Flacăra Iaşului, decembrie 1953 (Anul 9, nr. 2264-2290)

1953-12-01 / nr. 2264

ad­ * , ivb*s? ■'5 -1 Pfekfflit ettri­­sée .Jurd­é, mlțl-văţ, organ al comitetului regional p. M. R. IAȘI şi al sfatului popular regional ANUL IX, Nr. 2264 MARȚI 1 DECEMBRIE 1953 4 PAGINI 20 BANI O contribuise de seamă la destinderea încordării internaţionale Nota Guvernului Sovietic din 26 Noembrie 1953, adresată guvernelor Franţei, Angliei şi S.U.A. constitue pentru oamenii cinstiţi de pretutin­deni o nouă dovadă grăitoare a nemă­suratei dorinţe de pace, a oamenilor sovietici. Noua manifestare a dorinţei sincere de a duce tratative în vederea micşoră­rii încordării in relaţiile internaţionale exprimată şi în propunerile anterioare din 4 August, 28 Septembrie şi 3 No­embrie de către U.R.S.S., vine să de­maşte cu tărie toate artificiile propa­gandistice mincinoase ale cercurilor guvernante din Occident. De fiecare dată când Guvernul Sovietic a venit cu iniţiative şi propuneri clare, pre­cise, menite să ducă la stabilirea de măsuri concrete de către miniştrii afacerilor externe ai Franţei, Angliei, S.U.A., R.P. Chineze şi U.R.S.S. pen­tru îndepărtarea tensiunii pe plan in­ternaţional, şi pentru rezolvarea pro­blemei germane de către miniştrii afa­cerilor externe ai Franţei, Angliei, S.U.A. şi Uniunii Sovietice, propa­ganda oficială şi neoficială occiden­tală urmărea cu tot dinadinsul să lase impresia că propunerile U.R.S.S. s-ar opune tratativelor. Acţionând în acest fel, aţâţătorii la război caută să prindă popoarele care doresc în mod sincer pace, în mrejele minciunii, aruncând vina în­cordării internaţionale asupra imagi­narei „lipse de dorinţă de colaborare a Uniunii Sovietice“. Oficinele de pro­pagandă şi ziarele puse în slujba mo­­nopoliştilor nu publică pur şi simplu propunerile sovietice sau le deformea­­ză intenţionat, iar în locul notelor Gu­vernului Sovietic scriu comentarii ten­denţioase şi calomniatoare. Specialiştii „războiului rece” s’au căznit în fel şi chip sa convingă popoarele din Occi­dent că ideea tratativelor nu mai este actuală „­din vina“ Uniunii Sovietice, şi că, prin urmare, ar fi justificată cică fr.teţirea cursei înarmărilor, că ar fi le aceea explicabilă graba extinderii bazelor de agresiune în Europa occi­dentală şi in întreaga lume. Politicii cercurilor guvernante din apus li se opune însă dorinţa po­poarelor de a se rezolva toate neîn­ţelegerile internaţionale pe calea tra­tativelor. Chiar numeroase cercuri burgheze din ţările capitaliste euro­pene, care nu ar putea fi bănuite de simpatii deosebite pentru ţările lagă­rului păcii şi socialismului, se ridică totuşi cu hotărire împotriva politicii de minciuni şi calomnii cu care în­cearcă monopolurile să justifice cursa înarmărilor şi setea de a se înbogăţi pe spinarea masselor. Până şi în par­lamentul englez, zeci de deputaţi la­burişti au depus zilele acestea o mo­ţiune cerând tratative intre cele cinci mari puteri. Noua Notă a Guvernului Sovietic din 26 Noembrie aduce de ac­eea o con­tribuţie de seamă la destrămarea ur­zelii de proastă calitate, a minciunii şi calomniei, fabricată în grabă de superatomiştii guvernanţi oficiali şi neoficiali din S.U.A., Anglia, şi Fran­ţa. Guvernul Sovietic se pronunţă din nou pentru tratative, el susţine prin fapte, propunerile făcute. In opoziţie cu dorinţa sinceră de pace a U.R.S.'S , caracterul separatist al conferinţei din Bermude dintre S.U.A., Anglia şi Franţa, nu numai că nu poate duce la rezolvarea problemelor legate de nece­­sitatea destinderii internaţionale, dar ''rin tendinţa ei de a opune un grup de state altor state, nu poate duce de­­­st. la intensificarea încordării inter­na­ţionale. . Pornind de la principiul că pentru examinarea problemei generale pri­n ne­­micşorarea încordării internaţio­nale şi in special a problemei ger­mane, este necesară convocarea unei onferinţe care nu trebue limitată la examinarea unei probleme oarecare, Guvernul Sovietic a considerat şi consideri­ necesară convocarea unei conferinţe cu participarea tuturor ma­rilor puteri fără nici o excepţie. Este absolut limpede pentru fiecare că fără participarea Republicii Popu­lare Chineze nu poate fi con­cepută o rezolvare a destinderii situaţiei internaţionale în ansamblul ei. Refuzul îndărătnic al cercurilor guvernante din S.U.A. de a colabora cu Guvernul R. P. Chineze, opunân­­du-i mănunchiul de transfugi din Tai­wan, demască tocmai caracterul în­gust şi reacţionar al modului de a trata o problemă atât de importantă, ca aceea a păcii în Asia. Nota Guver­nului Sovietic respinge şi aserţiunea făcută de notele puterilor occidentale din 16 Noembrie după care, atitudi­nea negativă a Uniunii Sovietice faţă de crearea „armatei europene“ ar re­prezenta cererea ca „Franţa, Marea Britanie şi Statele Unite să renunţe la toate planurile de asigurare a pro­priei lor securităţi“. In realitate, Uniunea Sovietică n‘a pus problema armatei proprii a pute­rilor occidentale. Ea nu s-a referit în niciuna din Notele trimise, la această chestiune. Creând insă „armata europeană” al cărei nucleu îl constitue forţele agre­sive şi revanşarde ale militarismului hitlerist, se urmăreşte de către cercu­rile guvernante din S.U.A., Anglia şi Franţa să se formeze unele grupări agresive din câteva state europene (Franţa, Germania occidentală, Ita­lia, Belgia, Olanda şi Luxemburg). Cât de mult urăsc popoarele statelor respective această „armată europea­nă“ este un fapt îndeobşte cunoscut. Dar nu este mai puţin adevărat că a­­ceastă armată agresivă, odată consti­tuită se va opune „unei serii întregi de alte state europene — Uniunii So­vietice, Poloniei, Cehoslovaciei şi al­tor ţări“. , î- ; ■■ ... - } ' Aşadar, crearea „armatei europene“ se face sub pretextul necesităţii „apă­rării" Europei occidentale, pe care de fapt nimeni nu o ameninţă, în schimb se urmăresc, scopuri agresive. Dealungul vremurilor, agresorii au încercat să înşele popoarele cu terme­nul de „apărare“ şi atacul mişelesc cu cuvântul de obţinere de „spaţiu vital“. Astăzi sub pretextul „apărării“ se urmăreşte crearea armatelor de a­­gresiune. In loc ca problema germană să fie rezolvată în interesul refacerii unităţii şi independenţei Germaniei ca stat democrat şi iubitor de pace, — aşa cum prevăd şi obligaţiile asu­mate de către marile puteri, în vede­rea preîntâmpinării unei noi agresiuni in Europa—se încearcă folosirea Ger­maniei occidentale ca forţă principală în planurile de agresiune. Nota So­vietică scoate, de aceea, în evidenţă faptul că printr-o înţelegere corespun­zătoare între toate ţările Europei, in­dependent de orânduirea lor socială, se va putea ajunge la asigurarea unei reale securităţi în Europa. In scopul examinării neîntârziate a problemei destinderii încordării inter­naţionale şi a asigurării securităţii în Europa, trebuesc luate măsuri cores­punzătoare. Ţinând seama de declara­ţia guvernelor occidentale cu privire la faptul că participarea la o conferin­ţă nu este legată de niciun fel de con­diţii preliminare, guvernul U.R.S.S. consecvent politicii sale de pace pro­pune o întâlnire a miniştrilor de ex­terne ai Franţei, U.R.S.S., Angliei şi S.U.A. în cursul căreia U.R.S.S. va pune în discuţie chestiunea convocă­rii într-un viitor apropiat a unei con­ferinţe a miniştrilor de externe ai ce­lor 5 mari puteri în scopul micşorării încordării în relaţiile internaţionale. Poporul nostru, profund interesat şi rezolvarea pe cale paşnică a liti­giilor internaţionale, salută cu toată căldura Nota Sovietică din 26 Noem­­brie în care el vede o nouă expresie a dorinței de pace a Uniunii Sovietice. Alături de popoarele iubitoare de pace din întreaga lume, poporul român spri­jină cu fermitate politica de pace a Marii Uniuni Sovietice. Primirea de către G. M. Malencov a ambasadorului Marii Britanii în U. R. S. S. MOSCOVA 30 (Agerpres)—TASS nusmite: La 28 Noembrie a. c. G. M. V­alencov, Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., a primit pe Ambasadorul Marii Britanii, sir Wil­liam Hayter. La primire a asistat V.M. Molotov, Ministrul Afacerilor Externe al URSS. In interiorul z i a ru l­u­­­i — Alegerile de deputaţi in sfatu­rile populare (pag. 2-a) — Cronica filmului : ,,Pădurea’’ (pag. 2-a) — Urmărind listele de alegători (pag. 3-a) întâlnirea învăţătorului Ion Du­­cu alegătorii săi (pag. 3-a). — Comună Hârşova fruntaşă la în­casarea impozitelor (pag. 3-a)] — Candidată Curpăn Maria în mijlocul alegătorilor din satul Gh. Doja (pag. 3-a)’ — Să fie lichidată lipsa de răspun­dere a consiliului de conducere a cooperativei din Busia (pag. 3-a) — Pentru întărirea legăturii dintre ştiinţă şi practică (pag. 3-a) — închiderea Sesiunii Consiliului Mondial al Păcii (pag. 4-a). .......... " ' ■■■■■■------ ■ 1 -----­— Rezoluţia generală a Consiliu­lui Mondial al Păcii (pag. 4-a) — Mesajul adresat de Consiliul Mondial al Păcii organizaţiilor şi personalităţilor care doresc slăbirea încordării internaţionale (pag 4 a) — Cercurile economice din Germa­nia occidentală cer stabilirea ime­diată a relaţiilor economice cu R.P Chineză (pag. 4­ a) PE Cresc veniturile băneşti, ale gospodăriei colective din Voineşti Una din principalele condiţii pentru întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective este şi aceea a creşterii continue a veniturilor bă­neşti. Sporirea producţiei de cereale şi le­gume, precum şi creşterea vitelor for­mează principalul izvor pentru obţi­nerea veniturilor băneşti, în gospodă­ria colectivă. Apariţia Hotărîrii guver­nului şi partidului cu privire la dez­voltarea sistemului de contractări, a­­chiziţii de animale, produse animale şi păsări constitue un imbold în munca colectiviştilor din Voineşti. Colecti­viştii au contractat cu cooperativa să îngraş­e două perechi de boi. Ei au pus deasem­eni la îngrăşat 6 porci care vor fi valorificaţi prin cooperativă. In cursul acestui an, colectiviştii din Voineşti au valorificat însemnate roduse agricole, dintre care : 2.000 g. carne de oaie, 400 kg. ceapă, 1.000 ouă, peste 600 kg. brânză de oi pre­cum şi însemnate cantităţi de legume şi zarzavaturi. Odată cu împărţirea veniturilor de sfârşit de an, după ce se vor plăti ratele împrumutului de stat, o parte din venitul bănesc va fi alocată pentru mărirea fondului de bază şi altă parte va fi împărţită co­lectiviştilor. Acest lucru dovedeşte pe deplin că, cu cât va creşte venitul bă­nesc al gospodăriei, cu atât va fi mai mare şi venitul în bani al fiecărui co­lectivist în parte. P. DOBREANU corespondent. Colectiviştii din Brădiceşti grăbesc terminarea construcţiilor Acordând importanţa cuvenită dez­voltării fermelor anexe, membrii gos­podăriei agricole colective „Veac Nou“ Brădiceşti, raionul Codăreşti, au pre­văzut anul trecut în planul de produc­ţie a gospodăriei construirea de graj­duri pentru vite, saivane pentru oi şi cocine pentru porci, încheind cu succes muncile agrico­le de toamnă, la îndemnul consiliului de conducere a gospodăriei, colecti­viştii au pornit cu toate forţele pentru terminarea­ acestor construcţii. Până în prezent a fost acoperit saivanul oi­lor şi sa început poditul cocinei de porci şi a grajdului pentru vite. Pe lângă muncile de construcţii, co­lectiviştii au început căratul gunoiu­lui de grajd, la grădina de legume şi zarzavaturi, reuşind până la această dată să transporte o cantitate de 15 tone. In fruntea muncilor se găsesc Constanţa Stoleru, Vasile Bujor, Ion Voicu şi alţii, care nu lipsesc de la lu­cru şi obţin zilnic depăşiri de normă. Ei sunt pe deplin convinşi că prin participarea efectivă­ la muncă, vor contribui din plin la întărirea şi în­florirea gospodăriei lor colective. B. VASILE corespondent. INN VISUL REGIUNII NOASTRE STAHANOVIŞTII NOȘTRI Lang Constantin, strungar stahanovist,­­Atelierele C.F.R. Pașcani. AU LUAT-O ÎNAINTEA TIMPULUI Zi de zi muncitorii şi tehnici­enii Secţiei de atelier Tc. Iaşi, antrenaţi în întrecere socialistă, obţin noi şi im­portante succese în îndeplinirea fru­moaselor angajamente ce şi le-au luat în cinstea alegerilor din 20 Decembrie. Astfel, planul anual a fost îndepli­nit cu mult înainte de termen, colec­tivul acestui atelier lucrând în contul lunii Martie 1954. In acelaş timp, prin folosirea metodei sovietice Kuzneţov şi prin folosirea rezervelor interne ale producţiei, s-au realizat importante economii la materiale, reducându-se simţitor preţul de cost al reparaţiilor. Totodată şi productivitatea muncii a crescut cu 35,1 la sută. Fruntaşă în întrecerea socialistă a fost echipa stahanovistă de tâmplari condusă de tov. Finchelstein Leizer, care a obţinut o depăşire de 80 la sută, stahanovistul lăcătuş Scutaru Chiftea şi-a depăşit planul cu 125 la sută, sta­hanovistul Claus Ion, pe lângă faptul că şi-a depăşit planul cu 175 la sută, a realizat şi importante economii la materiale. T ^.,1 -1 Succese de seamă au obţinut şi fie­rarul stahanovist Neagu D-tru, cu o depăşire de 67 la sută, brigada U.T.M. condusă d­e Miron Ion etc. Totodată intensificându-şi eforturile în cinstea alegerilor, utemiştii Botoşineanu Mi­­hai şi Lazăr Petru, lăcătuşi Tc. au primit înaltul titlu de stahanovist. Un aport deosebit în lupta pentru ridicarea producţiei şi a productivită­ţii muncii i-au dat iniţiativele crea­toare ale muncitorilor şi tehnicienilor din acest atelier, care­ au perfectat şi pus în practică peste 15 inovaţii şi ra­ţionalizări. De exemplu, stahanovistul Cernişov Gri­gore, tâmplar mecanic­ă pus în practică, 5 inovaţii dintre care un ab­sorbant de talaj. Prin noua inovaţie se îmbunătăţesc condiţiile de muncă ale muncitorilor prin absorbirea prafului şi talajului rezultat din prelucrarea materialului în timpul lucrului. In acelaş timp se recondiţionează continuu aerul din sala de maşini şi se evită deranjamten­­tele ce se pot ivi la motoare, cauzate de îmbâcsirea cu rumeguş. Dease­­meni se economiseşte munca a doi oameni, care înainte cărau talajul, ei putând fi folosiţi în prezent la alte lucrări. Ferarul stahanovist Săfcu Constan­tin ii perfecţionat un sistem de auto­­­­m­atizare a ciocanului mecanic din a­­telierul de fierărie. Acum în loc de 2 oameni sunt necesari numai unul, iar comandarea ciocanului se face în tim­pul util, coordonat cu mişcările de manipulare a pieselor. Noua inovaţie mai prezintă avantajul că reduce cheltuelile de manoperă cu 20 la sută la lucrările efectuate şi se evită acci­dentele.­­ V­­I- 1 Tov. Drăngi Mihăi maistru şef, a confecţionat un dispozitiv pentru ridi­cat şi colorat semnalele tip CFR.Pentru efectuarea acestei lucrări erau nece­sari 12 oameni. Acum prin aplicarea acestei perfecţionări sunt necesari nu­mai doi oameni. Deasem­eni înainte nu se puteau ridică şi coborî semna­lele în timpul circulaţiei trenurilor. Acum această operaţie se poate face şi în aceste condiţiuni. Pe regională se realizează în felul acesta, o economie anuală de 14.121 lei. CERESCU DUMITRU corespondent. Exemplu demn de unii şi întreprinderea Construcţii Căi Fe­rate Iaşi a înţeles să se intereseze în­deaproape de bunul mers al şcolii de 7 ani, Nr. 9 din oraşul nostru, spriji­nind cadrele didactice şi comitetul de părinţi în acţiunile gospodăreşti între­prinse până în prezent. De curând, din iniţiativa acestei în­treprinderi s-au transportat 2.009 kg. de cărbuni pentru şcoală. Dea­semeni a fost adusă cantitatea de 2 m3. de nisip şi s-a confecţionat o tablă nouă. Grija pentru asigurarea celor mai optime condiţii, manifestată de condu­cerea întreprinderii Construcţii Căi Ferate constitue un exemplu demn de urmat, ea dovedind dragostea şi inte­resul pentru bunăstarea fiilor oameni­lor muncii care frecventează cursurile acestei şcoli. Un nou club sportiv la Vaslui In anii regimului de democraţie populară, activitatea de cultură fizică şi sport din oraşul Vaslui a cunoscut o desvoltare tot mai mare. In oraşul nostru au luat fiinţă prin grija Comi­tetului de Cultură Fizică şi Sport de pe lângă sfatul popular raional multe terenuri şi săli sportive, unde nume­roşi oameni ai muncii îşi petrec cu drag orele libere. In cinstea alegerilor de deputaţi in sfaturile populare, cercul sportiv „Vo­­­inţa“, de pe lângă cooperativa de pro­ducţie meşteşugărească „30 Decem­brie“, a amenajat un club sportiv pen­tru salariaţii cooperativei. Acest club este dotat cu o masă de ping-pong, 4 mese de şah şi o bibliotecă cu peste 700 volume şi z­eci de reviste. Clubul are o vie activitate fiind frecventat zilnic de numeroşi munci­tori şi funcţionari ai cooperativei, care petrec aici ore plăcute jucând şah sau ping-pong şi citind cărţile şi revis­tele ce-i interesează. V . *s. HERŞCOVICI AVRAM corc­?pcfîi.ent In întâmpinarea alegerilor Elevii Şcolii Medii Tehnice de Cons­trucţii Civile şi Industriale întâmpină alegerile cu noi succese în muncă. Printre cei care­ votează pentru prima dată se numără utemişti ca M. Popa din anul IV B, Saul Pincu IV A, Ana Teodoru IV A, Bogdan Sbierea anul III şi alţii, care constitue exemplu de disciplină şi sunt în acelaş timp frun­taşi la învăţătură. Şcolarii se ocupă deasemeni cu agitaţia vizuală în vede­rea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare. Printre cei care sau eviden­ţiat în mod deosebit în această muncă s­e numără Creţu Vasile, Baciu Petru, Bărzoeş Constantin. Elevii M. Mara­ban, I. Codiţă, R. Antonescu şi alţii au mers din casă în casă desfăşurând o vie activitate în sprijinul campaniei de alegeri. Şi la gazeta de perete, al cărei responsabil teste utemistul A­­drian Gratz, sau publicat o serie de articole legate de alegeri, am ar fi ,,20 Decembrie, ziua alegerilor de­ de­putaţi în sfaturile populare”. V. CORNEANU corespondent La bibliotecă de stat V­­. Lenin din Moscova Biblioteca de stat „V. I. Lenin” din Moscova este una din cele mai mari biblio­teci din lume. Aici sunt aproape 17 mi­lioane de cărţi şi re­viste în 160 de limbi, printre care în 80 de limbi ale popoarelor din Uniunea Sovieti­că. Biblioteca primeş­te zilnic aproape 2.000 de cărţi şi re­viste şi peste 3.500 de ziare. Anul acesta, de pil­dă, biblioteca a primit din China şi din ţă­rile de democraţie populară peste 1­00 mii cărţi, ziare şi reviste. Printre aces­tea sunt lucrările lui Mao Tze-dun, lucră­rile lui Go Mo-jo din domeniul i­­­storiei cri­tice a Chinei, o cule­gere de versuri al­­clasicului poeziei cili­neze Tiui luan. Mii de­ ediţii, preţioase s’au primit din Bul­garia, Cehoslovacia, România şi din alte ţări. DIN TARA CONSTRUCTORILOR COMUNISMULUI O GRANDIOASA CONSTRUCŢIE Cura ale fruntaşilor din agricultură La Oriol a apărut cartea .,Experienţa conducerii unui col­hoz cu multe ramuri de producţie” de Ivan Lejepecov, preşedinte­le colhozului „Calea spre înflorire”, Erou al Muncii Socialiste. In cartea sa, Ivan Lejepecov îşi înmăr­tăşeşte experienţa a­­cumulată în decursul a­ultor ani de muncă El conduce colhozul de 20 de ani. Aceas­­tă gospodărie cu mul­te ramuri de produc­ţie este fruntaşi în regiunea Oriol. Aici sporeşte în per­ma­­nenţă producţia h hectar a tuturor cul­turilor agricole, pre­cum şi productivit­a­­tea creşterii animale­lor. Anul trecut, col­hozul a obţinut nu­mai din cultivarea cânepei un venit de 3 milioane ruble, iar horticultura, legumi­cultura şi creşterea a­nimalelor, i-au adus un venit de 650 000 de ruble. _­ ­(Agerpres) La 7 Septembrie 1953, au început cursurile în clădirea nouă a Universităţii de Stat „M. V. Lomonosov” de pe Colinele Lenin din Moscova. Studenţi din toate colţurile întinsei Uniuni Sovietice, ca şi din ţările de democraţie populară, printre care şi studenţii din ţara noastră studiază în acest măreţ palat al culturii. In clişeu: Aspect exterior al clădirii Universității de Stat„M. V. Lomonosov".

Next