Flacăra Iaşului, mai 1954 (Anul 10, nr. 2392-2416)
1954-05-03 / nr. 2392
Peg. 2 Au îndeplinit planul înainte de termen In întîmpinarea zilei de 1 Mai, aproape fiecare muncitor din secţiile întreprinderii „Proletarul”, care produce bunuri de larg consum, şi-a luat angajamentul de a-şi spori eforturile in muncă, de a folosi mai bine timpul de lucru, maşinile şi materia primă, în scopul măririi volumului de produse ce urmează să ia drumul pieţii. Muncitorii de la mori, de la fabricile de sifoane, de la piua de sumane, ca şi cei de la fabrica de cărămizi, vată şi teracotă, au muncit mai cu spor, realizîndu-şi angajamentele. Fochistul Postelnicu Ion, de la piua de sumane şi vopsitorie, îndeplinindu-şi sarcinile de plan a instalat totodată 2 ţevi de la cazanul cu aburi la baia recent amenajată. El a instalat de asemenea, un dispozitiv la bazinul de motorină, aducînd însemnate economii întreprinderii. La fel, tov. Leib Iosub, Chetran Gheorghe şi Croitorii fizic de la fabrica de sifoane, şi-au realizat planul înainte de termen, pregătind şi condiţiile pentru a începe fabricarea de răcoritoare. Succese de seamă au obţinut şi cei de la atelierul mecanic. Secţia electrică a atelierului, în care lucrează tov. Froimovici Adolf şi Iosub Solo, şi-a realizat planul în proporţie de 140 la sută. Tov. Sava Ion, lăcătuş, Mantu Ştefan, sudor, şi Ciubotaru Vasile, strungar, au obţinut în cursul acestei luni frumoase realizări. La secţia de vară şi cea de teracotă, cele mai frumoase realizări le-au obţinut tov. Ionescu Elena, Manea Maria, Teşcovschi Olga şi Rogojină Elena. Conştienţi că prin munca lor, prin sporirea cantităţii şi calităţii produselor, aduc şi ei aportul lor la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, salariaţii întreprinderii noastre au luptat cu însufleţire pentru a-şi îndeplini angajamentele. dv GLICMAN corespondent FLACaRii IAȘULUI Pe întinsul regiunii noastre în raionul Negreşti au fost terminate însămînţările Oamenii muncii din satele raionului Negreşti, trăiesc astăzi clipe de mare bucurie. In această zi, ei raportează plini de mîndrie patriotică, organelor de partid şi de stat că-şi însămînţează ultimele suprafeţe arabile din actuala campanie, îndeplinindu-şi astfel cu cinste angajamentul pe care şi l-au luat în vederea zilei de 1 Mai. Şi de această dată, exemplu însufleţitor în muncă l-au dat membrii celor 18 gospodării colective şi 22 întovărăşiri agricole, care au desfăşurat o susţinută muncă pentru aplicarea măsurilor agrotehnice înaintate, reuşind să termine primii pe raion muncile agricole de primăvară. In lupta pentru titlul de fruntaşi s-au evidenţiat colectiviştii din Sofroneşti, Poienari, Patricheni, Ipatele, Cuci şi întovărăşiţii din Glodeni, Războieni şi Ţibăneşti, care au încheiat cu succes lucrările agricole cu mult înaintea celorlalţi colectivişti şi întovărăşiţi. Pilda lor a constituit un puternic imbold pentru ţăranii muncitori cu gospodărie individuală, care, mobilizaţi de către organizaţiile de bază şi comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, au desfăşurat larg întrecerea patriotică pentru a efectua la timp şi în cele mai bture condiţiuni campania agricolă. Cu deosebită însufleţire au mumrit ţăranii muncitori din comuna Drăguşeni care, mobilizaţi cu pricepere de către organizaţia de bază, al cărei secretar este tov. Gheorghe Horleanu şi de comitetul executiv al sfatului popular, în fruntea căruia se află tovarăşa Irina Rîşcanu, au terminat amplet de însămînţat suprafeţele lor de teren, în condiţiile prevăzute de regulile agrotehnice. La fel au procedat şi ţăranii muncitori din comunele Dumeşti, Buhăieşti, Poienari şi altele. Ţăranii muncitori din satele raionului Negreşti s-au convins însă, din propria lor experienţă, că pentru a obţine o recoltă bogată nu este suficient numai să însămînţeze la timp, ci trebuie ca lucrările agricole să fie efectuate la un nivel agrotehnic cit mai înalt. Iată de ce, atunci cînd s-a popularizat şi importanţa aplicării metodei cultivării unor plante prăşitoare în cuiburi aşezate în pătrat, ca factor de seamă pentru efectuarea în cele mai bune condiţii a lucrărilor de întreţinere a culturilor şi pentru obţinerea de recolte bogate, nu a existat comună din raionul Negreşti, unde, după exemplul comuniştilor şi al deputaţilor, să nu se aplice această metodă. Pe întregul raion s-au însămînţat aproape 600 ha. cu porumb în cuiburi aşezate în pătrat, dintre care mai multde 300 ha. în unităţile socialiste. Raportînd aceste succese frumoase pe care le-au dobîndit, ţăranii muncitori din raionul Negreşti sînt hotărîţi să lărgească şirul acestor succese, pentru ca în acest an să obţină recolte mai mari, mai frumoase ca în anii trecuţi. Succese în munca de contractări Datorită grijii partidului şi guvernului, nivelul de trai al ţăranilor muncitori din comuna Ivăneşti, raionul Vaslui, creşte mereu. Clasa muncitoare trimite oamenilor muncii din această comună un volum tot mai mare de produse industriale pentru satisfacerea cerinţelor lor. Nu de mult a luat fiinţă în comună un magazin universal care este frecventat zilnic de zeci de ţărani muncitori. Acest lucru a fost popularizat de colectivul de muncă al cooperativei, care a îndemnat în acelaş timp ţăranii muncitori să-şi valorifice prin cooperativă produsele care le prisosesc. Ca urmare, un mare număr de ţărani muncitori s-au prezentat la cooperativă, pentru a încheia contracte de îngrăşare a animalelor. Printre primii care au încheiat asemenea contracte se numără şi ţăranii muncitori Vasile Botezatu, Vasile Ilaşcu şi Nicolae I. Neamţu, care s-au obligat să îngraşe cîte doi boi, iar Dumitru Bercea şi Gh. Oancea au contractat să predea cîte o voică. Aceste exemple au fost apoi urmate de numeroşi ţărani muncitori din această comună. ECATERINA OBREJA corespondență Adunare închinata luptei pentru pace Nu de mult, în oraşul Huşi, în sala cinematografului „Rodina” a avut loc o adunare închinată luptei pentru pace. Cu acest prilej, tov. Corcodel Dumitru, preşedintele comitetului raional de luptă pentru pace, a vorbit despre avîntul continuu al mişcării pentru pace. A conferenţiat apoi tov. Branişte Constantin, conferenţiar al Institutului Politehnic Iaşi, care a vorbit despre sarcinile ce stau în prezent în faţa luptătorilor pentru pace din ţara noastră, subliniind în acelaşi timp activitatea ce trebuie să odepună fiecare om cinstit în vederea întăririi statului nostru democrat-popular şi a consolidării păcii. Peste 500 cetăţeni au ascultat cu viu interes conferinţele prezentate. In încheiere şcoala medie de 10 ani împreună cu şcoala pedagogică au prezentat un bogat şi frumos program artistic. Colectiviştii măresc suprafeţele cultivate cu legume Membrii gospodăriei agricole colective „1 Mai“ din Romîneşti, raionul Iaşi, vor extinde în acest an cultivarea legumelor şi a zarzavaturilor pe o suprafaţă de 5 ha. grădină, dintre care 3 ha. irigate. In clişeu, Colectiviştii Arvinte Vasile şi Bargan Neculai, îngrijesc răsadurile cu multă atenţie şi pricepere. Angajamentul meu Am alcătuit această scrisoare în dorinţa de a arata că ziua de 1 Mai este pentru mine şi familia mea o mare sărbătoare, pe care o cinstim înfrăţiţi cu oamenii muncii de la oraşe. Cu ocazia acestei măreţe sărbători, socotesc că este o datorie a mea patriotică şi cetăţenească de a arăta că sînt hotărît ca în viitor să pășesc cu și mai multă dragoste pe drumul arătat de partid, care conduce poporul muncitor spre construirea socialismului în scumpa noastră patrie. De aceea, o grijă deosebită pentru mine este in primul rună să contribui la dezvoltarea agriculturii în satul nostru. O producţie agricolă sporită înseamnă un pas înainte spre belşug, pace şi socialism. , Deşi anul trecut am obţinut la cartofi o producţie medie la hectar de 33.000 kg., nu sînt totuşi pe deplin mulţumit de acest rezultat, deoarece socotesc că bine lucrat, pămîntul poate da şi mai mult. De aceea, sînt hotărît ca anul acesta să smulg ogorului meu roade mai bogate. In acest scop, am ţinut socoteală de sfatul agronomului. Am însămînţat porumbul şi cartofii în cuiburi aşezate în pătrat şi aştept ca plantele să răsară, ca să încep imediat lucrările de întreţinere, aşa după cum prevede hlotărîrea guvernului şi partidului din 3 martie 1954, căci e lucru ştiut că oricit de bine însămînţezi, dacă nu întreţii cum trebuie plantele, buruienile vatămă cultura şi pămîntul pierde apa căpătată din ploi. In astfel de condiţii nu se poate obţine o recoltă mare. Închei scrisoarea de faţă, arătînd că-mi voi munci ogorul mai organizat şi după toate indicaţiile agrominimului, pentru că astfel îmi dau seama că voi putea contribui la înflorirea patriei noastre. GH. CIOLAC ţăran muncitor din comuna Tătăruşi, raionul Paşcani O secţie de reparaţii a instalaţiilor interioare de apă şi canal Pentru a veni în sprijinul oamenilor muncii din oraşul nostru, pe lingă întreprinderea de locuinţe şi localuri, a luat fiinţă o secţie de reparaţii a instalaţiilor interioare de apă şi canal. Această secţie este bine aprovizionată cu tot materialul necesar reparaţiilor şi un număr însemnat de specialişti. Pentru ca reparaţiile să se poată face la timp, s-a organizat o comisie care înregistrează toate sesizările făcute de către cetăţeni în legătură cu defectarea conductelor de apă şi canal. Noi unităţi comerciale Pentru îmbunătăţirea sistemului de deservire a consumatorilor, în cartierele muncitoreşti din oraşul nostru, iau fiinţă noi unităţi comerciale. Astfel, în cartierul C.F.R. „Aurora“ s-a deschis un centru de pâine, iar înCalea Galaţii s-a deschis în cinstea zilei de 1 Mai, un magazin O.C.L. „Alimentara“ care va desface: paste făinoase, peşte conservat, mezeluri, conserve de legume, unt, săpunuri, precum şi produse alimentare raţionalizate. Nr. 2392 Tot mai multe aparate de radio pentru oamenii muncii Utemistul Bălan Ion, fruntaş în producţie de la fabrica „Radio Popular”, lucrează la incasetarea aparatelor de radio tip „S.- 531” cu baterie. In cinstea zilei de 1 Mai, el şi-a depăşit norma în medie cu 100 la suta, înfiinţarea „Camerei deputatului" la Iaşi Pentru o mai strînsă legătură a comitetului executiv cu deputaţii şi pentru desfăşurarea muncii acestora in cele mai bune condiţii, s-a inaugurat „Camera deputatului” pe lingă sfatul popular al oraşului Iaşi. Aici, este amenajată o cameră de studiu şi documentare şi o bibliotecă cu diferite broşuri şi materiale publicate în presă, în legătură cu activitatea deputaţilor. La „Camera deputatului” se vor ţine şedinţele comisiilor permanente, se va discuta planul de muncă al comitetului executiv al sfatului popular, iar în registrul „activitatea deputatului” vor fi consemnate acţiunile deputaţilor care au desfăşurat o muncă rodnică. „Camera deputatului” va avea un comitet de conducere, care are menirea să îndrume îndeaproape activitatea deputaţilor, să contribuie la pregătirea acestora din punct de vedere al muncii practice şi la ridicarea nivelului lor cultural, politic şi ideologic. In vederea desfăşurării muncii în bune condiţii, în planul de muncă pe trimestrul II al „Camerei deputatului“ este prevăzută dezbaterea următoarelor probleme: sfaturile populare, organe ale puterii de stat,activitatea comisiilor permanente ale sfătuillor populare, activitatea deputaţilor privind mobilizarea cetăţenilor la buna gospodărire şi înfrumuseţare a oraşului şi popularizarea de către deputaţi a Hotărîrii guvernului şi partidului cuprinzînd construcţiile de locuinţe. De asemenea, în trimestrul II se va organiza un mare număr de comisii de stradă, care vor funcţiona pe lingă circumscripţiile electorale. Primul comitet de stradă va fi ales zilele acestea în circumscripţia electorală Nr. 5, la şcoala din Calea Galaţii, în cadrul unei adunări cetăţeneşti, urmînd ca în mod treptat să se aleagă şi alte carterede stradă. Realizări şi acţiuni gospodăreşti PRIN MUNCA VOLUNTARA In cinstea măreţei sărbători a oamenilor muncii, 1 Mai, ţăranii muncitori din Icuşeşti au hotărît sa-şi înfrumuseţeze satul. Astfel, prin muncă voluntară ei au plantat în faţa şcolii şi dealungul uliţelor cîteva sute de pomi fructiferi. Ţăranii muncitori au lucrat, de asemenea la curăţirea şanţurilor, la refacerea podeţelor şi aşezarea barelor la podeţe. O muncă deosebită au desfăşurat-o ţăranii muncitori Ioachim Vieru, Dumitru Negurici, Elena Soiman şi alţii. C. CAUTIŞANU corespondent O OLARIE IN COMUNA HOLBOCA Intr-o şedinţă cu deputaţii, comitetul executiv al sfatului popular al comunei Holboca a studiat, acum cîtva timp, posibilitatea deschiderii unei olarii în satul Holboca, întrucît pămîntul lutos din împrejurimi este indicat pentru aceasta. In momentul de faţă această olărie confecţionează diferite vase de lut , castroane, străchini, vase de flori, etc. PENTRU ÎNFRUMUSEŢAREA ORAŞULUI Pentru înfrumuseţarea Iaşului, comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc a hotărît să se planteze diferiţi pomi în grădina sfatului popular şi în parcul 1 Mai. In ultimul timp, în aceste două grădini s-au plantat un număr de 250 tei şi plopi. In acelaşi timp s-au mai plantat pe strada Ţuţora şi pe şoseaua Iaşi-Voineşti peste 1600 de pomi. Prin muncă voluntară şi cu sprijinul deputaţilor din circumscripţiile străzilor : Carpați, Frumoasa, Olari, Viilor etc. s-au transportat peste 100 m.c. de moloz și s-au nivelat străzileacestor cartiere. ★ Momente în timpul însămînţărilor de primăvară MARCATOARELE La căminul cultural din Costeşti, Tg. Frumos, erau adunaţi mulţime de cetăţeni. II ascultau cu interes pe agronomul raionului, care le explica despre noua metodă a însămînţatului porumbului, în cuiburi aşezate în pătrat. Pînă aici, toate au mers bine. Oamenii au priceput, au fost chiar bucuroşi că vor însămînţa în cuiburi aşezate în pătrat, pentru a avea roade bogate. Cînd veni însă ,vorba despre marcator, ceva păru neclar.— O fi bună metoda asta, nu zic, dar mai trebuie o grămadă de lucruri, îi zise Ioan Cîrtiţă lui Dumitru Palade. Marcatorul ăsta, zău, nu ştiu cum dracu l-ai meşteri... Număi Constantin Prisăcaru, un om între două vîrste, care stătea mai în faţă, lîngă agronom, îşi nota din cînd în cînd cîte ceva într-un caiet, îşi făcuse chiar şi un fel de schiţă a marcatorului cu şase dinţi. După scurt timp, adunarea luă sfîrşit... Cetăţenii plecară spre casele lor. Constantin Prisăcaru şi Dumitru Divoiu, secretarul statului, rămăseseră să mai discute. — Ei, ce zici bădie Costică, facem marcatorul ? Hai că te pricepi la lemnărie. .. Trebuie doar să semănăm porumbul în pătrat. . . — Tocmai mă gîndeam cum să-l fac. Agronomul ne-a explicat că marcatorul trebuie să aibe şase dinţi, dar eu cred că ar putea să aibe şi patru. — Bine, mai gîndeşte-te — îi spuse secretarul — şi vin o mîinie neapărat la sfat să-mi spui ce-ai făcut. _ __ Constantin Prisăcaru se îndreptă spre casă. In drum, se întîlni cu loan Cîrtiţă. II muncea și pe el gîndul cum dracu o fi cu marcatorul, că vroia să samene jumătate de hectar de porumb în cuiburi așezate în pătrat. Să se apuce de lucru, că de, timpul nu așteaptă... — Eu, bădie Ioane, m-am hotărît; l-oi face cu șase dinți, așa cum ne-a spus agronomul. — Eu unul, am să-l croesc cu patru dinți, cred că-i mai potrivit.. A doua zi, la sfatul popular, Prisăcaru s-a întîlnit cu Ioan Cîrtiță. La început, s-au privit întrebător unul pe altul, apoi Prisăcaru glăsui: — Cu ce treburi ? — Ia, cu marcatorul ăsta, l-am dat gata. — Și eu, la fel. Dar să-l vadă și tovarăşul secretar. Cum de s-a nimerit, dar l-au întîlnit şi pe agronomul de la raion. Acesta, privi ambele marcatoare, zîmbi şi spuse vesel: — Am uitat ieri să vă spun Marcatorul se poate face cu şase dinţi, cu patru sau chiar cu trei. Le-aţi făcut amîndoi bine. Acum să ne vedem la cîmp, la rarcat şi apoi la semănat. Constantin Prisăcaru şi Ioan Cîrtiţă şi-au zîmbit prieteneşte. Au realizat o treabă bună. Şi chiar în aceiaşi zi şi-au marcat terenul pentru însămînţatul porumbului în cuiburi aşezate în pătrat. CIND AI 18 ANI In dimineaţa aceea, Vasile Sabălac era roşu lă faţă de supărare. — Auzi sineata, să-mi ţină şase tractoare în loc... — Cine ? — îl întrebă cu mirare un muncitor mai vîrstnic, care se afla în curtea staţiunii. Acesta, auzise exclamaţia flăcăului cu părul blond ascuns sub basca pe care o purta marinăreşte şi era tare curios să afle ce vînt îl adusese pe Sabadac la staţiune, în plină campanie, cînd nu e timp de pierdut. — Ei asta-i ! Ce, nu vezi ?. Iată-l colo pe magazionerul nostru. Şi-a găsit acum de vorbă cu un puşti, cînd eu aştept să-mi dea benzina. Dar ce crede dumnealui, că băeţii mei au timp să-l aştepte ? Dacă terminăm azi pe tarlalele întovărăşirilor, de mîine începem lucrul la individuali.. * Ca să vezi, degeaba am venit tot într-o fugă pînă aici. Muncitorul ascultă cu atenţie cele spuse de Sabadac, căruia nu-i dădeai mai mult de 17-18 ani, începuse tînărul să-i povestească despre magazionerul de la carburanţi. Că-i aşa şi pe dincolo, că-i place să vorbească mult şi se ţine de snoave, dar că totuşi e „băiat bun“. — Tovarăşe Sabadac, vezi bine că omul nu stă de pomană, îl lămuri pe băiat. Trebue să fie ceva foarte imimportant, îşi dădu cu părerea muncitorul. Sabadac surise ironic. Se uită ştrengăreşte la magazioner şi la „puşti“ şi vorbi cu glas tare: — Ian te uită ce discuţie aprinsă între tovarăşul magazioner şi o mogildeaţă... Da, el e. Dumitru al lui Roşu, 4jţg cglediya, din Pjibeşti. II cunosc şi pe el şi pe tată-su. Tată-su, harnic om... Asta, mai trebue să crească mult ca să pot vorbi şi despre el. Vasile Sabadac se plictisise să mai vorbească şi se îndepărtă spre cei doi cu hotărîrea să-l lămurească el pe, „puşti“. — In definitiv, tu ce vrei, măi Dumitre ? Ce-l ţii de vorbă pe tovarăşul magazioner ? — Cică vrea să vie la SMT, interveni magazionerul, luîndu-i apărarea lui Dumitru Roşu. I-am spus că e încă mic, dar el nu mă înţelege. O ţine morţiş că aşa a fost şi Huzum şi chiar tu, cînd aţi plecat la SMT. Că nici voi nu eraţi mai mari. — Uite ce este, măi Dumitre, vorbi Vasile Sabadac, cu un aer de vădită superioritate. Eu nu prea am timp de discuţii. Noi, tractoriştii, sîntem în campanie, în întrecere, şi sincer să-ţi spun, nu vreau să pierdem steagul de fruntaş din pricina ta, pentru că stai la taifas cu tovarăşul magazioner şi-l întîrzii să ne dea benzină... Cît despre tine, apoi, uite ce te sfătuiesc: fă şi tu şcoală cum am făcut eu şi pe urmă o să devii tractorist. O s-ajungi poate chiar şef de brigadă, ca mine. Trebuie însă muncă, puştiule, nu aşa cum crezi tu... Dumitru Roşu, „puştiul“, ascultă cu luare aminte, cuvintele lui Sabadac, căutînd să le înţeleagă bine rostul. Sabadac şi magazionerul S.M.T.ului din Codăeşti plecară să încarce benzina pentru tractoare. Cînd terminară treaba şi maşina porni din curtea S.M.T.-ului, magazionerul spuse cu glas tare: r— .Odată băiat, Sabadac ăsta. E cel mai bun şef de brigadă. E fruntea pe staţiune. Să-l vezi la lucru. Ehei, cînd ai 18 ani ca Sabadac... Tractoarele K. D. 35 amuţiseră. Cei din brigada şasea, care lucrau pe tarlalele întovărăşirii din Micleşti erau adunaţi în vagonul dormitor şi prînzeau. Mîncau cu poftă. Mai ales C-tin Huzum, un băiat blond, cu ochi albaştri, înfuleca pe nerăsuflate. Ion Luca, un tractorist mai mărunţel, începu deodată să rîdă. — Iese fum din tine, măi Huzum, de atîta mîncare. — O ieşi, nu zic. Dar cu motorul de la tractorul tău supraîncărcat cum rămîne ? — Cum adică supraîncărcat ? — Păi motorul tractorului tău scoate fum şi asta înseamnă că-i supraîncărcat. Trebuie să-ţi reglezi mai bine pompa de alimentare, nu cred ca segmenţii să fie uzaţi ... Dar staţi să vină pontatorul, să vedem ce lucru a făcut pînă astăzi brigada noastră. Ion Luca îl străfulgera cu privirile pe Huzum. Se supărase foc pe el. Tractoriștii terminară de mîncat. Pontatorul Alexandru Ciobanu veni în vagon şi începu să citească din-, tr-un caiet: Huzum 148 la sută, Pînzaru 115 la sută. Ăștia şi-au îndeplinit de mult planul de producţie ba l-au şi depăşit. Ion Luca, în schimb, are numai 85 la sută din plan. Din cauza asta brigada noastră are pînă acum 94 de procente...”. C-tin. Huzum interveni în discuţie. — Uitaţi-vă, băieţi. N-aş putea zice că nu muncim. Dar de ce a rămas Luca în urmă cu planul? Pentru că nu-şi îngrijește suficient tractorul. — Vom începe peste o oră să lucrăm pe ogoarele țăranilor muncitori cu gospodărie individuală. Trebuie să facem lucru de nădejde. Să vadă și oamenii de prin locurile astea de ce sîntem noi în stare. Mai întîi, eu și cu Luca, vom vedea de tractor... de fum... Pînzaru și Andrei să treacă să lucreze la individuali... In toiul discuției, apăru în ușa vagonului un om voinic, înalt. — Poftă bună, flăcăi, Ie spuse el. Cînd începeți lucrul pe ogorul meu ? — Vino să ne vezi chiar după amiază, tovarăşe David. Ţi-om face lucru bun, glăsui tractoristul fruntaş Vasile Pînzaru. — Da, vă ştiu doar băieţi de ispravă, zise Ilie David din Micleşti. Şi-apoi vreau să obţin o recoltă bogată... Că doar statul mă ajută în treabaasta. Peste cîteva zile m-am întîlnit la sfatul popular comunal din Micleşti cu pontatorul brigăzii şi cu Ilie David. Pontatorul ne-a povestit că Huzum şi Luca s-au împăcat şi că motorul lui Luca nu mai scoate fum. Luca şi-a îndeplinit şi el planul. Brigada a şasea şi-a depăşit planul de producţie pe întreaga campanie de primăvară. Cit despre Ilie David, aceasta ne-a zis simplu: — Bun lucru, chiar foarte^bun, mi-au făcut tractoriştii după ştiinţa agrotehnică.. * UN MOTOR FUM CARE SCOATE