Flacăra Iaşului, septembrie 1953 (Anul 9, nr. 2187-2212)
1953-09-01 / nr. 2187
Nr. 2187" ■rin WiB! SCRISORI CĂTRE „FLACĂRA IISOLUT Despre agitaţia vizuala in comuna Belceşti , li I lotărîrea CC. al P.M.R. cu pri- VCc nn măsurile de îmbunătăţire a agHa rii politice în rândurile oamenilor muncii se cere organizaţiilor de partid „să lichideze cu hotărire lipsurile în domeniul agitaţiei vizuale, să îmbunătăţească radical controlul asupra conţinutului şi formei acestei agitaţii, in conformitate cu hotărîrea C.C. al P.M.R. cu privire la agitaţia vizuală“. Dacă în această privinţă organizaţia de bază de la centrul comunei Belceşti, în frunte cu tov. secretar Constantin Ciobăniţă, a obţinut unele realizări, nu este mai puţin adevărat că ele sunt departe de a corespunde cerinţelor. Agitaţia vizuală — şi în general toate formele de agitaţie - treime să aibă un caracter mobilizator, un bogat conţinut. Ea trebue să fie pe înţelesul masselor largi. Organizaţia de bază din satul nostru nu acordă insă atenţie acestui lucru. Iozincile siunt reduse la frânturi de fraze şi iniţiale, din care mulţi ţărani muncitori nu pot să înţeleagă nimic. Nu oricine de exenmlu, poate înţelege că lozinca de lângă dispensarul comunal ,,8mânţă bună — rod bogat“ înseamnă un îndemn la adresa ţăranilor muncitori să însămânţeze sămânţă seperfionată şi tratată pentru a obţine roade bogate. Că proanuVaia de bază nu se îngrijeşte de nivelul ideologie al agitaţiei vizuale, reele din faptul -'S la moara din Văleni birourile rraV'ni dascăli ai proletariatului sunt aş zat-3 greşit. Deasemeni, est-3 stint că singurul drum care scana ţărănimea muncito-re de rr17CTrio şi exploatare este calea gospodăriei aoTwoO cMretive. Vrând să spună probabil acest lucru, organiza- ia de bază a pus însă următoarea lozincă : G.A.C. şi G.A.S. — drumul belşugului şi al fericirii“. O calitate a agitaţiei vizuale este operativitatea ei. Lozincile şi celelalte forme ale agitaţiei, vizuale trebuesc schimbate de îndată ce nu mai sunt actuale. La noi însă poţi vedea şi acum o serie întreagă de lozinci legate de campania electorală. In schimb, lipsesc aproape cu desăvârşire lozincile cu caracter permanent, care să scoată in evidenţă rolul de avangardă al partidului sau rolul important al Uniunii Sovietice în lupta pentru menţinerea şi apărarea păcii în lume. In general, conglomeratul de lozinci scrise una peste alta, mai recente sau mai vechi, fac la un moment dat ca oamenii să se obişnuiască cu ele, să nu mai vadă ceea ce este nou — şi deci întreaga agitaţie vizuală îşi pierde puterea ei mobilizatoare. Un lucru ce se mai face remarcat în comună este acela că agitaţia vizuală aşa cum este ea, a devenit un bun numai al celor care locuesc pe strada principală, în special în centrul satului. Ori, agitaţia vizuală nu este un scop în sine sau un mijloc de înfrumuseţare al locurilor celor mai aglomerate, ci un mijloc de mobilizare a oamenilor muncii. Ea treime deci să pătrundă până în cele mai îndepărtate colţuri ale satului. O mare răspundere pentru aceste lipsuri revine şi comitetului raional de partid Ilârlău, ai cărui activişti deşi trec deseori pe aici, nu au purtat organizaţia de bază să îmbunătăţească anitatea vizuală şi munca politică în general. CONSTANTIN SAHRU corespondent --------------------CO------------------- Conferinţe despre situaţia internaţională în raionul Tg. frumos In organizaţiile de bază din cuprinsul raionului Tg. Frumos continuă să aibă loc adunări deschise cu care prilej activiştii Comitetului raional de partid ţin conferinţe despre situaţia internaţională. Comuniştii şi ţăranii muncitori fără de partiei participă în număr mare la aceste conferinţe şi iau parte activ la discuţii, dornici să se documenteze cât mai bine în problemele situaţiei politice internaţionale. Nu de mult a avut loc oastfel de adunare în comuna Erbiceni, undea conferenţiat activistul Toader Morăşanu. Printre care s-au înscris la cuvânt au fost şi tovarăşii Constantin Ursache, Gh. Nomodovan şi Const. Ivănuşcă. Ei şi-au exprimat dragostea faţă de U.R.S.S. — care luptă consecvent pentru apărarea păcii — şi s‘au arătat mândri de faptul că guvernul ţării noastre duce o politica de pace şi prietenie cu toate popoarele. Printre altele, tov. Const Ursache a spus: „Comitetul de luptă pentru pace din comuna noastră trebue să desfăşoare o activitate mai bogată şi să atragă in muncă tot mai mulţi oameni cinstiţi. Pentru noi, pacea este însăşi viaţa, bucuria noastră de fiecare zi“. In cuvântul său, tov. Constantin Ivănuşcă a arătat că ţăranii muncitori prin obţinerea de recolte tot mai bogate şi prin «achitarea cu conştiinciozitate a datoriilor către stat, vor dovedi că sunt dârzi apărători ai păcii. In ultimul timp s-au mai ţinut conferinţe despre situaţia internaţională în satele Popeşti şi Totoeşti. cc------------------ ŞTIRI DIN ROMAN Raionul Roman a terminat complect treerişul Rezultatele pozitive ale eforturilor ţăranilor muncitori din raionul Roman, antrenaţi în întrecerea socialistă şi patriotică, nu au întârziat să se arate. Astfel, în seara zilei de 23 August, ei au treerat ultimile spice ale bogatei recolte din acest an. In fruntea muncilor agricole de vară au fost tot timpul unităţile socialiste din raion. Un minunat exemplu de bună organizare a muncii l-a dat gospodăria agricolă de stat Secueni, care a terminat prima treerişul obţinând o recoltă sporită la hectar. — C— Colectiviştii asigură o piaţă bogată Membrii gospodăriei agricole colective „Prumul lui Lenin , din comuna Doljeşti, raionul Roman, au muncit cu mult spor la strângerea recoltei şi la treeriş, însămânţând la timp şi făcând lucrările de întreţinere a culturilor după regulile agrotehnice, ei au obţinut o producţie sporită la hectar. In acelaşi timp, colectiviştii şi-au îngrijit şi celelalte ramuri anexe ale gospodărielor. La grădina de zarzavat, o contribuţie de seamă au adus-o comuniştii Perju Maria, D. Păhorni şi utemiştii Puşcaşii Ţinea şi Puşcaşu Vasile. Prin munca lor de zi cu zi, grădina de zarzavat a gospodariei a produs însemnate cantităţi de varză, roşii şi ardei. Nici colectivistul Sofronie Ion nu s-a lăsat mai prejos. El a îngrijit după regulile ştiinţifice prisaca gospodăriei, obţinând iod bogat. Pentru a da cât mai multe produse pe piaţă şi a asigura hrana muncitorilor din fabrici şi de pe şantiere, colectiviştii din Doljeşti au valorificat pe plaja neorganizată a oraşului Roman peste 2000 kg. varză, 800 kg. roşii, 300 kg. brânză de oi şi peste 130 kg. de miere de albine. E. ARUXANDEI corespondent tom—BB*■■■JgJggg:uCgjgg-Iii!-«1 SEEtiiUiSELillL’jyjf!1111 ■ 3 - ■■■ im ■ FI. ACÄRA IASULUI Pregătiri in vederea campaniei de toamnă la gospodăria agricolă de stat Secueni Aplicând prevederile agrominimului colectivul de muncă al gospodăriei agricole de stat Secueni, din raionul Roman, a început intens pregătirile pentru însămânţările de toamnă. Anul acesta, Ministerul Gospodăriilor Agricole de Stat a înmânat din timp sarcinile de plan pentru însămânţările de toamnă, gospodăria putând să-şi defalce acest plan pe secţii, trupuri, muncitori, etc., in vederea bunei desfăşurări a campaniei. Ca primă măsură luată în vederea acestui scop, s-a început reparaţia maşinilor şi uneltelor agricole, precum şi selecţionarea seminţelor. Antrenaţi în întrecerea socialistă, muncitorii gospodăriei au terminat selecţionatul seminţelor necesare campaniei încă fie la data de 20 August. Pentru a obţine o rentă bogată şi în cursul anului viitor, gospodăria din Secueni va însămânţa seminţe de sol, provenite din producţie proprie. In scopul cunoaşterii calităţii seminţelor şi puterii de germinaţie, s-au trimis la laboratorul regional probe din fiecare lot. Deasemeni, pentru ca solul să corespundă cerinţelor agrotehnice, s-au început din timp arăturile pentru însămânţările de banană, aceste lucrări efectuându-se până în prezent la peste 50 hectare. Gospodărie Secueni este specializată în producerea de seminţe legumicole, cu care aprovizionează toate gospodăriile din ţară. Pentru aceasta ea îşi asigură producerea de butaşi. Pentru ca aceşti butaşi să fie corespunzători pentru plantare în primăvară, se cer mai multe condiţiuni, printre care cele mai principale sunt recoltarea şi păstrarea lor în timpul iernii. Păstrarea lor se va face în silozuri clădite, care se pregătesc de pe acum. Anul acesta 60 la sută din butaşi vor fi însilozaţi după metoda sovietică Harkenco, metodă care a fost experimentată şi a dat rezultate bune. Muncind în felul acesta, gospodăria de stat Secueni îşi pune de pe acum bazele unei recolte bogate în anul 1954, care va duce la îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale oamenilor muncii. ALEXANDRU OBADA corespondent Vom lupta pentru înflorirea agriculturii noastre Expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej făcută cu ocazia zilei de 23 August, a fost primită cu mult interes de muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii gospodăriei agricole de stat din Laza, raionul Vaslui. Suntem siguri că noile măsuri adoptate de plenara lărgită a Comitetului Central al partidului vor duce necondiţionat la un avânt al bunei stări a poporului nostru muncitor şi la întărirea păcii. Vorbind despre rolul gospodăriilor agricole de stat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a arătat că : „Gospodăriile de stat trebue să devină gospodării agricole model, să fie pildă de gospodărire socialistă pentru gospodăriile colective, întovărăşiri şi gospodăriile individuale ale ţăranilor muncitori“. In această privinţă noi am avut multe lipsuri, ceea ce a făcut ca gospodăria de stat să rămână în urmă cu întreţinerea culturilor în acest an, şi a dus la o oarecare scădere a producţiei la hectar. Deasemeni, şi în sectorul zootehnic, am avut o serie de lipsuri, neconstituind un bun exemplu pentru gospodăriile colective, întovărăşiri şi ţăranii muncitori. Astfel în sectorul porcin, nu am acordat o atenţie deosebită pentru îmbunătăţirea rasei de porci. Luptând pentru lichidarea lipsurilor, organizând bine lucrul, noi am obţinut însemnate succese în muncă, terminând înainte de data fixată treerişul tuturor păioaselor, trecând deîndată la pregătirea campaniei însă- mânţărilor de toamnă. Lucrând după minunatul exemplu al sovhozurilor, sovietice, tot terenul de unde s au recoltat păioasele şi leguminoasele, a fost desmiriştit la timp. In prezent, executăm arături adânci pentru însămânţări de toamnă realizându-se 78 hectare. Deasemeni, pentru sporirea producţiei la hectar, noi am luat măsuri pentru aplicarea îngrăşămintelor, chimice şi naturale, lucrare ce s-a executat până în prezent pe circa 140 ha. Pregătirea seminţelor este ----------------------pe-------------------deasemeni o preocupare centrală a conducerii gospodăriei, luându-se măsuri din timp pentru selecţionarea lor, creind astfel premizele producerii de tot mai multe seminţe selecţionate pentru gospodării colective, întovărăşiri şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale. In scopul dezvoltării sectorului zootehnic, conducerea gospodăriei a luat măsuri pentru urgentarea terminării construcţiilor necesare, precum şi asigurarea cu cadre calificate, ceea ce va duce la creşterea producţiei în acest însemnat sector. Îndrumaţi zi de zi de către organizaţia de bază şi comitetul sindical, colectivul de muncă din gospodăria noastră, luptă hotărît să traducă în viaţa sarcinile trasate de către partidul nostru drag, find convins că aceste măsuri vor face ca viaţa oamenilor muncii din patria noastră să fie tot mai fericită. ION IACOB , directorul gospodăriei de stat Laza — raionul Vaslui Premierea fruntaşilor la gospodăria de stat Deleni Gospodăria agricolă de stat din Deleni, raionul Ciârlău, a obţinut succese de seamă in campania agricolă din anul acesta. Îndrumat în permanenţă de organizaţia de bază şi condus cu pricepere de tov. director’ N. Ciocan, colectivul de muncă al acestei gospodării s-a situat pe bună dreptate în fruntea gospodăriilor de stat din regiunea noastră. In scopul sporirii producţiei şi creşterii productivităţi muncii, cât şi pentru a asigura o cât mai justă retribuire a muncitorilor care lucrează în această gospodărie, după cantitatea şi calitatea muncii depuse, în urma apariţiei Hotăririi din 6 Martie 1953, s-au organizat brigăzi permanente de producţie. Un puternic stimulent în muncă l-a constituit aplicarea noului sistem de salarizare în toate sectoarele gospodăriei. Comuniştii au popularizat larg în rândurile muncitorilor grija pe care o poartă oamenilor muncii partidul şi guvernul, dându-le posibilitatea să-şi îmbunătăţească mereu nivelul de trai. In acest scop, s a popularizat exemplul tractorului Mihai Vitovschi care înainte de introducerea noului sistem de salarizare primea un salar mediu lunar de 277 lei. In urma introducerii noului sistem de salarizare el a primit 926 lei. La fel şi tov. Creţu Ilie, muncita, în sectorul zootehnic, şi-a mărit salariul de peste 3 ori. In urma aplicării regulior agrotehnice, în special a bunei îngrijiri a culturilor, şi recoltarea la timp, precum şi datorită avântului deosebit cu care au lucrat muncitorii şi tehnicienii, antrenaţi in întrecerea socialistă, gospodăria de stat Deleni a dobândit peste plan 4 vagoane grâu, 4 vagoane orz, 1,5 vagon ovăz şi altele. Zilele acestea, muncitorii gospodăriei de stat Deleni au trăit momente de mare sărbătoare. Intr-un cadru festiv a fost sărbătorită ziua recoltei. Cu acest prilej numeroşi muncitori au primit însemnate premii în natură. Aşa de pildă, tov. Mihai Vitovschi, în urma depăşirilor obţinute de brigada sa, i s-a cuvenit canitatea de 5088 kgr. grâu. El a primit ca premiu în natură cantitatea de 250 kgr. grâu, iar diferenţa i s-a plătit in bani primind suma de 2332 lei. La fel, tractoristul Ion Bezedică, pentru munca depusă a primit 250 kgr grâu, precum şi suma de 1557,58 lei, iar brigadierul agricol Ion Aramă, pentru depăşirile de plan în sectorul culturi-câmp, a primit 300 kgr. grâu, precum şi 826,42 lei, însemnate premii în natură, precum şi importante sume de bani, au primit numeroşi muncitori şi muncitoare din cadrul gospodăriei, ca Mateevici Anica, Catâru Ion, Chihaia Constantin, Ţăbuleac Constantin şi alţii, care au lucrat bine în brigăzile permanente, la culturile de câmp. Acordarea acestor premii a constituit pentru muncitorii, tehnicienii şi inginerii gospodăriei un nou şi puternic îndemn în muncă. Cu acest prilej, numeroşi tractorişti, brigadieri şi muncitori din sectorul zootehnic s-au angajat să muncească cu şi mai mare avânt pentru a fi mereu fruntaşi în marea bătălie pentru pâinea poporului muncitor. PETRU C. LUCIU corespondent —----------------O------------------------ Cooperativa din Coarnele Caprei şi-a depăşit In satele din comuna Coarnele Caprei, de mult timp nu a mai fost grâu frumos ca anul acesta Planul de cultură întocmit de către comitetul executiv al sfatului popular a fost îndeplinit întocmai. Acum ţăranii muncitori din comuni se străbnuesc să termine cât mai repede treerişul tuturor cerealelor. In medie, din grâul treetat până'n prezent, rezultă la hectar 2500 kg. grâu în sectorul socialist şi aproape 1800 kg. grâu la ha. în sectorul indiviiual. Corectiviştii şi ţăranii muncitori din această comună, dornici de a întări alianţa cu clasa muncitoare, care le trimite din zi în zi tot mai multe produse industriale îşi valorifică prin cooperativă din prisosul produselor lor tot mai mari cantităţi de cereale, pentru buna aprovizionare a oamenilor muncii din fabrici şi uzine. Colectiviştii sunt în fruntea tuturor ţăranilor muncitori. Astfel, gospodăria colectivă a valorificat prin cooperativă 18.750 kg. grâu, luând în schimbul banilor primiţi ţiglă, pentrru acoperirea unei magazii şi a unui atelier de tâmplărie. Membrii gospodăriei în frunte cu tov. Chiriac St. Vasile, Bârsan Vasile, şi Năstase Ion au valorificat prn cooperativă cantitatea de 4500 kg. grâu. Exemplul colectiviştilor a fost urmat de tot mai mulţi ţărani muncitori din comună. Astfel, ţăranul muncitor Manea Gh. Gheorghe a valorificat 400 kg grâu, cumpărând cu banii primiţi material lemnosnecesar gospodăriei sale personale. La fel a procedat şi ţăranul muncitor Iliuţă Alexandru, cumpărându-şi material de construcţie pentru noua sa locuinţă. Ţăranii muncitori Sânzianu Gheorghe, Sabău Grigore, Munteanu Iancu şi Acasand Irei V. Const, valorificându-şi cantităţi importante de cereale, au putut să-şi cumpere diferite stofe, pânzeturi şi alte ţesături. Prin munca de lămurire, dusă zi de zi de către achizitorii Mihăilă L. Constantin, Ungureanu P. Constantin şi alţii, sub îndrumarea organizaţiei de bază, ţăranii muncitori din Coarnele Caprii valorifică tot mai multe produ planul la achiziţii Peg. 3 1UMM-- u JUS** Mai multă principialitate faţă de critică şi autocritică Critica şi autocritica constitue o armă deosebit de preţioasă şi de eficace în dezvăluirea cu mult curaj a lipsurilor şi greşelilor care se manifestă în activitatea practică de zi cu zi. De modul cum este folosită această armă depinde succesul sau insuccesul în acţiunea de lichidare sau preîntâmpinare a lipsurilor şi greşelilor din munca noastră. In Raportul tovarăşului G. M. Malencov, ţinut la Congresul al 19-lea al P.C.U.S. s-a constatat că „Critica şi autocritica constitue o armă încercată a parti lului în lupta împotriva lipsurilor, greşelilor, fenomenelor bolnăvicioase care subminează organismul sănătos al partidului. Critica şi autocritica nu slăbesc, ci întăresc Statul Sovietic, orânduirea socială sovietică, şi acest lucru este un indiciu al forţei şi viabilităţiisale“. A-şi recunoaşte greşelile şi lipsurile în muncă este o datorie a fiecărui comunist. In coloanele ziarului nostru nou am străduit în permanenţă să scoatem la iveală unele lipsuri sau greşeli prezente in activitatea unor cadre de conducere de partid sau sindicate, de stat sau economice. Hotărîrea Biroului Politic al C. C. al P.M.R. elaborată cu pilejul analizării activităţii zi arului „Scânteia ’ prevede că cei vizaţi de crticile apărute în presa de partid sunt obligaţi ca în termen de 10 zile să răspundă organulu de presă respectiv, arătând print-o scrisoare temeinic fundamentată, justeţea sau injusteţea crucii, măsura în care înţeleg să şi o însuşească, precum şi măsurile ce au fost luate sau urmează a se lua pentru lichidarea lipsurilor sau greşelilor semnalate. Putem cita suficiente exemple din care să reiasă că unele organe criticate, socotind că critica şi autocritica reprezintă o serioasă forţă a mersului înainte, au răspuns ziarului nostru prin scrisori în care au arătat că şi-au însuşit în întregime critica făcută şi că au luat cele mai potrivite măsuri pentru lichidarea deficienţelor semnalate, in acest fel a procedat conducerea Filialei Regionale ASIT. Iaşi, pentru care apariţia în ziarul nostru a articolului de fond intitulat „Activitatea cercurilor ASIT — sprijin preţios în îndeplinirea planului de producţie al întreprinderilor“, a însemnat un prilej de analiză serioasă a activităţii Filialei. Conducerea Filialei A.S.I.T. în scrisoarea de răspuns pe care ne-a adresat-o, şi-a însuşit pe deplin criticile adeuse, arătând concret şi măsurile care au fost luate, sau urmează a se lua, pentru ca în munca Filialei să se producă o adevărată cotitură, pentru o temeinică îndrumare şi serioasă activizare a cercurilor A.S.I.T. din întreprinderi. La fel a procedat şi conducerea Atelierelor CER Păşuni, care fusese criticată pentru lipsa de preocupare de cum dăduse domadă în acţiunea de îmbunătăţire continuă a nivelului tehnic cu tura’ al muncitorilor din întreprindere. Intr-o şedinţă lărgită, articolul respectiv a fost prelucrat, hotărîndu se să se ia ceie mai potrivite măsuri pentru înlăturarea, lipsurilor care mai. existau în acest sens. Tot în legătură cu această problemă au fost criticaţi şi factori de răspundere de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“, arătându-se completa inactivitate a clubului din această întreprindere. Dar în răspunsul sosit la redacţia noastră, după ce se afirmă „că ne însuşim cele arătate“, urmează o frază de încheere care denotă că factorii respectivi nu se preocupă pentru a se asigura un club cu o bogată activitate pentru muncitorii de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ frază care sună astfel : Credemsublinierea noastră că în perioada anului 1954 vor începe lucrările unei noi clădiri“. Din păcate , însă, mai sunt încă mulţi din cei care au fost ajutaţi să-şi vadă lipsurile şi greşelile muncii lor pentru a şi le îndrepta sau lichida, dar care nu au vrut pur şi simplu să le recunoască, să le vadă, întocmind răspunsuri lipsite de orice simţ critic şi autocritic, manifestând tendinţa de a fugi de critică, de a cocoloşi lipsurile existente, de a frâna bunul mers al lucrurilor. Iată, avem în faţă răspunsul adresat ziarului nostru de către conducerea întreprinderii Metalurgice de Stat Roman. In articolul intitulat „Colectivul de muncă de la. M. S Roman trebue să lupte pentru îndeplinirea planului la toţi indicii“ se scoteau în evidenţă o serie de lipsuri, unele din ele foarte serioase, pe marginea faptului că planul pe luna Mai nu fusese realizat pe sortimente. Deşi planul producţiei globale fusese depăşit cu aproximativ 15%, planul producţiei marfă nu fusese îndeplinit, acest ultim plan fiind lucrul cel mai important în special, pentru o întreprindere care are încheiate contracte economice cu alte unităţi consumatoare. In sfârşit planul nu fusese îndeplinit nici în luna Aprilie. In scrisoarea de răspuns, care ne-a fost trimisă, s-a ignorat complet importanţa criticii şi autocriticii ca armă preţioasă pentru lichidarea deficienţelor prezentate în muncă- In loc să se recunoască faptul că planul pe sortimente nu a fost îndeplinit, să se analizeze serios cauzele şi să se arate măsurile ce urmează a se lua pentru îndreptarea situaţiei, tov. N. Văcăreanu, directorul IMS Roman, ne trimite o scrisoare din care reese că cele sesizate de noi nu sunt juste întrucât planul pe... primul semestru a fost îndeplinit şi depăşit chiar la toţi indicii, şi că la conferinţa pe Minister, I.M.S. Roman a fost evidenţiat „ca o uzină care a început să se gospodărească bine“. Acesta este un lucru deosebit de îmbucurător. Dar conducerea întreprinderii nu este pătrunsă de importanţa pe care o reprezintă îndeplinirea planului în mod ritmic Dacă in lunile Aprilie şi Mai planul la LM.S. Roman nu a fost îndeplinit atunci înseamnă, fie că s‘a lucrat în „asalt" în luna Iunie, fie că în primele 3 luni ale anului s'a creat o rezervă de producţie care la întocmirea situaţiei pe semestrul I a „acoperit" golul produs de neîndeplmnirea planului pe lunile Aprilie şi Mai. In nici un caz nu ni se poate reproşa faptul că, nu am aşteptat epuizarea primului semestru penru r vedea apoi dacă este sau n.i Cc,-Ul să ne ocupăm de lipsurile ce se manifestă în timpul îndeplinirii planului dealungul celor 6 luni. Tov. N. Văcăreanu îşi dlă perfect de bine seama despre justeţea acestui lucru, de care însă nu a ţinut seama atunci când ne-a întocmit răspunsul. Tov. Eugen Muscă, Şeful Secţiei Industriale a Comitetului Regional de Partid, care a fost deasemeni criticat în articolul mai sus menţionat, şi-a însuşit în totul critica ce i-a fost adusă, arătând totodată şi măsurile ce se vor lua pentru a sprijini mai temeinic activitatea LM.S. Roman. Acesta constitue un foarte bun exemplu pe care l-ar putea urma şi tovarăşul director al LM.S. Roman. Un alt răspuns care constitue un exemplu de felul cum nu trebue să se privească semnalele critice apărute în presa de partid îl constitue şi răspunsul trimis ziarului nostru de Iov Gh. Dajboc, şeful Secţiei Agricole a comitetului executiv al sfatului popular raional Huşi. In schiţa intitulată „Fuga de critică“ se arăta că tov. Gh. Dalboc nu s-a prezentat la şedinţa ce urma să aibă loc la sfatul popular, unde trebuia să facă o dare de seamă asupra mersului campaniei de treeriş, raionul Huşi fiind codaş pe regiune. Aceasta era o sarcină importantă care trebuia dusă neapărat la îndeplinire. Tov. Patache preşedintele comitetului executiv, a trasat însă o altă sarcină tov. Dajboc, nesocotind astfel directiva organului imediat superior— comitetul executiv al sfatului popular regional. Tov. Dajboc s'a menţinut pe linia celei mai slabe rezistenţe, primind astfel noua sarcină ce-i fusese încredinţată. Mai ales că dacă ar fi venit se agro-alimentare. Astfel, s-a reuşit ca până în prezent cooperativa să în-. deplinească planul la achiziţii pe trimestrul în curs în proporţie de 200 la sută. Pe lângă cereale, ţăranii muncitori au valorificat păsări, zarzavaturi etc. In acest trimestru s-a valorificat un însemnat număr de ouă iar gospodăria colectivă a valorificat: 500 kg. varză, 1500 kg. roşii şi peste 1000 kgr. ardei. In cadrul cooperativei, numărul ţăranilor muncitori care încheie contracte pentru livrarea unor produse vegetale şi animale necesare aprovizionării populaţiei muncitoare, creşte din zi în zi. In ultimul timp, 24 ţărani muncitori s-au prezentat la biroul cooperativei şi au cerut să încheie astfel de contracte. Consiliul de conducere al cooperativei, în frunte cu tov. Ciuciu Ion, preşedinte, duce o intensă muncă de lămurire în rândul ţăranilor muncitori, pentru a mări numărul acelora care fac valorificări prin cooperativă, la Regiune, nu ar fi avut o sarcină din cele mai uşoare, întrucât raionul Huşi nu „prea“ stătea bine cu campania de treeriş. Dar tov. Dajboc, împreună cu tov. Patache, mai au şi alte lipsuri, printre care şi aceea că exercită un slab control asupra muncii preşedinţilor comitetelor executive ale sfaturilor populare din comunele Vulcani, Hoceni, Hurduci etc., care neglijează în mod condamnabil munca lor şi se ocupă mai mult de chestiuni personale. In loc că materialul apărut să constitue un prilej deosebit de analizare a lipsurilor manifestate în muncă, tov. Patache a înțeles să nu răspundă deloc criticii aduse, iar tov. Dalboc, în răspunsul său a dat dovadă că... fuge pentru a doua oară de critică. Recunoaşte că trebuia să se ducă, şi... mai recunoaşte totodată că nu s-a dus pentru că...aşa i-a spus preşedintele, iată cum înţeleg unii conducători să se achite de sarcinile ce le revin să-şi vadă lipsurile şi greşelile muncii lor, să lupte pentru lichidarea din rădăcini a acestora. Iată de ce este nevoie ca toate cadrele de conducere, fie ele de partid sau sindicale, de stat sau economice, să studieze temeinic documentele de partid, pentru a vedea şi a se pătrunde de ideia că folosirea armei critici şi autocriticii este chezăşia sigură a înlăturării lipsurilor şi greşelilor muncii noastre, a preîntâmpinării lor, pentru asigurarea continuă a mersului nostru înainte spre socialism.