luat tinerii din gospodăria agricolă colec­tivă de a fi exemplu pentru întreg tineretul din comună, în lupta pentru o recoltă bogată, capătă din zi în zi mai multă viaţă. Aşa de exemplu,­­tânărul colectivist Ignea Constantin a efectuat până în prezent 150 zile muncă, exemplul lui fiind urmat de alţi tineri, membri ai gospodăriei colective­Datorită unei intense munci po­litice de massă, dusă de către agita­tori, tinerii colectivişti au înţeles că muncind pentru îndeplinirea sarcini­lor ce le stau în faţă luptă pentru în­tărirea gospodăriei colective, chezăşia unei vieţi fericite şi îmbelşugate. Sub îndrumarea organizaţiei U.T.M. la „Colţul Festivalului“ se organic­zează săptămânal „Joia tineretului“, cu care ocazie se ţin conferinţe şi se prezintă informaţii în legătură cu felul cum se pregăteşte tineretul din întreaga lume pentru Festival. Aici el desfășoară și scurte progra­me artistice legate de campania agri­colă. MIHALACHE VASILE corespondent. Cărţi noi CINIVU STOICA: învăţătura tovarăş­­ului Stalin despre condiţiile preli­minare principale ale trecerii de la socialism la comunism. (56 pagini — 60 bani). Editura pentru litera­tură politică. ★ * * * Să întâmpinăm cu noi succese cel de al III-lea Congres­­Mondial al Tineretului şi­ cel de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Priete­nie. (32 pagini — 0,60 lei). Editu­­­ra Tineretului. ARCHEIE JOHNSTONE: În numele păcii. (200 pagini — 5,63 lei). E.S.P.L.A. •k Căminele culturale au un rol deo­sebit de important în mobilizarea şi antrenarea ţărănimii muncitoare la lupta pentru o recoltă bogată, pentru asigurarea pâinii poporului muncitor. In lumina acestui important obiec­tiv, şi-a desfăşurat activitatea şi că­minul cultural din comuna Scânteia. In acest sens, s‘au ţinut la cămin conferinţe cu teme legate de campania agricolă de vară ca: „întreţinerea culturilor în bune condiţiuni, datorie patriotică a ţărănimii muncitoare“, „Menţinerea umezelii în timpul zile­lor călduroase“ şi altele. Tot în ca­drul căminului cultural s-au prelucrat Statutul model al gospodăriilor agri­cole colective, Cuvântarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, Hotărârea partidului şi guvernului din 9 Mai a.c. precum şi articole din ziarul „Scânteia“ legate de întreţinerea cul­turilor şi pregătirile pentru campania de recoltare. Ca urmare a faptului că unele con­ferinţe au fost localizate, dându-se exemple concrete de felul în care ţă­rănimea muncitoare a înţeles să res­pecte Hotărârea din 9 Mai a­ c, ele şi-au atins scopul, munca de întreţi­nere a culturilor desfăşurându-se sa­tisfăcător. Ţăranii muncitori Moroiu Gh. Mo­­roşanu Zaharia, Lăscărache Vasile, C. Adăscăliţei din întovărăşirile Scânteia şi Rediu, precum şi ţăranii individuali. Dulgheru Vasile şi Netcă Vasile s-au situat in fruntea acestor campanii. Aceştia au pus în aplicare cele învăţate in cadrul căminului cul­tural. Cadrele didactice de la şcoala ele­mentară de 7 ani din Scânteia, în frunte cu directorul şcolii, tov. Trofin Ion, au sprijinit efectiv în muncă pe directorul căminului cultural, tov. Ato­­­diresei, contribuind la mobilizarea ţă­ranilor muncitori, la conferinţele ce au avut loc, la pregătirea programe­lor artistice, iar in sectoarele care le-au fost repartizate au dus o perma­nentă muncă de lămurire, ca să nu rămână nici un petec de pământ ne­însămânţat şi să se întreţină culturi­le în cele mai bune condiţiuni. Rezul­tatele nu au întârziat astfel să se ara­te, praşila I-a fiind terminată în în­treaga comună la toate culturile, efec­­tuându-se deasemeni însemnate munci la praşila II-a, iar­ întreaga suprafaţă de păioase fiind plivită de două ori. In ultima perioadă de muncă, la căminul cultural din comuna Scânteia au fost organizate audiţii colective la radio, seri culturale, în cadrul cărora s-au citit broşuri, echipele artistice pregătind bogate programe in cinstea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor şi a campaniei de recol­tare. Aşa, de pildă, tinerii din forma­ţiunile artistice din satele Boroşeşti, Ciocârleşti, Drăguşeni şi altele, s‘au prezentat, Duminică 21 iunie,, la con­cursul ce s‘a­ desfăşurat pe comună. Programul artistic a fost alcătuit din cântece populare de massă, ca „La noi în gospodărie“, „Hai la, semănat“, „Bade-al meu e tractorist“, poezii le­gate de lupta pentru pace, suite de dansuri populare moldoveneşti şi so­vietice, piese­ de teatru. In general, activitatea culturală din comuna Scânteia ar fi putut da re­zultate şi mai bune, dacă atât orga­nizaţia de bază, cât şi organizaţia U.T.M., ar fi sprijinit mai mult con­ducerea căminului cultural. In vederea împletirii muncii cultu­rale de massă cu lupta pentru o re­coltă bogată, căminul cultural din Scânteia trebue să contribue în mai mare măsură la lămurirea ţăranilor muncitori de a-şi întreţine culturile în bune condiţiuni, de a-şi repara la timp uneltele şi maşinile agricole, aşa cum S. N. BRATUS : Subiectele dreptului civil. (480 pagini — 15,56 lei). Edi­tura de Stat pentru Literatura Şti­inţifică. F. A. ANDREEV: Debutul bolii. (28 pagini — 0,50 lei). Editura de Stat pentru Literatura Ştiinţifică. AURELIAN STAN şi MIRCEA GRU­­MAZESCU : Mecanica tehnică — culegere de probleme. (476 pagini — 27,32 lei). Editura tehnică, prevede Hotărârea din 9 Mai a.c. De­­aceea, comitetul executiv al sfatului popular comunal, ajutat de conduce­rea căminului cultural, trebue să or­ganizeze adunări in care să fie pre­zentate dări de seamă ţăranilor mun­citori asupra acestor probleme, criti­când pe acei care nu înţeleg să-şi facă datoria.­­ Agitaţia vizuală care în perioadă de faţă în comuna Scânteia mai lasă încă de dorit, trebue să constitue o­ preocupare permanentă pentru biroul organizaţiei de bază, cât şi pentru a­­gitatorii din comună. Trebue confecţionate în comună cât mai multe lozinci mobilizatoare, fotomontagii, iar articolele la gazeta cetăţenească să fie schimbate la timp, cuprinzând probleme ce frământă ţă­rănimea muncitoare în perioada res­pectivă. Demascarea chiaburilor, creşterea necontenită a vigilenţei în rândurile ţăranilor muncitori sunt deasemeni sarcini permanente ale activiştilor cul­turali. Printr-o strânsă colaborare cu orga­nizaţiile de massă, sub îndrumarea organizaţiei de partid, căminul cultu­ral din comuna Scânteia va putea con­tribui din plin la obţinerea unei re­colte bogate, la creşterea bunei stări a ţărănimii muncitoare. G.­EFTIME Căminul cultural din comuna Scânteia sprijină campania agricolă de vară Nr. 2131 al Tineretului şi Studenţilor Sala Expoziţiei şcolilor rezervelor de muncă din strada Ştefan cel Mare era plină de vizitatori. Lumina se re­vărsa din belşug învăluind oameni şi lucruri.­­ Era un svon de glasuri în care se amesteca admiraţia şi bucu­ria pentru roadele unei munci însufleţite, pentru progresele realizate de şcolari. Cât de iute a prins de veste mulţimea de cetăţeni despre deschiderea Expo­ziţiei ! Ei au venit să-şi exprime inte­resul, dragostea şi mulţumirea pen­tru felul cum cresc mlădiţele tinere, cadrele ce vor munci mâine efectiv la clădirea bazelor socialismului. Afară răsuna ploaia răcoritoare, veselă şi rodnică ca munca noastră. Studenţi, pionieri şi elevi veneau aducând cu ei prospeţimea ploii, dorinţa de a cu­noaşte, mai aprigă, mai tare ca setea de apă a pământului. Freamătul vocilor a încetat în cli­pa în care tov. N. Schwartz din par­tea Direcţiei Regionale Iaşi a Rezer­velor de muncă şi-a început cuvântul: „In cinstea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie, deschidem această expoziţie“. Ce răsunet puternic aveau a­­ceste vorbe şi câtă mândrie simţeau tinerii la gândul marii săr­bători a păcii ce va avea loc în cu­rând în patria noastră. Şi a mai vor­bit directorul despre importanţa pre­gătirii cadrelor de muncitori cu o înaltă calificare, de succesele indus­triei noastre şi ajutorul multilateral primit din partea Uniunii Sovietice. Ropote de aplauze au răsunat înde­lung în sala luminoasă a expoziţiei. Pe urmă grupuri, grupuri s-au în­dreptat vizitatorii să cerceteze lucru­rile de aproape. Dar încotro să-ţi o­­preşti mai îndelung privirea ? totul este atât de atrăgător, interesant şi demn de admiraţie ! Iată un atelier de fierărie în miniatură executat de ele­vii şcolii profesionalelor.­­ Iaşi. Şcola­rul Rotundu Ion ne dă explicaţii. E a­­tâta bucurie în ochii lui de un albastru intens şi atâta modestie în zâmbetu-i deschis şi sincer ! La câţiva paşi nu­mai, un muncitor în haine cenuşii, priveşte cu atenţie încordată obiectele expuse de elevii şcolii profesionale din Paşcani. Este tâmplarul Constan­tin Lupaşcu. — Am un băiat şi eu — ne spune dânsul —­ şi tâmplăria o învaţă de la mine. Dar tot voiesc să-l dau la şcoa­la asta să prindă a meşteri lucruri mari — şi ne arată cu multă admira­ţie un vagonaş din seria I.T. Un tâ­năr cu părul ca mătasa păpuşoiului, s-a apropiat de noi pe nesimţite. — „Această piesă — şopteşte dân­sul — va fi expusă şi la Bucureşti la Expoziţia Republicană ce se va des­chide în cinstea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor“. Câtă justificată mândrie vibrează în vocea lui adâncă şi caldă ! Cea mai mare animaţie era însă în sectorul în care se aflau expuse în vitrine largi calibre, filiere, mandri­­ne, şuruburi pentru minghine şi alte piese lucrate de mâini îndemânatice de fete. Pentru a înfăptui acestea toate, au muncit cu râvnă eleve ca Vlad Aristia, Mihalache Adela şi alte tinere strungare de la Şcoala profesio­nală Nr. 2 Iaşi. Nici elevele Melniciuc Teodora şi Nichifor din clasa I-a C nu s’au lăsat mai prejos. Veniseră la început cu a­­numite îndoieli, se întrebau cu gri­ja dacă vor reuşi să înveţe m­eseria şi o bună bucată de vreme au păstrat în suflet nostalgia ogorului nesfârşit de la gospodăria colectivă, unde lucrau pă­rinţii lor. Le era dor de câmpurile în­tinse acoperite de verdele şi aurul belşugului, le era dor de zările al­bastre și de cântecul ciocârliilor. Dar curând le-a fost tot atât de drag cân­tecul ciocanului, ritmul muncii noi și bucuria fără de margini de a putea făuri unelte atât de necesare indus­triei noastre socialiste. In centrul sălii se adunase un grup mai mare în jurul unui motor „Ziss" executat de elevii Şcolii Nr. 4 Auto­. Ceva mai încolo câţiva vizitatori se o­­priseră lângă vitrina turnantă cu obiec­te expuse de elevii Şcolii metalurgice feroviare Nr. 3 din oraşul nostru. Elena Huţanu proaspătă absolventă a şcolii elementare Nr. 6 mixtă, şi-a ri­dicat privirile limpezi către tovarășa ei din stânga. Ținea în mână un caiet de desen tehnic. — De multe ori am spus eu că vreau să urmez desenul, dar de data asta m-am hotărît pentru totdeauna. Cât de frumos sunt executate aceste schițe.­­ Din partea opusă a sălii răsună clinchet cristalin de glasuri. S’ar fi spus că acolo era un colţ al tinereţii şi bucuriei şi întriadevăr în acel loc erau expuse daruri pentru Festivalul Tine­retului, daruri mici în care şcolarii pu­seseră toată gingăşia lor sufletească, toată dragostea pentru prietenii de peste hotare. La masa pe care se afla caietul de impresii sta pionierul Idelman Solo­mon cu un aer de adâncă seriozitate întipărit pe chipul său rumen. Scria de zor cu litere de-o șchioapă cuvinte simple dar pline de adâncă bucurie: „Am rămas foarte impresionat de frumoasele realizări ale elevilor din şcolile rezervelor de muncă“. Văzuse atâtea dar parcă tot nu se îndura, să plece. Privirile i s-au oprit îndelung asupra unui citat scris pe fond albastru: „O industrie greu pu­ternică constitue pivotul în jurul că­ruia întreaga economie a ţării se va dezvolta în condiţii noi“ — Gh. Gheorghiu-Dej. — întriun târziu băiatul s-a îndreptat spre uşa prin care pătrundeau noi şi noi vizitatori. Afară ploaia contenise de mult şi arcul curcubeului în culorile sale părea o panglică uriaşă din stea­gurile înfrăţite ale tinerilor din lumea întreagă ce se vor întruni în curând la marea sărbătoare a păcii: Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor. ELENA PIETRARU Biserica Ortodoxă Română in lupta pentru pace Biserica Ortodoxă Română s’a în­cadrat cu tot entuziasmul la acţiu­nea sfântă de lu­ptă pentru apărarea păcii. Preoţimea ortodoxă din oraşe şi sate, consideră o poruncă biseri­cească şi o datorie de onoare cetă­ţenească, acţiunea sa de îndrumare a credincioşilor pentru pace, pentru progres, pentru întărirea sub toate aspectele a scumpei noastre patrii, Republica Populară Română, Partidul Muncitoresc Român şi Guvernul Patriei noastre dragi, apre­­ciind la justa sa valoare acţiunea Bisericii Ortodoxe Române, pentru apărarea păcii, precum şi toate efor-­ turile sale de activitate patriotică, a distins cu înalte decoraţiuni pe con­ducătorii supremi ai Bisericii Orto­doxe Române. Astfel, în ziua de 7, iunie a.c., Dr. Petru Groza, Preşe­dintele Prezidiului Republicii Popu­lare Române, într-un cadru deosebit de solemn a înmânat „Steaua Repu­blicii Populare Române“ înalt Prea Sfinţitului Justinian, Patriarh al Bi­sericii Ortodoxe Române, înalt Prea Sfinţitului Sebastian Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, înalt Prea Sfin­ţitului Nicolae Balan, Mitropolitul Ar­­­dealului, Prea Sfinţitului Valerian E­­piscopul Oradiei precum şi altor preoţi, pentru activitatea lor patrio­tică în lupta pentru apărarea păcii. Prin aceste decoraţiuni a fost dis­tinsă însăşi Biserica Ortodoxă Ro­mână, adică preoţii şi credincioşii, pentru munca şi strădania lor pusă în slujba binelui,­in slujba poporu­lui. Neuitate vor rămâne cuvintele spu­se în catedrala din Iaşi, de către înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Sebastian, în faţa preoţimii şi a credincioşilor ce-l sărbătoreau pentru înalta deco­raţie primită: „îmi iau legământ so­lemn — spunea înalt Prea Sfinţia Sa —, mă leg în faţa lui Dumnezeu şi făgăduiesc în faţa voastră că nu voi avea linişte şi nu voi înceta munca mea, până când nu se va sălăşlui pacea în lume, aşa de fierbinte dorită de toate popoarele“. Preoţimea ortodoxă se bucură ne­spus de mult de aprecierea făcută Bi­sericii prin acordarea decoraţiilor, de către conducerea Ţării. Ea îşi ia an­gajamentul solemn, că va activa cu puteri sporite în toate acţiunile de in­teres obştesc, şi va îndruma pe cre­dincioşi, ei, pe calea muncii cinstite, a strânsei colaborări cu autorităţile puterii de Stat, a îndeplinirii la timp şi în bune condiţiuni a tuturor lucră­rilor legate de Planul de Stat, într'un cuvânt, va face tot ce-i stă în putinţă pentru­ apărarea şi întărirea păcii în­tre popoare, pentru înflorirea scumpei noastre Patrii, Republica Populară Ro­mână. La luptă activă pentru biruinţa pă­cii în lume ! Preot TH. BODNARU, Consilier Administrativ Mitropolia Moldovei şi Sucevei Muncă rodnică Tinerii şi vârstnicii­­din comunele Ştefan cel Mare şi Brăhăşoaia—raio­nul Vaslui depun eforturi sporite în muncă. Zilele trecute 78 dintre ei au trecut în orele libere să îngrijească culturile de pe terenul sfatului popular. Vasile­­ Dimache, Valerica Ţuraru, Elisabeta Andrei, Nicolae Simion şi ceilalţi au prăşit o suprafaţă de un hectar şi ju­mătate teren semănat cu porumb. Totodată în ore voluntare au fost amenajate terenurile de volei din co­munele Tătăreşti şi Ştefan cel Mare. M. CAPITANU corespondent. i * ,-ri

Next