Flacăra Iaşului, septembrie 1953 (Anul 9, nr. 2187-2212)

1953-09-01 / nr. 2187

Nr. 2187" ■rin WiB! SCRISORI CĂTRE „FLACĂRA IISOLUT Despre agitaţia vizuala in comuna Belceşti , li I lotărîrea CC. al P.M.R. cu pri- VCc nn măsurile de îmbunătăţire a a­­gHa­ rii politice în rândurile oameni­lor muncii se cere organizaţiilor de partid „să lichideze cu hotărire lipsu­rile în domeniul agitaţiei vizuale, să îmbunătăţească radical controlul asu­pra conţinutului şi formei acestei a­­gitaţii, in conformitate cu hotărîrea C.C. al P.M.R. cu privire la agitaţia vizuală“. Dacă în această privinţă organiza­ţia de bază de la centrul comunei Bel­ceşti, în frunte cu tov. secretar Cons­tantin Ciobăniţă, a obţinut unele rea­lizări, nu este mai puţin adevărat că ele sunt departe de a corespunde ce­rinţelor. Agitaţia vizuală — şi în general toate formele de agitaţie - treime să aibă un caracter mobilizator, un bo­gat conţinut. Ea trebue să fie pe înţe­lesul m­asselor largi. Organizaţia de bază din satul nostru nu­ acordă insă atenţie acestui lucru. I­ozincile siunt reduse la frânturi de fraze şi ini­ţiale, din care mulţi ţărani muncitori nu pot să înţeleagă nimic. Nu oricine de exenmlu, poate înţelege că lozinca de lângă dispensarul comunal ,,8­­­­mânţă bună — rod bogat“ înseamnă un îndemn la adresa ţăranilor munci­tori să însămânţeze sămânţă seper­­fionată şi tratată pentru a obţine roade bogate. Că proanuVa­ia de bază nu se îngrijeş­te de nivelul ideologie al agitaţiei vizu­ale, reele din faptul -'S la moara din Văleni b­ir­ourile rraV'ni dascăli ai pro­letariatului sunt aş­ zat-3 greşit. Dea­­semeni, est-3 stint că singurul drum care scana ţărănimea muncito-re de rr­17CTrio şi exploatare este calea gos­podăriei aoTw­oO cMretive. Vrând să spună probabil acest lucru, organiza-­ ia de bază a pus însă următoarea lo­zincă : G.A.C. şi G.A.S. — drumul belşugului şi al fericirii“. O calitate a agitaţiei vizuale este operativitatea ei. Lozincile şi cele­lalte forme ale agitaţiei, vizuale tre­­buesc schimbate de îndată ce nu mai sunt actuale. La noi însă poţi vedea şi acum o serie întreagă de lozinci le­gate de campania electorală. In schimb, lipsesc aproape cu desăvâr­şire lozincile cu caracter permanent, care să scoată in evidenţă rolul de a­­vangardă al partidului sau rolul im­portant al Uniunii Sovietice în lupta pentru menţinerea şi apărarea păcii în lume. In general, conglomeratul de lozinci scrise una peste alta, mai re­cente sau mai vechi, fac la un mo­ment dat ca oamenii să se obişnuiască cu ele, să nu mai vadă ceea ce este nou — şi deci întreaga agitaţie vi­zuală îşi pierde puterea ei mobiliza­toare. Un lucru ce se mai face remarcat în comună este acela că agitaţia vizuală aşa cum este ea, a devenit un bun nu­mai al celor care locuesc pe strada principală, în special în centrul satu­lui. Ori, agitaţia vizuală nu este un scop în sine sau un mijloc de înfru­museţare al locurilor celor mai aglo­merate, ci un mijloc de mobilizare a oamenilor muncii. Ea treime deci să pătrundă până în cele mai îndepăr­tate colţuri ale satului. O mare răspundere pentru aceste lipsuri revine şi comitetului raional de partid Ilârlău, ai cărui activişti deşi trec deseori pe aici, nu au purtat organizaţia de bază să îmbunătăţeas­că anitatea vizuală şi munca politică în general. CONSTANTIN SAHRU corespondent --------------------CO-------------------­ Conferinţe despre situaţia internaţională în raionul Tg. frumos In organizaţiile de bază din cu­prinsul raionului Tg. Frumos conti­nuă să aibă loc adunări deschise cu care prilej activiştii Comitetului raio­nal de partid ţin conferinţe despre si­tuaţia internaţională. Comuniştii şi ţăranii muncitori fără de partiei parti­cipă în număr mare la aceste confe­rinţe şi iau parte activ la discuţii, dor­nici să se documenteze cât mai bine în problemele situaţiei politice inter­naţionale. Nu de mult a avut loc o­­astfel de adunare în comuna Erbiceni, unde­­a conferenţiat activistul Toader Moră­­şanu. Printre care s-au înscris la cuvânt au fost şi tovarăşii Constantin Ursache, Gh. Nomodovan şi Const. Ivănuşcă. Ei şi-au exprimat dragostea faţă de U.R.S.S. — care luptă con­secvent pentru apărarea păcii — şi s‘au arătat mândri de faptul că gu­vernul ţării noastre duce o politica de pace şi prietenie cu toate popoarele. Printre altele, tov. Const Ursache a spus: „Comitetul de luptă pentru pace din comuna noastră trebue să desfă­şoare o activitate mai bogată şi să a­­tragă in muncă tot mai mulţi oameni cinstiţi. Pentru noi, pacea este însăşi viaţa, bucuria noastră de fiecare zi“. In cuvântul său, tov. Constantin Ivănuşcă a arătat că ţăranii munci­tori prin obţinerea de recolte tot mai bogate şi prin «achitarea cu conştiin­ciozitate a datoriilor către stat, vor dovedi că sunt dârzi apărători ai păcii. In ultimul timp s-au mai ţinut con­ferinţe despre situaţia internaţională în satele Popeşti şi Totoeşti. cc------------------­ ŞTIRI DIN ROMAN Raionul Roman a terminat complect treerişul Rezultatele pozitive ale eforturilor ţăranilor muncitori din raionul Ro­man, antrenaţi în întrecerea socialistă şi patriotică, nu au întârziat să se a­­rate. Astfel, în seara zilei de 23 Au­gust, ei au treerat ultimile spice ale bogatei recolte din acest an. In fruntea muncilor agricole de vară au fost tot timpul unităţile socia­liste din raion. Un minunat exemplu de bună organizare a muncii l-a dat gospodăria agricolă de stat Secueni, care a terminat prima treerişul obţi­nând o recoltă sporită la hectar. — C—­ Colectiviştii asigură o piaţă bogată Membrii gospodăriei agricole co­lective „Prumul lui Lenin , din co­muna Doljeşti, raionul Roman, au muncit cu mult spor la strângerea re­coltei şi la treeriş, însămânţând la timp şi făcând lucrările de întreţinere a culturilor după regulile agrotehnice, ei au obţinut o producţie sporită la hectar. In acelaşi timp, colectiviştii şi-au îngrijit şi celelalte ramuri anexe ale gospodărie­lor. La grădina de zarzavat, o contribuţie de seamă au adus-o comuniştii Perju Maria, D. Păhorni şi utemiştii Puşcaşii Ţinea şi Puşcaşu­ Vasile. Prin munca lor de zi cu zi, grădina de zarzavat a gospoda­riei a produs însemnate cantităţi de varză, roşii şi ardei. Nici colectivistul Sofronie Ion nu s-a lăsat mai prejos. El a îngrijit după regulile ştiinţifice prisaca gospodăriei, obţinând iod bo­gat. Pentru a da cât mai multe produse pe piaţă şi a asigura hrana muncitori­lor din fabrici şi de pe şantiere, co­lectiviştii din Doljeşti au valorificat pe plaja neorganizată a oraşului Ro­man peste 2000 kg. varză, 800 kg. roşii, 300 kg. brânză de oi şi peste 130 kg. de miere de albine. E. ARUXANDEI corespondent tom—BB*■■■JgJggg:uCgjgg-Iii!-«1 SEEtiiUiSELillL’jyjf!1111 ■ 3 - ■■■ im ■ FI. ACÄRA IASULUI Pregătiri in vederea campaniei de toamnă la gospodăria agricolă de stat Secueni Aplicând prevederile agrominimului colectivul de muncă al gospodăriei a­­gricole de stat Secueni, din raionul Roman, a început intens pregătirile pentru însămânţările de toamnă. Anul acesta, Ministerul Gospodări­ilor Agricole de Stat a înmânat din timp sarcinile de plan pentru însă­­mânţările de toamnă, gospodăria pu­tând să-şi defalce acest plan pe secţii, trupuri, muncitori, etc., in vederea bu­nei desfăşurări a campaniei. Ca primă măsură luată în vederea acestui scop, s-a început reparaţia maşinilor şi uneltelor agricole, pre­cum şi selecţionarea seminţelor. Antrenaţi în întrecerea socialistă, muncitorii gospodăriei au terminat selecţionatul seminţelor necesare cam­paniei încă fie la data de 20 August. Pentru a obţine o ren­tă bogată şi în cursul anului viitor, gospodăria din Secueni va însămânţa seminţe de sol, provenite din producţie proprie. In scopul cunoaşterii calităţii se­minţelor şi puterii de germinaţie, s-au trimis la laboratorul regional probe din fiecare lot. Deasemeni, pentru ca solul să corespundă cerinţelor agro­tehnice, s-au început din timp arătu­rile pentru însămânţările de banană, aceste lucrări efectuându-se până în prezent la peste 50 hectare. Gospodărie Secueni este speciali­zată în producerea de seminţe legumi­cole, cu care aprovizionează toate gospodăriile din ţară. Pentru aceasta ea îşi asigură producerea de butaşi. Pentru ca aceşti butaşi să fie cores­punzători pentru plantare în primă­vară, se cer mai multe condiţiuni, printre care cele mai principale sunt recoltarea şi păstrarea lor în timpul iernii. Păstrarea lor se va face în si­lozuri clădite, care se pregătesc de pe acum. Anul acesta 60 la sută din butaşi vor fi însilozaţi după metoda sovieti­că Harkenco, metodă care a fost expe­rimentată şi a dat rezultate bune. Muncind în felul acesta, gospodă­ria de stat Secueni îşi pune de pe a­­cum bazele unei recolte bogate în anul 1954, care va duce la îmbunătă­ţirea condiţiilor de trai ale oamenilor muncii. ALEXANDRU OBADA corespondent Vom lupta pentru înflorirea agriculturii noastre Expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej făcută cu ocazia zi­lei de 23 August, a fost primită cu mult interes de muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii gospodăriei agricole de stat din Laza, raionul Vaslui. Sun­tem siguri că noile măsuri adoptate de plenara lărgită a Comitetului Cen­tral al partidului vor duce necondi­ţionat la un avânt al bunei stări a poporului nostru muncitor şi la întă­rirea păcii. Vorbind despre rolul gospodăriilor agricole de stat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a arătat că : „Gospo­dăriile de stat trebue să devină gos­podării agricole model, să fie pildă de gospodărire socialistă pentru gos­podăriile colective, întovărăşiri şi gospodăriile individuale ale ţăranilor muncitori“. In această privinţă noi am avut multe lipsuri, ceea ce a făcut ca gos­podăria de stat să rămână în urmă cu întreţinerea culturilor în acest an, şi a dus la o oarecare scădere a producţiei la hectar. Deasemeni, şi în sectorul zootehnic, am avut o serie de lipsuri, neconstituind un bun exemplu pentru gospodăriile colective, întovă­răşiri şi ţăranii muncitori. Astfel în sectorul porcin, nu am acordat o a­­tenţie deosebită pentru îmbunătăţirea rasei de porci. Luptând pentru lichidarea lipsuri­lor, organizând bine lucrul, noi am obţinut însemnate succese în muncă, terminând înainte de data fixată tre­erişul tuturor păioaselor, trecând de­­îndată la pregătirea campaniei însă-­ mânţărilor de toamnă. Lucrând după minunatul exemplu al sovhozurilor, sovietice, tot terenul de unde s au re­coltat păioasele şi leguminoasele, a fost desmiriştit la timp. In prezent, executăm arături adânci pentru însă­­mânţări de toamnă realizându-se 78 hectare. Deasemeni, pentru sporirea pro­­ducţiei la hectar, noi am luat mă­suri pentru aplicarea îngrăşămintelor, chimice şi naturale, lucrare ce s-a executat până în prezent pe circa 140 ha. Pregătirea seminţelor este ----------------------pe-------------------­deasemeni o preocupare centrală a conducerii gospodăriei, luându-se mă­suri din timp pentru selecţionarea lor, creind astfel premizele produ­cerii de tot mai multe seminţe selec­ţionate pentru gospodării colective, întovărăşiri şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale. In scopul dez­voltării sectorului zootehnic, condu­cerea gospodăriei a luat măsuri pen­tru urgentarea terminării construcţi­ilor necesare, precum şi asigurarea cu cadre calificate, ceea ce va duce la creşterea producţiei în acest însemnat sector. Îndrumaţi zi de zi de către organi­­zaţia de bază şi comitetul sindical, colectivul de muncă din gospodăria noastră, luptă hotărît să traducă în viaţa sarcinile trasate de către parti­dul nostru drag, find convins că a­­ceste măsuri vor face ca viaţa oame­nilor muncii din patria noastră să fie tot mai fericită. ION IACOB , directorul gospodăriei de stat Laza — raionul Vaslui Premierea fruntaşilor la gospodăria de stat Deleni Gospodăria agricolă de stat din Deleni, raionul Ciârlău, a obţinut suc­cese de seamă in campania agricolă din anul acesta. Îndrumat în perma­nenţă de organizaţia de bază şi condus cu pricepere de tov. director’ N. Cio­can, colectivul de­ muncă al acestei gospodării s-a situat pe bună dreptate în fruntea gospodăriilor de stat din regiunea noastră. In scopul sporirii producţiei şi creş­terii productivităţi muncii, cât şi pen­tru a asigura o cât mai justă retribu­ire a muncitorilor care lucrează în această gospodărie, după cantitatea şi calitatea muncii depuse, în urma a­­pariţiei Hotăririi din 6 Martie 1953, s-au organizat brigăzi permanente de producţie. U­n puternic stimulent în muncă l-a constituit aplicarea noului sistem de salarizare în toate sectoarele gospodăriei. Comuniştii au populari­zat larg în rândurile muncitorilor gri­ja pe care o poartă oamenilor muncii partidul şi guvernul, dându-le posibi­litatea să-şi îmbunătăţească mereu nivelul de trai. In acest sc­op, s a popu­larizat exemplul tractor­ului Mihai Vitovschi care înainte de introducerea­ noului sistem de salarizare primea un salar mediu lunar de 277 lei. In urma introducerii noului sistem de salariza­re el a primit 926 lei. La fel şi tov. Creţu Ilie, muncita, în sectorul zoo­tehnic, şi-a mărit salariul de peste 3 ori. In urma aplicării regulior agroteh­nice, în special a bunei îngrijiri a cul­turilor, şi recoltarea la timp, precum şi datorită avântului deosebit cu care au lucrat muncitorii şi tehnicienii, an­trenaţi in întrecerea socialistă, gospo­dăria de stat Deleni a dobândit peste plan 4 vagoane grâu, 4 vagoane orz, 1,5 vagon ovăz şi altele. Zilele acestea, muncitorii gospodă­riei de stat Deleni au trăit momente de mare sărbătoare. Intr-un cadru festiv a fost sărbăto­rită ziua recoltei. Cu acest prilej nu­meroşi muncitori au primit însemnate premii în natură. Aşa de pildă, tov. Mihai Vitovschi, în urma depăşirilor obţinute de briga­da sa, i s-a cuvenit canitatea de 5088 kgr. grâu. El a primit ca premiu în natură cantitatea de 250 kgr. grâu, iar diferenţa i s-a plătit in bani primind suma de 2332 lei. La fel, tractoristul Ion Bezedică, pentru munca depusă a primit 250 kgr grâu, precum şi suma de 1557,58 lei, iar brigadierul agricol Ion Aramă, pentru depăşirile de plan în sectorul culturi-câmp, a primit 300 kgr. grâu, precum şi 826,42 lei, însemnate premii în natură, pre­cum şi importante sume de bani, au primit numeroşi muncitori şi munci­toare din cadrul gospodăriei, ca Ma­­teevici Anica, Catâru Ion, Chihaia Constantin, Ţăbuleac Constantin şi alţii, care au lucrat bine în brigăzile permanente, la culturile de câmp. Acordarea acestor premii a consti­tuit pentru muncitorii, tehnicienii şi inginerii gospodăriei un nou şi pu­ternic îndemn în muncă. Cu acest pri­lej, numeroşi tractorişti, brigadieri şi muncitori din sectorul zootehnic s-au angajat să muncească cu şi mai mare avânt pentru a fi mereu fruntaşi în marea bătălie pentru pâinea poporu­lui muncitor. PETRU C. LUCIU corespondent —----------------O------------------------­ Cooperativa din Coarnele Caprei şi-a depăşit In satele din comuna Coarnele Caprei, de mult timp nu a mai fost grâu frumos ca anul acesta Planul de cultură întocmit de către comitetul­ executiv al sfatului popular a fost în­deplinit întocmai. Acum ţăranii muncitori din comuni se străbnuesc să termine cât mai repe­de treerişul tuturor cerealelor. In medie, din grâul treetat până'n prezent, rezultă la hectar 2500 kg. grâu în sectorul socialist şi aproape 1800 kg. grâu la ha. în sectorul indi­­vii­ual. Corectiviştii şi ţăranii muncitori din această comună, dornici de a întări alianţa cu clasa muncitoare, care le trimite din zi în zi tot mai multe pro­duse industriale îşi valorifică prin co­operativă din prisosul produselor lor tot mai mari cantităţi de cereale, pen­tru buna aprovizionare a oamenilor muncii din fabrici şi uzine. Colectiviştii sunt în fruntea tuturor ţăranilor muncitori. Astfel, gospodă­ria colectivă a valorificat prin coope­rativă 18.750 kg. grâu, luând în schim­bul banilor primiţi ţiglă, pentrru aco­perirea unei magazii şi a unui atelier de tâmplărie. Membrii gospodăriei în frunte cu tov. Chiriac St. Vasile, Bârsan Vasile, şi Năstase Ion au valorificat prn co­operativă cantitatea de 4500 kg. grâu. Exemplul colectiviştilor a fost urmat de tot mai mulţi ţărani muncitori din comună. Astfel, ţăranul muncitor Ma­nea Gh. Gheorghe a valorificat 400 kg­ grâu, cumpărând cu banii primiţi material lemnos­­necesar gospodă­riei sale personale. La fel a procedat şi ţăranul muncitor Iliuţă Alexandru, cum­părându-şi material de construc­ţie pentru noua sa locuinţă. Ţăranii muncitori Sânzianu Gheorghe, Sabău Grigore, Munteanu Iancu şi Acasan­­d Irei V. Const, valorificându-şi canti­tăţi importante de cereale, au putut să-şi cumpere diferite stofe, pânzeturi şi alte ţesături. Prin munca de lămurire, dusă zi de zi de către achizitorii Mihăilă L. Con­stantin, Ungureanu P. Constantin şi alţii, sub îndrumarea organizaţiei de bază, ţăranii muncitori din Coarnele Caprii valorifică tot mai multe produ­ planul la achiziţii Peg. 3 1UMM-- u JUS** Mai multă principialitate faţă de critică şi autocritică Critica şi autocritica constitue o armă deosebit de preţioasă şi de eficace în dezvăluirea cu mult curaj a lipsurilor şi greşelilor care se manifestă în ac­tivitatea practică de zi cu zi. De mo­dul cum este folosită această armă depinde succesul sau insuccesul în acţiunea de lichidare sau preîntâmpi­nare a lipsurilor şi greşelilor din munca noastră. In Raportul tovarăşului G. M. Malencov, ţinut la Congresul al 19-lea al P.C.U.S. s-a constatat că „Critica şi autocritica constitue o armă încer­cată a parti­ lului în lupta îm­potriva lipsurilor, greşelilor, fe­nomenelor bolnăvicioase care sub­minează organismul sănătos al partidului. Critica şi autocritica nu slăbesc, ci întăresc Statul Sovietic, o­­rânduirea socială sovietică, şi acest lucru este un indiciu al forţei şi via­bilităţii­­sale“. A-şi recunoaşte greşelile şi lipsuri­le în muncă este o datorie a fiecărui comunist. In coloanele ziarului nostru nou am străduit în permanenţă să scoatem la iveală unele lipsuri sau greşeli prezente in activitatea unor cadre de conducere de partid sau sin­dicate, de stat sau economice. Hotă­rîrea Biroului Politic al C. C. al P.M.R. elaborată cu pi­lejul analiză­rii activităţii zi ar­ului „Scânteia ’ pre­vede că cei vizaţi de crt­­­ici­le apărute în presa de partid sunt obligaţi ca în termen de 10 zile să răspundă orga­­nul­u de presă respectiv, arătând print-o scrisoare temeinic fundamen­tată, justeţea sau injusteţea cru­cii, măsura în care înţeleg să şi o însu­şească, precum şi măsurile ce au fost luate sau urmează a se lua pentru lichidarea lipsurilor sau greşelilor semnalate. Putem cita suficiente e­­xemple din care să reiasă că unele organe criticate, socotind că critica şi autocritica reprezintă o serioasă forţă a mersului înainte, au răspuns ziarului nostru prin scrisori în care au arătat că şi-au însuşit în întregi­me critica făcută şi că au luat cele mai potrivite măsuri pentru lichida­rea deficienţelor semnalate, in acest fel a procedat conducerea Filialei Re­gionale ASIT. Iaşi, pentru care apa­riţia în ziarul nostru a articolului de fond intitulat „Activitatea cercurilor ASIT — sprijin preţios în îndeplinirea planului de producţie al întreprinde­rilor“, a însemnat un prilej de anali­ză serioasă a activităţii Filialei. Conducerea Filialei A.S.I.T. în scrisoarea de răspuns pe care ne-a adresat-o, şi-a însuşit pe deplin criti­­cile adeuse, arătând concret şi măsuri­le care au fost luate, sau urmează a se lua, pentru ca în munca Filialei să se producă o adevărată cotitură, pen­tru o temeinică îndrumare şi serioasă activizare a cercurilor A.S.I.T. din întreprinderi. La fel­ a procedat şi conducerea Atelierelor CER Păşuni, care fusese criticată pentru lipsa de preocupare de cum dăduse domadă în acţiunea de îmbunătăţire continuă a nivelului tehnic­ cu tura’ al muncito­rilor din întreprin­dere. Intr-o şedinţă lărgită, articolul respectiv a fost pre­lucrat, hotărînd­u se să se ia ceie mai potrivite măsuri pentru înlăturarea, lipsurilor care mai. existau în acest sens. Tot în legătură cu această proble­mă au fost criticaţi şi factori­ de răs­pundere de la Atelierele CFR „Ilie Pin­­tilie“, arătându-se completa inactivi­tate a clubului din această întreprin­dere. Dar în răspunsul sosit la redac­ţia noastră, după ce se afirmă „că ne însuşim cele arătate“, urmează o fra­ză de încheere care denotă că factorii respectivi nu se preocupă pentru a se asigura un club cu o bogată activitate pentru muncitorii de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ frază care sună ast­fel : Credem­­sublinierea noastră­ că în perioada anului 1954 vor începe lucrările unei noi clădiri“. Din păcate , însă, mai sunt încă mulţi din cei care au fost ajutaţi să-şi vadă lipsurile şi greşelile muncii lor pentru a şi le îndrepta sau lichida, dar care nu au vrut pur şi simplu să le recunoască, să le vadă, întocmind răspunsuri lipsite de orice simţ critic şi autocritic, manifestând tendinţa de a fugi de critică, de a cocoloşi lipsu­rile existente, de a frâna bunul mers al lucrurilor. Iată, avem în faţă răspunsul adre­sat ziarului nostru de către conducerea­ întreprinderii Metalurgice de St­at Roman. In articolul intitulat „Colec­tivul de muncă de la­­. M. S Roman trebue să lupte pentru îndeplinirea planului la toţi indicii“ se scoteau în evidenţă o serie de lipsuri, unele din ele foarte serioase, pe marginea fap­tului că planul pe luna Mai nu fusese realizat pe sortimente. Deşi planul producţiei globale fusese depăşit cu aproximativ 15%, planul producţiei marfă nu fusese îndeplinit, acest ul­tim plan fiind lucrul cel mai important în special, pentru o întreprindere care are încheiate contracte economice cu alte unităţi consumatoare. In sfârşit planul nu fusese îndeplinit nici în luna Aprilie. In scrisoarea de răspuns, care ne-a fost trimisă, s-a ignorat complet importanţa criticii şi autocri­ticii ca armă preţioasă pentru lichida­rea deficienţelor prezentate în muncă- In loc să se recunoască faptul că pla­nul pe sortimente nu a fost îndeplinit, să se analizeze serios cauzele şi să se arate măsurile ce urmează a se lua pentru îndreptarea situaţiei, tov. N. Văcărea­nu, directorul IMS Roman, ne tr­imite o scrisoare din care reese că cele sesizate de noi nu sunt juste întrucât planul pe... primul semestru a fost îndeplinit şi depăşit chiar la toţi indicii, şi că la conferinţa pe Mini­ster, I.M.S. Roman a fost evidenţiat „ca o uzină care a început să se gos­podărească bine“. Acesta este un lucru deosebit de îmbucurător. Dar condu­cerea întreprinderii nu este pătrunsă de importanţa pe care o reprezintă îndeplinirea planului în mod ritmic Dacă in lunile Aprilie şi Mai planul la LM.S. Roman nu a fost îndeplinit a­­tunci înseamnă, fie că s‘a lucrat în „asalt" în luna Iunie, fie că în primele 3 luni ale anului s'a creat o rezervă de producţie care la întocmirea situa­ţiei pe semestrul I a „acoperit" golul produs de neîndeplmnirea planului pe lunile Aprilie şi Mai. In nici un caz nu ni se poate reproşa faptul că­, nu am aşteptat epuizarea primului se­mestru pen­ru r vedea apoi dacă este sau n.i Cc,-Ul să ne ocupăm de lipsu­rile ce se manifestă în timpul îndepli­nirii planului dealungul celor 6 luni. Tov. N. Văcăreanu îşi dlă perfect de bine seama despre justeţea acestui lucru, de care însă nu a ţinut seama atunci când ne-a întocmit răspunsul. Tov. Eugen Muscă, Şeful Secţiei In­dustriale a Comitetului Regional de Partid, care a fost deasemeni criticat în articolul mai sus menţionat, şi-a însuşit în totul critica ce i-a fost adusă, arătând totodată şi măsurile ce se vor lua pentru a sprijini mai temeinic activitatea LM.S. Roman. Acesta con­stitue un foarte bun exemplu pe care l-ar putea urma şi tovarăşul director al LM.S. Roman. Un alt răspuns care constitue un exemplu de felul cum nu trebue să se privească semnalele critice apărute în presa de partid îl constitue şi răspun­sul trimis ziarului nostru de Iov Gh. Dajboc, şeful Secţiei Agricole a comi­tetului executiv al sfatului popular raional Huşi. In schiţa intitulată „Fuga de critică“ se arăta că tov. Gh. Dalboc nu s-a prezentat la şedinţa ce urma să aibă loc la sfatul popular, unde trebuia să facă o dare de seamă asupra mersului campaniei de treeriş, raionul Huşi fiind codaş pe regiune. Aceasta era o sarcină importantă care trebuia dusă neapărat la îndeplinire. Tov. Patache preşedintele comitetului executiv, a trasat însă o altă sarcină tov. Dajboc, nesocotind astfel direc­tiva organului imediat superior— comitetul executiv al sfatului popular regional. Tov. Dajboc s'a menţinut pe linia celei mai slabe rezistenţe, pri­mind astfel noua sarcină ce-i fusese în­credinţată. Mai ales că dacă ar fi venit se agro-alimentare. Astfel, s-a reuşit ca până în prezent cooperativa să în-. deplinească planul la achiziţii pe tri­mestrul în curs în proporţie de 200 la sută. Pe lângă cereale, ţăranii mun­citori au valorificat păsări, zarzava­turi etc. In acest trimestru s-a va­lorificat un însemnat număr de ouă iar gospodăria colectivă a va­lorificat: 500 kg. varză, 1500 kg. roşii şi peste 1000 kgr. ardei. In cadrul cooperativei, numărul ţă­ranilor muncitori care încheie con­tracte pentru livrarea unor produse vegetale şi animale necesare aprovi­zionării populaţiei muncitoare, creşte din zi în zi. In ultimul timp, 24 ţă­rani muncitori s-au prezentat la bi­roul cooperativei şi­ au cerut să în­cheie astfel de contracte. Consiliul de conducere al coopera­tivei, în frunte cu tov. Ciuciu Ion, pre­şedinte, duce o intensă muncă de lă­murire în rândul ţăranilor muncitori, pentru a mări numărul acelora care fac valorificări prin cooperativă, la Regiune, nu ar fi avut o sarcină din cele mai uşoare, întrucât raionul Huşi nu „prea“ stătea bine cu campania de treeriş. Dar tov. Dajboc, împreună cu tov. Patache, mai au şi alte lipsuri, printre care şi aceea că exercită un slab control asupra muncii preşedin­ţilor comitetelor executive ale sfatu­rilor populare din comunele Vulcani, Hoceni, Hurduci etc., care negli­jează în mod condamnabil munca lor şi se ocupă mai mult de chestiuni per­sonale. In loc că materialul apărut să con­stitue un prilej deosebit de analizare a lipsurilor manifestate în muncă, tov. Patache a înțeles să nu răspundă deloc criticii aduse, iar tov. Dalboc, în răspunsul său a dat dovadă că... fuge pentru a doua oară de critică. Recunoaşte că trebuia să se ducă, şi... mai recunoaşte totodată că nu s-a dus pentru că...aşa i-a spus preşedintele, iată cum înţeleg unii conducători să se achite de sarcinile ce le revin să-şi vadă lipsurile şi greşelile muncii lor, să lupte pentru lichidarea din rădă­cini a acestora. Iată de ce este nevoie ca toate cadrele de conducere, fie ele de partid sau sindicale, de stat sau economice, să studieze temeinic documentele de partid, pentru a vedea şi a se pătrun­de de ideia că folosirea armei critici­­ şi autocriticii este chezăşia sigură a înlăturării lipsurilor şi greşelilor muncii noastre, a preîntâmpinării lor, pentru asigurarea continuă a mersului nostru înainte spre socialism.

Next