Flacăra Iaşului, noiembrie 1953 (Anul 9, nr. 2240-2263)

1953-11-01 / nr. 2240

✓ ­­y-' * * » v. %jT^.^€%k %­­:«si rĂTH ■■ ** W*^r^vt *,J4,. vt^s^j Pro!­, tari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL R. M. R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL IX, Nr. 2240 DUMINICA 1 NOEMBRIE 1953 * PAGINI 20 BANI _ Mai multă atenţie muncii S. M. T. în întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective Fiind forma organizatorică cea mai potrivită pentru introducerea tehnicii noi in agricultură şi pentru strânge­rea alianţei clasei muncitoare cu ţă­rănimea muncitoare pe tărâmul pro­ducţiei, Staţiunile de Maşini şi Trac­toare constitue forţa hotărîtoare în dezvoltarea producţiei gospodăriilor agricole colective. Rolul S.M.T.-urilor in dezvoltarea gospodăriilor agricole colective, în mărirea şi întărirea gospodăriei ob­şteşti a crescut an de an. Faţă de a­­nul 1950, in anul 1951 S.M.T.-urile au lucrat pentru gospodăriile colecti­ve o suprafaţă mai mare cu 39,45 la sută, în anul 1952 cu 199,49 la sută, iar in anul acesta, până la 1 octom­brie cu 263,72 la sută. Primind ajutorul S.M.T., gospodă­riile agricole colective din regiunea noastră au obţinut recolte mari la hectar, care întrec cu mult producţia realizată de gospodăriile individuale. La gospodăria colectivă din Buz­nea, raionul Tg. Frumos, de exemplu, s-a obţinut, lucrăndu-se pământul cu tractoarele S.M.T.-ului Tg. Frumos, o producţie de 2.500 kg. porumb la hectar. Gospodăria agricolă colectivă Horia, raionul Roman, a dobândit, lu­crând cu tractoarele S.M.T. Roman, 2.043 kg. grâu la hectar, iar gospo­dăria colectivă din Patricheni, raio­nul Negreşti, a recoltat în medie 1800 kg. orz la hectar. Activitatea S.M.T.-urilor pe linia dezvoltării continue a gospodăriei obşteşti nu se limitează numai la e­­xecutarea lucrărilor agricole cu mij­loace mecanizate. S.M.T.-urile trebue să acorde gospodăriilor colective un ajutor multilateral în domeniul orga­nizării producţiei, al introducerii teh­nicii noi şi al aplicării ultimelor rea­lizări ale ştiinţei agronomice. Principala sarcină a S.M.T. este a­­ceea de a ridica, prin toate mijloacele producţia la hectar a tuturor culturi­lor agricole in gospodăriile colective, de a asigura creşterea şi ridicarea productivităţii şeptelului proprietate obştească, de a asigura mărirea pro­ducţiei de cereale-marfă a agricul­turii. Staţiunile de Maşini şi Tractoare trebue să asigure obţinerea unor re­colte bogate de pe toate suprafeţele cultivate, prin folosirea cât mai pro­ductivă a tractoarelor şi a celorlalte maşini agricole, prin efectuarea mun­cilor agricole în termen şi de bună calitate. Reglementarea relaţiilor pe linia producţiei dintre S.M.T. şi gospodă­riile colective se face pe baza contrac­tului tip de lucrări care are putere de lege, îndeplinirea lui fiind obligatorie atât pentru S.M.T., cât şi pentru gos­podăriile­ colective. S.M.T.-urile trebuie să sprijine gos­podăriile colective in organizarea muncii pe câmp şi a tuturor acţiunilor care duc la înflorirea vieţii in colectiv. Aici, o mare­ răspundere o are agrono­mul şef din S.M.T. care trebuie să a­­jute la buna organizare a muncii în gospodăria colectivă prin gruparea colectiviştilor în brigăzi şi echipe, prin repartizarea inventarului şi tere­nului pe fiecare brigadă şi prin cu­noaşterea amănunţită de către colec­tivişti a normelor de lucru. Deasemeni, agronomii S.M.T.­­urilor trebuie să se preocupe îndea­proape de ridicarea calificării colecti­viştilor în muncile din gospodărie pentru ca aceştia să ajungă să utilizeze cât mai productiv mijloacele tehnice şi să asigure prin această un continuu şi puternic avânt al tuturor ramurilor de producţie al gospodăriei colective. Frumos exemplu în această direcţie îl oferă agronomul şef de la S.M.T. Frumuşica, tov. Claudiu Ghebea, pre­cum şi cel dela S.M.T. Codăeşti, tov. Ilie Sutiaghin, care îndrumă în per­manenţă munca colectiviştilor în gos­podăriile colective pe care le deser­vesc. »# . ■ A introduce noul în agricultură este de asemenea o sarcină importantă pentru S.M.T.-uri care trebuie să facă cunoscute gospodăriilor colective ulti­mele cuceriri ale ştiinţei agrotehnice şi ale practicei înaintate, îngrijin­­du-se permanent şi îndeaproape de aplicarea lor în munca de fiecare zi. Una din formele cele mai eficace de ajutor în muncă dat gospodăriilor agricole colective este colaborarea dintre brigada de câmp a gospodă­riei agricole colective şi brigada de tractorişti, colaborare care are drept rezultat­ ridicarea calităţii muncilor agricole şi executarea lor la timp, realizarea unei producţii sporite la hectar. S.M.T. trebue să ajute deasemeni gospodăriile agricole colective să-şi îndeplinească principala lor obligaţie către stat, aceea a predării cotelor stabilite din produsele agricole, să formeze la colectivişti noua atitudine faţă de muncă. .­­ r» In recentul Comunicat al Direcţiei Centrale de Statistică de pe lângă Consiliul de Miniştri cu privire la rezultatele îndeplinirii­­planului de stat pentru dezvoltarea economiei na­ţionale a patriei noastre, pe trimes­trul trei al acestui an, se arată că în această perioadă S.M.T.-urile au efectuat 447.184 bantri la gospodă­riile colective iar împreună cu vo­lumul de lucrări efectuate la întovă­răşiri agricole, diverse instituţii şi ţărani muncitori, s-a depăşit cu 46,5% nivelul realizat în perioada co­respunzătoare a anului trecut. Sar­cina întăririi S. ALT.-urilor care au rolul de organizator al producţiei agricole, este subliniată cu tărie de Hotarîrea Plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19—20 August. In acest scop, directorii S.M.T.­­urilor au datoria de a veghia ca parcul de maşini şi tractoare să fie folosit integral pentru îndeplinirea întocmai a planului stabilit. Totodată trebue acordată atenţia cuvenită cre­­erii unor condiţii cât mai bune de muncă şi de viaţă mecanizatorilor, asigurându-se tractoriştilor cazarea, o hrană consistentă, precum şi haine călduroase conform prevederilor con­tractului colectiv şi a normativelor. Preocupându-se de această impor­tantă problemă, în majoritatea SMT-­­urilor din regiunea noastră, grija faţă de om este în centrul atenţiei conducerilor acestor unităţi. Mai sunt însă locuri unde cazarea şi hrana tractoriştilor mai lasă de do­rit, aceasta influenţând negativ asu­pra desfăşurării procesului de pro­ducţie. Asemenea situaţie mai per­sistă la S.M­. Tg. Frumos, unde până în prezent nu s-au luat măsu­rile necesare în acest sens, tractoriştii ne­având asigurată o cazare cores­punzătoare. O atenţie deosebită trebue acordată ridicării continue a nivelului cunoş­tinţelor politice şi profesionale ale tractoriştilor Comitetele raionale de partid au datoria să îndru­me organizaţiile de bază din S.M.T. iar comitetele executive ale sfaturilor populare raionate trebue să se îngri­jească în permanenţă de îmbunătăţi­rea muncii în S.M.T.-uri pentru ca a­­cestea să-şi mărească rolul lor în întărirea organizatorico-economică a gospodăriilor colective. întoarcerea în fără a delegaţiei ARLUS care a vizitat Uniunea Sovietică Vineri la amiază s’a­ întors la Bu­cureşti delegaţia A.R.L.U.S. care a vi­zitat Uniunea Sovietică, cu prilejul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice. Din delegaţie au făcut parte tovă­răşii: Sutler Wiliam, membru al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al ARLUS- ului, conducătorul delegaţiei, Sanda Rangheţ, secretar al A.R.L.U.S-ului, acad. Ştefan Milcu, scriitorul Petru Dumitriu, laureat al Premiului de Stat, Ion Sahighian, director de sce­nă, maestru emerit al artei, biologul Rudolf Palocsay, colaborator ştiinţi­fic al Academiei R.P.R., laureat al Premiului de Stat, Gheorghe Piri, di­rector al Institutului de Studii Ro­­mâno-Sovietic al Academiei R.P.R., Petre Golea, activist, Ion Roventa, Gheorghe, Aldea, activişti ai Consiliu­lui general A.R.L.U.S.,­ Nistor Bal­­­acel, secretar al Comitetului regional A.R.L.U.S.-Arad, Constantin Costrea, secretar al Comitetului regional A.R.L.U.S.-Iaşi, Marin Diaconu, se­cretar al Comitetului regional ARLUS - Piteşti. La sosirea pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de acad. prof. C. I. Parhon, preşedintele A.R.L.U.S.-ului, Gh. Hossu, dr. I. Bog­dan, vicepreşedinţi ai A.R.L.U.S.­­ului, A. Duma, secretar al A.R.L.U.S.­­ului, Traian Şelmaru, secretar al U­­niunii Scriitorilor, precum şi de oa­meni­ de ştiinţă, artă şi cultură, acti­vişti ai A.R.L.U.S.-ului, etc. Au fost de faţă la sosire: V. T. Tziganov, prim secretar al ambasa­dei Uniunii Sovietice, şi D. E. Belov, reprezentantul permanent al V.O.C.S.­­ului în R.P.R. In întâmpinarea delegaţiei au sosit deasemeni membri ai delegaţiei so­vietice care participă la sărbătorirea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice, M. A. Procofiev, conducătorul delega­ţiei, A. F. Namestnicov şi Natalia Rovnaia. (Agerpres) PAGINA LITARARA: «­* Pentru reactivizarea cercurilor şî cenaclurilor literare din oraşul şi regiunea noastră (pag. 2-a) I. VIŞINOVSCHI: Negru pe alb — schiţa­­ (pag. 2 a) — GHEORGHE SCRIPCA : Can­didata '(pag. 2-a)’ — Cei mai buni fii ai poporului muncitor propuşi candidaţi in alege­rile pentru sfaturile populare (pag. 3-a) — Alegerea organelor locale de conducere ale partidului (păg. 3-a) ~ Voi căută să întâmpin cu noi realizări alegerile de deputaţi in sfa­turile populare (păg. 3-a)’, — Cronica evenimentelor internai­ţionale '(pag. 4 -) — Plenara comitetului orăşenean Leningrad al P.C.U.S. (pag. 4-a)­ — „Armata europeană calcă în pi­cioare sentimentele naţionale ale francezilor” (pag. 4-a); — Declaraţia Partidului Comunist din Tunisia (pag. 4-a)’ I­n interiorul ziarului: In cinstea zilei de 7 Noembrie şi a alegerilor de deputaji în sfaturile populare ★ ★ ★ pranii muncitori din Boteşti Şi-au depăşit angajamentele au terminat însămânţările de toamnă In campania însămânţărilor de toamnă, ţăranii muncitori din satele comunei Boteşi, raionul Roman, au muncit cu mult elan pentru aplicarea în viaţă a Hotărîrii guvernului şi partidului din 13 Septembrie, cu pri­vire la pregătirea şi executarea la timp a însămânţărilor, recoltărilor şi arăturilor adânci de toamnă. Intocmindu-şi un plan de acţiune cu sarcini concrete, comitetul exe­cutiv al sfatului popular comunal a urmărit îndeaproape realizarea aces­tuia. Desfăşurând larg întrecerea patrio­tică în cinstea zilei de 7 Noembrie, ţăranii muncitori din comuna Boteşti au terminat însămânţările de toamnă. In fruntea acestor munci au stat ţă­ranii muncitori Ianoş Barth­el, Vasile Curpăn, Lazăr Curpăn, Ioje Gherghe­­laş, Anton V. Blăjuţ, Dumitru V. Curpăn, precum şi deputaţii Neculai Th. Grosu, Andrei Mihălache şi Ma­rin Ştefan. Studenţii Institutului Agronomic pregătesc o revistă muzicală In cinstea alegerilor de deputaţi in sfaturile populare de la 20 Decem­brie, studenţii Institutului Agrono­mic din Iaşi, antrenaţi de conduce­rea sindicală, pregătesc o revistă muzicală „Cântă Agronomia”. Revista redă într-un mod foarte atractiv activitatea depusă de stu­denţi şi corpul didactic, în cadrul Institutului, pentru a da ţării, ingi­neri cât mai bine pregătiţi. Ea arată în acelaş timp „educaţia“ ce li se dă studenţilor de peste Ocean, şi în opo­ziţie cu viaţa de mizerie a masselor asuprite din ţările capitaliste arată perspectivele strălucite pe care le deschide regimul nostru de democra­ţie populară oamenilor muncii şi în special, tineretului muncitor şi stu­dios. Revistă va arăta aspecte ale far­sei alegerilor din Apus şi aspecte ale alegerilor libere, la care participă cu elan întregul popor al patriei noastre, „ BLIRLEAC VIOREL, corespondent . Apropierea zilei de 7 Noembrie şi a alegerilor de deputaţi în sfaturile populare, este întâmpinată de mun­citorii şi tehnicienii fabricii „Ţesă­tura“ cu noi succese în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de stat pe anul 1953. In acest scop colec­tivul de muncă al acestei întreprinderi şi-a luat angajamente sporite în ca­drul întrecerii socialiste. Zilnic muncitorii vin la lucru cu 10—15 minute mai devreme, pregă­­tindu-şi materialul necesar procesului de producţie, pentru ca cele 480 mi­nute de lucru să poată fi folosite din plin. Printre muncitorii care s-au anga­jat să dea mai multe produse peste prevederile planului, se numără şi tov. Orcelenco Maria, care lucrează la 2 părţi de ring. Muncind cu însu­fleţire şi folosind iniţiativa Elenei Ch­işin ea a reuşit să dea cu 14% mai multe fire de calitate superioară, deşi în cinstea lui 7 Noembrie se angajase să-şi depăşească planul cu 4%. Lu­crând la 2 maşini cu 6 pasaje şi apli­când metoda sovietică Voroşin, la mi­­norista Rusu Lucreţia care-şi luase angajamentul de a depăşi planul cu 2% a realizat o depăşire de 16,5%. Aplicând aceeaşi metodă şi lucrând în secţia laminoare, la două maşini tov. Perjoc Adela şi-a depăşit cu 10% angajamentul luat. Deasemeni tov. Rotaru Elena lu­crând la 14 carde, şi aplicând meto­da sovietică Ciurchih şi-a depăşit an­gajamentul luat cu 4%. . Exemplul acestor fruntaşi este ur­mat de tot mai mulţi muncitori, care luptă pentru a da oamenilor muncii produse cât mai multe şi de calitate superioară. CORTEZ GEORGETA corespondentă întreaga brigadă luptă pentru a deveni stahanovistă Era pe la începutul lunii ianuarie a anului în curs, când la prima con­firmare a stahanoviştilor din fabrica noastră, în urma depăşirii planului de producţie cu 100%, mi s-a acor­dat înaltul titlu de stahanovistă. Această preţuire a muncii mele, a făcut să-mi sporesc elanul în mun­că, iar satisfacţia de a fi stahanovis­tă a fost urmată de o nouă bucurie. Tovarăşele mele de secţie m-au ales ca responsabilă de brigadă de producţie. In această calitate, m-am străduit să mobilizez membrii bri­găzii mele la luptă pentru îndeplini­rea sarcinilor de plan. Faţă de cerinţele mereu crescânde ale oamenilor muncii, brigada noas­tră şi-a luat angajamentul de a pro­duce cât mai m­ulte bunuri de larg consum, de calitate superioară şi la un preţ cât mai redus. Aplicând metoda sovietică Nicola­­ev, de lucru în bandă, brigada a reu­şit să-şi mărească planul de produc­ţie ce-i revenea în mediu cu 50%, îmbunătăţind totodată şi calitatea produselor. Datorită faptului că membrii bri­găzii noastre şi-au perfecţionat necon­tenit calificarea profesională, s-au putut înlătura în mare măsură şi timpii neproductivi. Deasemeni, în brigada noastră s-au înlăturat cu desăvârşire absenţele nemotivate de­la lucru. Munca bine organizată, elanul în muncă şi voinţa de a îmbunătăţi a­­provizionarea oamenilor muncii cu bunuri de larg consum, a adus bri­găzii, în cursul lunii Mai, drapelul de brigadă fruntaşă pe întreprindere. De atunci, brigada noastră şi-a continuat seria succeselor în produc­ţie. Astfel, la consfătuirea de produc­ţie a brigăzilor din oraşul nostru, care a avut loc la 27 Septembrie 1953, la comitetul orăşenesc U.T.M., a reuşit că brigada noastră a depus o muncă continuă şi organizată,, pen­tru care i s-a conferit drapelul roşu U.T.M. de brigadă fruntaşă pe oraş. Această nouă preţuire a muncii depuse ne dă un nou şi puternic avânt în muncă. Brigada noastră luptă acum pen­tru a cinsti ziua de 7 Noembrie şi alegerile de deputaţi din 20 Decem­brie cu noi succese în muncă, de a mări producţia şi productivitatea muncii în aşa măsură, încât în cel mai scurt timp întreaga brigadă să devie stahanovistă. Şi această dorin­ţă a noastră se va îndeplini. Avântul nostru în muncă, succe­sele noastre îndreptăţesc acest lucru. HAIMOVICI ETI stahanovistă fabrică „Moldova Tricotaje“ Iaşi Consfătuirea muncitorilor dela G. A. S. Avereşti cu colaboratorii subfilialei S.R.S.C Hotarîrea Plenarei lărgite., a C.C. al P.M.R. din 19—20 August, cu pri­vire la dezvoltarea economiei natio­nale şi ridicarea bunei stări materiale şi culturale a poporului nostru mun­citor, trasează agriculturii noastre sarcini de seamă. Ea prevede un ritm înalt de creştere a producţiei agri­cole, în vederea asigurării aprovizio­nării populaţiei cu cantităţi sporite de produse agricole alimentare şi a a­­provizionării cu materii prime a in­dustriei producătoare de bunuri de larg Consum. Una din principalele rezerve ale sporirii producţiei agricole este apli­carea agrotehnicei avansate, introdu­cerea pe scară largă a experienţei inaintate — chezăşia obţinerii de re­colte sporite. Pentru aplicarea metodelor avan­sate, zilele trecute, la G.A.S. Ave­reşti, raionul Huşi, a avut loc o con­sfătuire între colaboratorii subfilialei S.R.S.C. şi muncitorii din cadrul G.A.S. Avereşti. Din partea subfilialei S.R.S.C. au luat parte inginere­ Gh. Pozdârcă, Dumitriu Vlad, Mardare Constantin şi tov. Constantin Ciocan, secretarul subfilialei S.R.S.C. Huşi.­ Bucuria manifestată de muncitorii participanţi la consfătuire s-a putut vedea şi prin numărul mare de par­ticipanţi care au cerut îndrumări pen­tru toate sectoarele de activitate. Printre cei înscrişi la cuvânt au fost tov. Constantin Rotaru, Vasile Petru, Sandu Ioan, Constantin Alexa, Constantin Preda şi mulţi alţii, fie­care dorind să cunoască cât mai mult in domeniul său de activitate. Ei au întrebat astfel, despre meca­­­nizarea lucrărilor în vie­ şi în special îngropatul ei, despre folosirea ghive­­ciurilor nutritive şi întrebuinţarea gu­noiului de grajd, despre importanţa executării arăturilor adânci de toam­nă pentru însămânţările de primă­vară, etc. Tov. Vasile Petru, directorul GAS Avereşti, in încheierea consfătuirii, a arătat grija partidului şi guvernului pentru continua ridicare a nivelului profesional al oamenilor muncii din gospodăriile agricole de stat. 15. SEGAL fPe întinsul regiunii n­o­astre Popularizarea culturii şi ştiinţei sovietice în cadrul filialei Academiei R. P. R. Iaşi In cadrul Lunii Prieteniei Româno- Sovietice Filiala Academiei R.P.R. în colaborare cu Institutul Româno- Sovietic au desfăşurat o intensă ac­tivitate de popularizare a literaturii ştiinţei şi culturii sovietice. Recent a avut loc la sediul Filialei o şedinţă publică în cadrul căreia tov. prof. N. Popa a prezentat conferinţa. ..înrâurirea literaturii ruse asupra celei române in secolul al XLX-lea“. La Institutul de Matematici al A­­cademiei tov. conferenţiar univ. . V. Nadolschi a vorbit despre: „Studii sovietice asupra nebuloaselor“, con­­ferinţă care a trezit un viu interes în rândurile specialiştilor, aducându­­le la cunoştinţă cele mai recente cercetări în acest domeniu. ★ Şi la Institutul de Chimie s-a pre­zentat de curând conferinţa cu tema „Realizări sovietice în chimia sili­conilor“, in prezenţa unor specia­lişti, care au avut astfel prilejul să cunoască experienţa sovietică in acest domeniu de activitate. Cu interes deosebit a fost urmări­tă zilele trecute şi expunerea tov. Jean Livescu, rector al Universităţii „Al. I. Cuza“, care a vorbit despre : „Rezultatele obţinute de lingviştii sovietici în urma apariţiei lucrării lui I. V. Stalin „Cu privire la mar­xism în lingvistică“, ridicând în faţa ascultătorilor o serie de probleme importante, care au făcut obiectul unor discuţii animate. Deasemenea symposionul organi­­zat pe ziua de 28 octombrie ,cu tema: „Studii sovietice cu privire la şocul traumatic” cu prilejul căruia au confe­renţiat prof. univ. O. Franche, V. Bu­­ţureanu şi Chipail, a adus în faţa celor prezenţi o bogată informare în legă­tură cu stadiul avansat la care au ajuns cercetările în această problemă. Târgu Frumos se reconstrueşte Distrus în timpul războiului fascist­­ Târgu­ Frumos cunoaşte în anii re­­­­gimului de democraţie populară o reconstruire grabnică. Numai în decursul a doi ani s-a construit în Târgui Frumos un nou sediu al poştelor şi telefoanelor. A­­ceastă­­construcţie este dotată cu toate cele necesare, bunei funcţionări a serviciilor: calorifer, săli spaţioase, locuinţe pentru salariaţii ce prestează aici, serviciul. Deasemeni, s-a construit o moară industrială, care în cursul acestei,luni va fi pusă la dispoziţia cetăţenilor pentru a măcina făină de calitate su­perioară. S-a amenajat apoi un, iaz în suprafaţă de circa 30 ha, constru­i cu dig de beton, unde se vor creşte importante cantităţi de peşte pe an Acest iaz va alimenta cu apă necesară şi reţeaua de cale ferată de pe tra­seul Tg. Frumos. Tot în cadrul lucră­rilor întreprinse s-a făcut în Tg. Fru­mos canalizarea pârâului Bahln­eţ p­e o distanţă de cca. 2 km. dânduri-se un curs normal, cu debit staţionar, fapt care­­ fac­e posibilă şi irigarea a 30 ha. cultivate cu legume. In pre­zent, în centrul oraşului se constru­eşte o piaţă model şi un magazin de mărfuri de larg consum. TEODOR MURAVSCHI corespondent Din ţările de democraţie populară înfloreşte cultura în R.P. Polonă Creşterea numărului elevilor şi studenţilor în R. P. Chineză. Ziarul „Cefanjiba'o” citează cifre care ilustrează marile succese,­ do­bândite de Republica Populară Chi­neză pe tărâmul învăţământului. Ziarul scrie că dacă s’ar­ face o comparaţie cu anul 1946, când şco­lile înregistraseră cel mai mare nu­măr de elevi din întreaga perioadă a regimului reacţionar al gomindanu­lui, se constată că numărul elevilor d­in şcolile elementare din China a crescut în anul 1952 de mai m­ult de două ori (cu 107 la sută), al elevilor din şcolile medii — cu 63­9 la sută, iar al studenţilor din­­şcolile de în­ăţământ superior — cu 69,9 la sută. Casa de Cultură Ozimst, d­in vocvo­ralul Opak ■nuu Šuratá la 1 Mai a­­. Activitatea bibliotecilor din Praga. Viaţa culturală în capitala Repu­blicii Cehoslovace, Praga, nu a înce­tat în timpul verii. Astfel, vara a­­ceasta au fost organizate numeroase concerte şi serate literare în parcu­rile de cultură şi odihnă din Praga­, iar Biblioteca centrală populară a oraşului Praga şi filialele sale raio­nale au desfăşurat o muncă intensă. Numai în cursul lunii iulie, 44.400 cititori au împrumutat 112.000­­voi me de la bibliotecile populare di Praga, dintre care 19.310 cărţi t­h­nice şi ştiinţifice, 1.519 opere de Tip latură marxist-lenijtistă și 17.457 lu­crări de beletristică din literatura so­vietică. In cursul lunii iulie, sălile de lectură din Praga au fost frecventate de peste 9.600 persoane.

Next