Flacăra Iaşului, februarie 1954 (Anul 10, nr. 2316-2339)

1954-02-02 / nr. 2316

Proletari din toate firile, intri-vă­­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL­­ANUL X, Nr. 2316 MARȚI 2 FEBRUARIE 1954 4 PAGINI 20 BANI I a —Toată atenţia învăţământului popular de limba rusă. pag. 2-a — Bogata activitate a Institutului de Studii Româno-Sovietic. pag. 2-a — Spre o mai puternică pătrundere a muzicii în masse pag. 2-a — Din experienţa colhoznicilor din U.R.S.S.: învăţământul agrotehnic în colhoz, pag. 3-1 interiorul ziarul — Pentru mărirea producţiei de legume: Consfătuirea cu legumicul­torii din Iaşi pag. 3-a — In scopul îndeplinirii planului de achiziţii în raionul Vaslui, pag. 3-a — Semnarea protocolului cu privire la schimbul de mărfuri între U.R.S.S. şi Uniunea Economică belgo-luxem­­burgheză. pag. 3-a II 1 î — S­­cri­il obţinut de artiştii ro­­mâni la Leningrad pag. 3-a — 30 de ani de la apariţia ziarului american „Daily Worker” pag. l-a ^ — Conferinţa de la Berlin a mi­niştrilor afacerilor externe ai celor patru puteri. . . pag. 4­1 . — Deputaţii laburişti englezi criti­că refuzul lui Dulles cu privire la o conferință cu participarea R.P. Chi­neze pag. 4­1 Pentru întărirea prin toate mijloacele a alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănime în ţările de democraţie populară *) Sub conducerea partidelor lor co­muniste şi muncitoreşti, oamenii muncii din ţările de democraţie popu­lară, dind dovadă de iniţiativă cre­atoare, luptă activ, cu o uriaşă energie revoluţionară pentru înfăptuirea mă­reţelor sarcini­ ale construcţiei so­cialiste. Condiţia neapărată şi che­zăşia înaintării cu succes a ţărilor de democraţie populară este alianiţa din­tre clasa muncitoare şi ţărănime. Alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, alianţă orga­nizată de partidele comuniste şi mun­citoreşti şi in care rolul conducător aparţine clasei muncitoare, a devenit in toate aceste ţări o măreaţă forţă şi baza de neclintit a regimului de­mocrat-popular. In lupta pentru întărirea alianţei dintre clasa muncitoare, şi ţărănimea muncitoare, partidele comuniste şi muncitoreşti din ţările de democraţie populară se sprijină pe experienţa extrem de bogată a Partidului Comu­nist al Uniunii Sovietice. După ce a organizat alianţa dintre clasa munci­toare şi ţărănimea muncitoare, Parti­dul Comunist al Uniunii Sovietice a obţinut răsturnarea puterii capita­liş­­tilor şi moşierilor, instaurarea în Ru­sia a dictaturii proletariatului, lichi­darea claselor exploatatoare, desfiin­ţarea exploatării omului de către om şi a asigurat construirea primei socie­tăţi socialiste din lume. Alianţa de neclintit dintre clasa muncitoare şi ţărănime reprezintă principiul suprem al dictaturii proletariatului. Existenţa acestei alianţe a dat clasei muncitoare din U.R.S.S. posibilitatea de a înfăp­tui conducerea de stat a maselor largi de"constructori ai societăţii socialiste, de a respinge cu succes atacurile duş­manilor interni şi externi. Poporul so­vietic a obţinut succese istorice de importanţă mondială în dezvoltarea economiei şi culturii ţării sale şi con­tinuă cu încredere mersul său înainte, pe drumul spre comunism. Folosind larg experienţa Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi pro­pria lor experienţă, partidele comu­niste şi muncitoreşti din ţările de de­mocraţie populară întăresc neîncetat alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănime. Această măreaţă alianţă corespunde intereselor fundamentale ale maselor populare. Fără alianţa trainică dintre clasa muncitoare şi ţărănime nu poate fi obţinută victoria socialismului. ■ O manifestare vie a grijii perma­nente a partidelor comuniste şi mun­citoreşti pentru întărirea alianţei din­tre clasa muncitoare şi ţărănime, pentru satisfacerea nevoilor vitale ale oamenilor muncii de la sate, a con­stituit-o înfăptuirea reformelor agrare în ţările de democraţie populară. în­dată după eliberarea acestor ţări de sub jugul fascismului şi al imperia­lismului s-a desfăşurat aici lupta pen­tru trecerea pămînturilor moşiereşti în mîinile ţăranilor fără pămînt şi cu pămînt puţin. Reformele agrare au fost înfăptuite de către ţărănimea muncitoare cu ajutorul şi sub condu­cerea clasei muncitoare. In anii care au urmat nivelul cul­tural şi de trai al muncitorilor şi ţă­ranilor muncitori a crescut neîncetat. In lupta pentru înfăptuirea planurilor economiei naţionale, pentru crearea bazelor economice ale socialismului în ţările de democraţie populară creşte şi mai mult rolul şi însemnata­tea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănime, se măre­să ajutorul pe care oraşul 11 acordă satului, creşte * ) Din ,­Pentru pace trainică, pen­tru democraţie populară!’’ Nr.5 (27d) rolul oraşului ca forţă conducătoare in dezvoltarea satului pe drumul spre socialism. Sprijinind prin toate mijloacele cooperaţia de­ producţie la sate şi­­luînd măsuri pentru întărirea şi dezvoltarea ei pe baza liberului consimţămînt, partidele aplică în acelaşi timp măsuri importante care stimulează ridicarea producţiei in gospodăriile individuale ale ţăranilor săraci şi mijlocaşi. Sarcina fundamentală a partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările de democraţie populară este constru­irea societăţii socialiste. Această sarcină este indisolubil legată de grija pentru binele poporului, pentru satisfacerea maximă a nevoilor ma­teriale şi culturale mereu crescinde ale societăţii. Tocmai în vederea în­făptuirii acestei sarcini in ţările de democraţie populară au fost luate in ultimul timp măsuri serioase pentru ridicarea producţiei agricole, pentru mărirea investiţiilor în agricultură, în industria uşoară şi alimentară, pentru îmbunătăţirea aprovizionării popula­ţiei cu mărfuri industriale de larg con­sum, pentru intensificarea schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat, îmbu­nătăţirea comerţului, pentru satisfa­cerea largă a cerinţelor culturale crescinde ale ţăranilor muncitori. In Republica Populară Polonă, de pildă, cheltuielile capitale ale sta­tului pentru dezvoltarea agriculturii au crescut în 1953 de două ori in comparaţie cu 1949, iar în 1955 vor creşte cu 45% faţă de 1953; în Re­publica Populară Ungară şi Repu­blica Populară Romina investiţiile în agricultură vor creşte anul acesta de ori- Mari foloase va aduce ţă­rănimii majorarea preţurilor de achi­ziţionare la produsele agricole, efec­tuată în ultimul timp. Numai ca ur­mare a acestei măsuri populaţia să­tească din Cehoslovacia a primit su­­plim­entar anul trecut un venit de circa 900 milioane de­ coroane. In acelaşi timp guvernele ţărilor de de­mocraţie populară măresc creditele a­­cordate gospodăriilor ţărăneşti, le ajută prin anulări de datorii. Astfel, în Bulgaria gospodăriile colective ţărăneşti au păstrat în 1953 peste 450 milioane de lev, datorită anu­lării restanţelor şi a altor datorii. In aceasta îşi găseşte expresia concretă grija partidelor comuniste şi munci­toreşti şi a guvernelor ţărilor demo­­crat-populare pentru interesele ţără­nimii, pentru întărirea continuă a alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănime. In scopul dezvoltării continue a agriculturii, în ţările de democraţie populară se măresc livrările de trac­toare şi de alte maşini agricole, pre­cum şi de îngrăşăminte d­estinate sa­tului. O mare atenţie se acordă lăr­girii sistemelor de irigaţie. Astfel, în Romînia au fost alocate 350 milioane de lei pentru efectuarea în 1953- 1955 a unor lucrări de irigaţie în re­giunile secetoase. In Albania supra­faţa terenurilor irigate creşte — po­trivit planului cincinal — de la 39.000 la 100.000 ha. Clasa muncitoare din China şi Partidul Comunist Chinez au condus masele ţărăneşti din ţara lor la mă­reţe victorii in construirea vieţii noi. îndată după victoria revoluţiei în China, Guvernul popular a declarat desfiinţat sistemul proprietăţii fun­ciare feudale. Reforma agrară, în urma căreia trei sute de milioane de ţărani au primit 47 milioane hectare de pămînt, a ajutat ţărănimii mun­citoare din China să se smulgă pen­tru totdeauna din lanţurile asupririi feudale. Ţărănimea muncitoare din China a pornit pe drumul propăşirii şi al ridicării neîncetate a nivelului său de trai material şi cultural. Ins­ătărind prin toate mijloacele alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărăni­mea muncitoare, sub conducerea clasei muncitoare, Partidul Comunist Chinez a deschis poporului chinez calea spre socialism. In luptele grele împotriva interven­­ţioniştilor, masele populare din Repu­blica Democrat-Popul­ară Coreeană au demonstrat în faţa lumii întregi marea lor coeziune şi unitate, la baza căreia stă cucerirea istorică a poporului muncitor coreean — alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănime. Parti­dul Muncii din Coreea, poporul co­reean păzesc ca lumina ochilor a­­ceastă alianţă sfîntă şi se îngrijesc neîncetat de întărirea ei prin toate mijloacele. Construirea cu succes a bazelor so­cialismului în ţările de democraţie populară a arătat în mod concret în­tregii lumi profunda justeţe a tezei marxist-leniniste potrivit căreia mun­citorii şi ţăranii muncitori au interese comune în toate problemele vitale. Atit muncitorii, cit şi ţăranii munci­tori sunt profund interesaţi în păstra­rea şi consolidarea păcii, ca statul lor democrat-popular să se întărească zi de zi, să se întărească forţa economică a ţărilor lor, să crească bunăstarea şi să înflorească forţele spirituale ale poporului, să se consolideze poziţiile socialismului la sate şi să se aplice o linie consecventă orientată spre îngrădirea şi eliminarea chiaburimi, ca dezvoltarea ţării să meargă pe drumul socialist. In ţările de democraţie populară alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănime se întăreşte în condiţiile unei ascuţite lupte de clasă. Duşmanii democraţiei populare încearcă să fo­losească toate caile şi mijloacele pen­tru a desfăşura o activitate subver­sivă, pentru a semăna discordie între muncitori şi ţărani, pentru a slăbi a­­lianţa lor, înfăptuirea măsurilor pen­tru îmbunătăţirea condiţiilor mate­riale şi culturale de trai ale oamenilor muncii, dezvoltarea continuă — în­cununată de succes — a construcţiei socialiste, întărirea organizatorică şi economică a cooperativelor de pro­ducţie la sate, noul avînt creator în rîndurile maselor largi ale populaţiei ţărilor de democraţie populară pro­voacă furie în tabăra duşmanilor păcii, democraţiei şi socialismului. Duşmanii democraţiei populare se tem de alianţa dintre clasa muncitoa­re şi ţărănimea muncitoare, deoarece în unitatea maselor muncitoare de la oraşe şi sate ei văd o forţă de temut, care condamnă la eşec inevitabil toate planurile lor antipopulare, înfăptuind cu perseverenţă verificata politică le­ninistă a alianţei dintre clasa munci­toare şi ţărănime, sub conducerea clasei muncitoare, partidele comuniste şi muncitoreşti din ţările de democra­ţie populară demască cu hotărîre pe duşmanii socialismului şi păcii, întă­resc coeziunea lor, sporesc capaci­tatea de luptă a organizaţiilor de partid de la oraşe şi sate, întăresc legăturile lor cu masele largi ale oa­menilor muncii, sporesc vigilenţa re­voluţionară. Politica internă şi externă a parti­delor comuniste şi muncitoreşti din ţările de democraţie populară este clară şi apropiată tuturor oamenilor muncii. Ei sprijină cu căldură a­­ceastă politică şi luptă cu abnegaţie pentru înfăptuirea ei. Strîns uniţi în jurul partidelor comuniste şi mun­citoreşti, umăr la umăr, muncitorii şi ţăranii muncitori din ţările de de­mocraţie populară merg înainte pe drumul construirii unei vieţi noi. Şi nimic nu va zdruncina alianţa lor, întărită prin lupta eroică comună dusă timp de mulţi ani pentru demo­craţie, socialism şi pace. A apărut în limbile : rusă, română, fra­nceză, germană, engleză şi spaniolă „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară !41 Nr. 5 (273) Bucureşti. Organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti Cuprinde: ARTICOL DE FOND ; Pentru întări­rea prin toate mijloacele a alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărăni­me în ţările de democraţie populară. * * * Declaraţia lui V. M. Molotov în şedinţa din­ 25 ianuarie 1951 a conferinţei de la Berlin a miniştri­lor afacerilor externe ai celor patru puteri. ŞTEFAN JENDRYCHOWSHI : Grija pentru bunăstarea oamenilor muncii în ţările de democraţie populară. * * * „Cazul” Djilas şi realitatea iugoslavă. JAN MAREK : Note politice. Tutorii miopi ai „aşilor” hitlerişti. Informaţii de vânzare la toate librăriile, chioşcu­rile şi debitele O.C.L.—Preţul 40 bani1 Comunicat Prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, cu începere de la 1 Februarie 1954, s-a mărit conţinutul în aur al leului de la 0,079346 gr. aur fin la 0,148112 gr. aur fin. Pe baza conţinutului­ nou de aur al leului, cursul leului faţă de rublă se stabileşte la 1,50 lei pentru 1 rublă în loc de 2,80 lei pentru 1 rublă. Banca de Stat va determina cursul leului faţă de celelalte valute străine pe baza noului conţinut de aur al leului. Decorarea poetului Emil Isac cu „Ordinul Muncii""­. Printr-un decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republi­­cii Populare Rom­îne a fost conferit „Ordinul Muncii“, clasa I-a, poetu­lui Emil Isac, pentru merite deose-­ bite în activitatea sa literară. Decorarea scriitorului Marcel Breslaşu­ cu Ordinul „Steaua R.P.R." Prezidiul Marii Adunări Naţiona­­le a Republicii Populare Române a conferit Ordinul „Steaua Republicii Populare Romíne“, clasa 111-a, scri­itorului Marcel Breslaşu ,pentru me­rite deosebite pe­ tărîmul creaţiei artistice,, ,Agerpres. PE INI­EN­SUL REGIUNII NOASTRE Sporesc producţia de ulei ■Muncitorii de la fabrica de ulei „Răsăritul“ din Roman, lucrează cu avânt deosebit pentru, a traduce în fapt prevederile Hotărîrii Plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din August 1953. Ei sunt preocupaţi să sporească necontenit producţia de ulei necesar consumului oamenilor muncii. Desfăşurând tot mai larg întrece­rea socialistă, în care este antrenat aproape întregul colectiv de munci­tori­ şi tehnicieni de la această fabrică, s-au obţinut însemnate succese în producţie. Folosind la maximum timpul de lucru şi organizându-şi mai bine munca, pe echipe şi brigăzi planul de producţie pe primele 25 de zile ale lunii ianuarie, a fost depăşit cu 3,2 procente. Prin extragerea la maximum a miezului din coaje şi prin luarea unor măsuri tehnico-organiza­­torice­­aplicate la descojitor, s-au economisit din procentul admis de miez în coajă, 90 de kg. ulei. Fruntaşă în întrecere s-a situat echipa de presori condusă de Orest Bărbieru, care prin folosirea raţiona­lă a timpului de lucru, printr-o mai bună organizare a locului de muncă după metoda sovietică Voroşin şi-a depăşit norma de producţie pe prime­le 25 de zile ale lunii ianuarie, în proporţie de 27 la sută. Succese asemănătoare a realizat şi echipa de presori condusă de maistrul Joje Molodoi, care a obţinut o depăşire de normă de 26 la sută. Dintre echipele de muncitori care lucrează la rafinăria de­ ulei, fruntaşă s-a situat echipa condusă de Bordeia­­nu C-tin, care a reuşit să dea zilnic o producţie sporită de 10 la sută. In extragerea la maximum a mie­zului din coajă succese deosebite au obţinut muncitorii Gh. Creţu, Dumi­tru Albu şi utemistul Tamaş Albert. .9 np/mr-brrr Sa pregătesc pentru muncile agricole de primăvară Colectiviştii din gospodăria agri­colă colectivă Sofroneşti, raionul Ne­greşti acordă o atenţie deosebită pre­gătirilor din timp pentru muncile a­­gricole de primăvară, îndrumaţi în permanenţă de către organizaţia de bază, colectiviştii au terminat condi­ţionarea seminţelor şi în prezent repară uneltele necesare pen­tru muncile agricole de primăvară. Colectiviştii Ion Voicu, Neculai Ti­ron, Grigore Panainte şi alţii care nu lip­sesc de la muncă, sunt exemplu pentru toţi membrii gospodăriei.­­Deasemeni luptând pentru dezvolta­rea sectorului zootehnic al gospodă­riei ei au cumpărat un număr d­e 34 oi din cele 150 prevăzute în planul de producție al gospodăriei pe anul în curs.­­ ’ ION TIRON Folosind rezervele interne In cursul anului trecut colectivul de muncă al secţiei a IV-a mecanică de la Atelierele C.F.R. Paşcani a do­bândit succese importante în pro­ducţie, reuşind ca la începutul lunii Noembrie să-şi îndeplinească planul pe anul 1953. Ei au mărit producţia şi productivitatea muncii cu aproape 25% faţă de anul 1952. Aceste rezultate ne arată limpede cât de mari sunt rezervele interne ale producţiei, cât de multiple sunt posibilităţile de a spori necontenit producţia şi productivitatea muncii. Experienţa practică ne arată că una din principalele rezerve interne ale producţiei o constitue lupta pen­tru o mai bună folosire a utilajului. Mobilizarea acestei rezerve inter­ne este însă strâns legată de buna organizare a muncii şi a producţiei în aşa fel, încât lucrul să se desfă­şoare în mod ritmic, fără goluri la început de lună şi asalturi la sfârşi­tul ei, ceea ce cauzează timpi morţi şi uzarea utilajului. De acest lucru şi-au dat seama muncitorii de la secţia mecanică. Ei au pornit cu hotărîre lupta pentru îndeplinirea planului de stat pe anul în curs înainte de termen. Printre acei care au acordat o atenţie deosebită bunei folosiri a utilajului, se numără şi tov. Guţu Teodor, care însuşindu-şi experienţa strungarilor sovietici Bâcov-Bort­­chievici şi Colesov, a reuşit să dea în primele două decade ale lunii ia­nuarie, câte 3 norme zilnic. In acel­aş timp, tov. Guţu Teodor a calificat la locul de muncă, după metoda Cotlear,­ pe tânărul Vasile Ignat, care însuşindu-şi bine mese­ria de strungar şi-a depăşit sarcinile de plan cu 7%. Succese asemănătoare a obţinut şi tov. Fălticeanu Titus. Prin aplicarea metodelor de muncă sovietice el a strunjit şi degroşat de 2—3 ori mai multe tampoane, realizând în acelaş timp şi economii de energie elec­trică.­­ Deasemeni tov. Gh. Florescu, C. Pintilie şi alţii îşi însuşesc cu drag noua metodă Savici, de frezare ra­pidă, care permite folosirea la ma­ximum a maşinii şi îmbunătăţeşte calitatea produselor. Totodată, acordându-se atenţie jus­tei folosiri a materialului, s-au reali­zat şi economii în valoare de 2680 lei Aceste succese puteau fi şi mai mari dacă atelierul de fierărie ar fi trimis secţiei piese de dimensiuni normale. In felul acesta strungarii ar fi putut executa, zilnic, un plus de 10—15 bucăţi. Trimiţând însă piese cu dimen­siuni mai mari, în afară de faptul că se risipesc­ importante cantităţi de materie primă, dar se prelungeşte uneori timpul de strunjire cu a­­proape 60%. •***. In afară de această, în cadrul şe­dinţelor de producţie, numeroşi muncitori au criticat atitudinea unor muncitori ca Samoilă Puica, Ungu­reanu, Cecilia şi Gavrilescu Eugenia­, care întârzie sau lipsesc nemotivat de la lucru, creind astfel goluri în producţie. , Luptând pentru lichidarea acestor lipsuri,­­ muncitorii secţiei a IV-a mecanică, alături de întregul colec­tiv al întreprinderii sunt hotărîţi sa-şi organizeze munca tot mai bine, pentru a-şi menţine titlul de între­prindere fruntaşă. ST. BEJ­AN respondent COέT. lumânarea d­ in sala de festivităţi a fabricii de ţigarete, în prezenţa stahanovişti­­lor, fruntaşilor în producţie, şi a mun­citorilor şi­­funcţionarilor, a avut loc înmânarea carnetelor membrilor de sindicat din grupa Nr. 15. Cu acest prilej s-au înscris la cu­ 3­ni aţelor noilor membri la fabrica de ţigarete vânt numeroşi muncitori care şi-au luat angajamentul că vor căuta să lucreze cu spor pentru a mări pro­ducţia. Astfel, stahanoviştii Socea Vasile şi Drăgoi Alexandru, precum şi muncitorii Oancea Ana, Ionescu ete sindicat Mana şi Iacob Mircea şi-au luat­­an­gajamentul să nu precupeţească nici o clipa timpul lor liber şi să-şi ridice necontenit nivelul ideolo­gic, politic şi cultural. DUMITRU LASCAR corespondent Copilărie In Palatul Pionierilor din Capitală îşi duc activita­tea numeroase cercuri de artişti ama­tori in care pio­nierii talentaţi au posibilitatea sa şi dezvolte aptitudi­ni­le f e r i c i t ă In clişeul din stânga se vede o pereche de ti­neri dansatori din echipa de dansuri a pionierilor inter­­pretând un joc popular românesc, iar î n cealaltă un'; Sruz de­ pionieri din orchestra de bala laici a Palatului.

Next