Flacăra Iaşului, mai 1954 (Anul 10, nr. 2392-2416)

1954-05-03 / nr. 2392

Peg. 2 Au îndeplinit planul înainte de termen In întîmpinarea zilei de 1 Mai, a­­proape fiecare muncitor din secţiile întreprinderii „Proletarul”, care pro­duce bunuri de larg consum, şi-a luat angajamentul de a-şi spori efor­turile in muncă, de a folosi mai bine timpul de lucru, maşinile şi materia primă, în scopul măririi volumului de produse ce urmează să ia drumul pieţii. Muncitorii de la mori, de la fabri­cile de sifoane, de la piua de sumane, ca şi cei de la fabrica de cărămizi, vată şi teracotă, au muncit mai cu spor, realizîndu-şi angajamentele. Fochistul Postelnicu­ Ion, de la piua de sumane şi vopsitorie, îndepli­­nindu-şi sarcinile de plan a instalat totodată 2 ţevi de la cazanul cu a­­buri la baia recent amenajată. El a instalat de asemenea, un dispozitiv la bazinul de motorină, aducînd în­semnate economii întreprinderii. La fel, tov. Leib Iosub, Chetran Gheorghe şi Croitorii fizic de la fa­brica de sifoane, şi-au realizat planul înainte de termen, pregătind şi con­diţiile pentru a începe fabricarea de răcoritoare. Succese de seamă au obţinut şi cei de la atelierul mecanic. Secţia e­­lectrică a atelierului, în care lucrează tov. Froimovici Adolf şi Iosub Solo, şi-a realizat planul în proporţie de 140 la sută. Tov. Sava Ion, lăcătuş, Mantu Ştefan, sudor, şi Ciubotaru­ Vasile, strungar, au obţinut în cursul acestei luni frumoase realizări. La secţia de vară şi cea de tera­cotă, cele mai frumoase realizări le-au obţinut tov. Ionescu Elena, Ma­nea Maria, Teşcovsch­i Olga şi Ro­gojină Elena. Conştienţi că prin munca lor, prin sporirea cantităţii şi calităţii produse­lor, aduc şi ei aportul lor la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, salariaţii întreprinderii noastre au luptat cu însufleţire pentru a-şi înde­plini angajamentele. dv GLICMAN corespondent FLACaRii IAȘULUI Pe întinsul regiunii noastre în raionul Negreşti au fost terminate însămînţările Oamenii muncii din satele raionului Negreşti, trăiesc astăzi clipe de mare bucurie. In această zi, ei raportează plini de mîndrie patriotică, organelor de partid şi de stat că-şi însămîn­­ţează ultimele suprafeţe arabile din actuala campanie, îndeplinindu-şi astfel cu cinste angajamentul pe­ care şi l-au luat în vederea zilei de 1 Mai. Şi de această dată, exemplu în­­sufleţitor în muncă l-au dat membrii celor 18 gospodării colective şi 22 în­tovărăşiri agricole, care au desfă­şurat o susţinută muncă pentru a­­­plicarea măsurilor agrotehnice îna­intate, reuşind să termine primii pe raion muncile agricole de primăvară. In lupta pentru titlul de fruntaşi s-au evidenţiat colectiviştii din So­­froneşti, Poienari, Patricheni, Ipatele, Cuci şi întovărăşiţii din Glodeni, Războieni şi Ţibăneşti, care au în­cheiat cu succes lucrările agricole cu mult înaintea celorlalţi colectivişti şi întovărăşiţi. Pilda lor a constituit un puternic imbold pentru ţăranii muncitori cu gospodărie individuală, care, mobilizaţi de către organizaţiile de bază şi comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, au des­făşurat larg întrecerea patriotică pen­tru a efectua la timp şi în cele mai b­ture condiţiuni campania agricolă. Cu deosebită însufleţire au mumrit ţăranii muncitori din comuna Dră­­guşeni care, mobilizaţi cu pricepere de către organizaţia de bază, al cărei secretar este tov. Gheorghe Horleanu şi de comitetul executiv al sfatu­lui popular, în fruntea căruia se află tovarăşa Irina Rîşcanu, au terminat amplet de însămînţat su­prafeţele lor de teren, în condiţiile prevăzute de regulile agrotehnice. La fel au procedat şi ţăranii munci­tori din comunele Dumeşti, Buhăieşti, Poienari şi altele. Ţăranii muncitori din satele raio­nului Negreşti s-au convins însă, din propria lor experienţă, că pentru a obţine o recoltă bogată nu este suficient numai să însămînţeze la timp, ci trebuie ca lucrările agricole să fie efectuate la un nivel agroteh­nic cit mai înalt. Iată de ce, atunci cînd s-a popularizat şi importanţa aplicării metodei cultivării unor plante prăşitoare în cuiburi aşezate în pătrat, ca factor de seamă pentru efectuarea în cele mai bune condiţii a lucrărilor de întreţinere a culturi­lor şi pentru obţinerea de recolte bo­gate, nu a existat comună din raio­nul Negreşti, unde, după exemplul comuniştilor şi al deputaţilor, să nu se aplice această metodă. Pe în­tregul raion s-au însămînţat aproape 600 ha. cu porumb în cuiburi aşezate în pătrat, dintre care mai mult­­de 300 ha. în unităţile socialiste. Raportînd aceste succese frumoase pe care le-au dobîndit, ţăranii mun­citori din raionul Negreşti sînt ho­­tărîţi să lărgească şirul acestor suc­cese, pentru ca în acest an să obţină recolte mai mari, mai frumoase ca în anii trecuţi. Succese în munca de contractări Datorită grijii partidului şi gu­vernului, nivelul de trai al ţărani­lor muncitori din comuna Ivă­­neşti, raionul Vaslui, creşte me­reu. Clasa muncitoare trimite oame­nilor muncii din această comună un volum tot mai mare de produse in­dustriale pentru satisfacerea cerinţe­lor lor. Nu de mult a luat fiinţă în comu­nă un magazin universal care este frecventat zilnic de zeci de ţărani muncitori. Acest lucru a fost popularizat de colectivul de muncă al coope­rativei, care a îndemna­t în acelaş timp ţăranii muncitori să-şi valori­fice prin cooperativă produsele care le prisosesc. Ca urmare, un mare număr de ţă­rani muncitori s-au prezentat la coo­perativă, pentru a încheia contracte de îngrăşare a animalelor. Printre primii care au încheiat asemenea contracte se numără şi ţăranii mun­citori Vasile Botezatu, Vasile Ilaşcu şi Nicolae I. Neamţu, care s-au obli­gat să îngraşe cîte doi boi, iar Dumi­tru Bercea şi Gh. Oancea au con­tractat să predea cîte o voică. Aceste exemple au fost apoi urmate de nu­meroşi ţărani muncitori din această comună. ECATERINA OBREJA corespondență Ad­­unare închinata luptei pentru pace Nu de mult, în oraşul Huşi, în sala cinematografului „Rodina” a avut loc o adunare închinată luptei pentru pace. Cu acest prilej, tov. Corcodel Du­mitru, preşedintele comitetului raio­nal de luptă pentru­ pace, a vorbit despre avîntul continuu al mişcării pentru pace. A conferenţiat apoi tov. Branişte Constantin, conferenţiar al Institutu­lui Politehnic Iaşi, care a vorbit despre sarcinile ce stau în prezent în faţa luptătorilor pentru pace din ţara noastră, subliniind în acelaşi timp ac­tivitatea ce trebuie să o­­depună fie­care om cinstit în vederea întăririi statului nostru democrat-popular şi a consolidării păcii. Peste 500 cetăţeni au ascultat cu viu interes conferinţele prezentate. In încheiere şcoala medie de 10 ani împreună cu şcoala pedagogică au prezentat un bogat şi frumos pro­­gram artistic. Colectiviştii măresc suprafeţele cultivate cu legume Membrii gospodăriei agricole colective „1 Mai“ din Romîneşti, ra­ionul Iaşi, vor extinde în acest an cultivarea legumelor şi a zarzavatu­rilor pe o suprafaţă de 5 ha. grădină, dintre care 3 ha. irigate. In clişeu, Colectiviştii Arvinte Vasile şi Bargan Neculai, îngrijesc răsadurile cu multă atenţie şi pricepere. Angajamentul meu Am alcătuit această scrisoare în dorinţa de a arata că ziua de 1 Mai este pentru mine şi familia mea o mare sărbătoare, pe care o cinstim înfrăţiţi cu oamenii muncii de la o­­raşe. Cu ocazia acestei măreţe sărbă­tori, socotesc că este o datorie a mea patriotică şi cetăţenească de a arăta că sînt hotărît ca în viitor să pășesc cu și mai multă dragoste pe drumul arătat de partid, care conduce poporul muncitor spre construirea socialismu­lui în scumpa noastră patrie. De aceea, o grijă deosebită pentru mine este in primul rună să contribui la dezvoltarea agriculturii în satul nostru. O producţie agricolă sporită înseamnă un pas înainte spre belşug, pace şi socialism. , Deşi anul trecut am obţinut la car­tofi o producţie medie la hectar de 33.000 kg., nu sînt totuşi pe deplin mulţumit de acest rezultat, deoarece socotesc că bine lucrat, pămîntul poate da şi mai mult. De aceea, sînt hotărît ca anul a­­cesta să smulg ogorului meu roade mai bogate. In acest scop, am ţinut socoteală de sfatul agronomului. Am însămînţat porumbul şi cartofii în cuiburi aşezate în pătrat şi aştept ca plantele să răsară, ca să încep imediat lucrările de întreţinere, aşa după cum prevede hlotărîrea guver­nului şi partidului din 3 martie 1954, căci e lucru ştiut că oricit de bine însămînţezi, dacă nu întreţii cum tre­buie plantele, buruienile vatămă cul­tura şi pămîntul pierde apa căpătată din ploi. In astfel de condiţii nu se poate obţine o recoltă mare. Închei scrisoarea de faţă, arătînd că-mi voi munci ogorul mai organi­zat şi după toate indicaţiile agromi­­nimului, pentru că astfel îmi dau seama că voi putea contribui la în­florirea patriei noastre. GH. CIOLAC ţăran muncitor din comuna Tătăruşi, raionul Paşcani O secţie de reparaţii a instalaţiilor interioare de apă şi canal Pentru a veni în sprijinul oame­nilor muncii din oraşul nostru, pe lin­gă întreprinderea de locuinţe şi loca­luri, a luat fiinţă o secţie d­e reparaţii a instalaţiilor interioare de apă şi canal. Această secţie este bine aprovizio­nată cu tot materialul necesar repa­raţiilor şi un număr însemnat de spe­cialişti. Pentru ca reparaţiile să se poată face la timp, s-a organizat o comisie care înregistrează toate sesizările fă­cute de către cetăţeni în legătură cu defectarea conductelor de apă şi ca­nal. Noi unităţi comerciale Pentru îmbunătăţirea sistemului de deservire a consumatorilor, în cartie­rele muncitoreşti din ora­şul nostru, iau fiinţă noi unităţi comerciale. Astfel, în cartierul C.F.R. „Aurora“ s-a deschis un centru de pâine, iar în­­Calea Galaţii s-a deschis în cin­stea zilei de 1 Mai, un magazin O.C.L. „Alimentara“ care va desface: paste făinoase, peşte conservat, meze­luri, conserve de legume, unt, săpu­nuri, precum şi produse alimentare raţionalizate. Nr. 2392 Tot mai multe aparate de radio pentru oamenii muncii Utemistul Bălan Ion, fruntaş în producţie de la fabrica „Radio Popular”, lucrează la incasetarea aparatelor de radio tip „S.- 531” cu­ baterie. In cinstea zilei de 1 Mai, el şi-a depăşit norma în medie cu 100 la suta, înfiinţarea „Camerei deputatului" la Iaşi Pentru o mai strînsă legătură a comitetului executiv cu deputaţii şi pentru desfăşurarea muncii acestora in cele mai bune condiţii, s-a inaugu­rat „Camera deputatului” pe lingă sfatul popular al oraşului Iaşi. Aici, este amenajată o cameră de studiu şi documentare şi o bibliotecă cu dife­rite broşuri şi materiale publicate în presă, în legătură cu activitatea de­putaţilor. La „Camera deputatului” se vor ţine şedinţele comisiilor permanente, se va discuta planul de muncă al co­mitetului executiv al sfatului popular, iar în registrul „activitatea deputa­tului” vor fi consemnate acţiunile de­putaţilor care au desfăşurat o muncă rodnică. „Camera deputatului” va avea un comitet de conducere, care are me­nirea să îndrume îndeaproape acti­vitatea deputaţilor, să contribuie la pregătirea acestora din punct de ve­dere al muncii practice şi la ridica­rea nivelului lor cultural, politic şi ideologic. In vederea desfăşurării muncii în bune condiţii, în planul de muncă pe trimestrul II al „Camerei deputatului“ este prevăzută dezbaterea următoarelor probleme: sfaturile populare, organe ale puterii de stat,­­activitatea comisiilor permanente ale sfătuillor populare, activitatea de­putaţilor privind mobilizarea cetăţe­­nilor­ la buna gospodărire şi înfrumu­seţare a oraşului şi popularizarea de către deputaţi a Hotărîrii guvernului şi partidului cuprinzînd construcţiile de locuinţe. De asemenea, în trimestrul II se va organiza un mare număr de comisii de stradă, care vor funcţiona pe lingă­ circumscripţiile electorale. Primul co­mitet de stradă va fi ales zilele acestea în circumscripţia electorală N­r. 5, la şcoala din­ Calea Galaţii, în cadrul unei adunări cetăţeneşti, ur­­mînd ca în mod treptat să se aleagă şi alte c­artere­­de stradă. Realizări şi acţiuni gospodăreşti PRIN MUNCA VOLUNTARA In cinstea­ măreţei sărbători a oa­menilor muncii, 1 Mai, ţăranii mun­citori din Icuşeşti au hotărît sa-şi înfrumuseţeze satul. Astfel, prin muncă voluntară ei au­­ plantat în faţa şcolii şi dealun­­gul uliţelor cîteva sute de pomi fruc­tiferi. Ţăranii muncitori au lucrat, de asemenea la curăţirea şanţurilor, la refacerea podeţelor şi aşezarea bare­lor la podeţe. O muncă deosebită au desfăşurat-o ţăranii muncitori Ioachim Vieru, Du­mitru Negurici, Elena Soiman şi alţii. C. CAUTIŞANU corespondent O OLAR­IE IN COMUNA HOLBOCA Intr-o şedinţă cu deputaţii, comi­tetul executiv al sfatului popular al comunei Holboca a studiat, acum cîtva timp, posibilitatea deschiderii unei olarii în satul Holboca, întrucît pămîntul lutos din împrejurimi este indicat pentru aceasta. In momentul de faţă această olărie confecţionează diferite vase de lut , castroane, străchini, vase de flori, etc. PENTRU ÎNFRUMUSEŢAREA ORAŞULUI Pentru înfrumuseţarea Iaşului, co­mitetul executiv al sfatului popular orăşenesc a hotărît să se planteze di­feriţi pomi în grădina sfatului popu­lar şi în parcul 1 Mai. In ultimul timp, în aceste două grădini s-au plantat un număr de 250 tei şi plopi. In acelaşi timp s-au mai plantat pe strada Ţuţora şi p­e şoseaua Iaşi-Vo­­ineşti peste 1600 de pomi. Prin muncă voluntară şi cu spriji­nul deputaţilor din circumscripţiile străzilor : Carpați, Frumoasa, Olari, Viilor etc. s-au transportat peste 100 m.c. de moloz și s-au nivelat străzile­­acestor cartiere. ★ Momente în timpul însămînţărilor de primăvară MARCATOARELE La căminul cultural d­in Costeşti, Tg. Frumos, erau adunaţi mulţime de cetăţeni. II ascultau cu interes pe agronomul raionului, care le explica despre noua metodă a însămînţatului porumbului, în cuiburi aşezate în pă­trat. Pînă aici, toate au mers bine. Oamenii au priceput, au fost chiar bucuroşi că vor însămînţa în cuiburi aşezate în pătrat, pentru a avea roa­de bogate. Cînd veni însă ,vorba des­pre marcator, ceva păru neclar.­­— O fi bună metoda asta, nu zic, dar mai trebuie o grămadă de lucruri, îi zise Ioan Cîrtiţă lui Dumitru Pala­de. Marcatorul ăsta, zău, nu ştiu cum dracu l-ai meşteri... Num­ăi Constantin Prisăcaru, un om între două vîrste, care stătea m­ai în faţă, lîngă agronom, îşi nota din cînd în cînd cîte ceva într-un caiet, îşi făcuse chiar şi un fel de schiţă a marcatorului cu şase dinţi. După scurt timp, adunarea luă sfîrşit... Cetăţenii plecară spre casele lor. Constantin Prisăcaru şi Dumitru Divoiu, secretarul statului, rămăsese­ră să mai discute. — Ei, ce zici bădie Costică, facem marcatorul ? Hai că te pricepi la lem­nărie. .. Trebuie doar să semănăm po­rumbul în pătrat. . . — Tocmai mă gîndeam cum să-l fac. Agronomul ne-a explicat că mar­catorul trebuie să aibe şase dinţi, dar eu cred că ar putea să aibe şi patru. — Bine, mai gîndeşte-te — îi spuse secretarul — şi vin­ o mîinie neapărat la sfat să-mi spui ce-ai făcut. _ __ Constantin Prisăcaru se îndreptă spre casă. In drum, se întîlni cu loan Cîrtiţă. II muncea și pe el gîndul cum dracu o fi cu marcatorul, că vroia să samene jumătate de hectar de porumb în cuiburi așezate în pătrat. Să se a­­puce de lucru, că de, timpul nu așteaptă... — Eu, bădie Ioane, m-am hotărît; l-oi face cu șase dinți, așa cum ne-a spus agronomul. — Eu unul, am să-l croesc cu patru dinți, cred că-i ma­i potrivit.. A doua zi, la sfatul popular, Prisă­­ca­ru s-a întîlnit cu Ioan Cîrtiță. La început, s-au privit întrebător unul pe altul, apoi Prisăcaru glăsui: — Cu ce treburi ? — Ia, cu marcatorul ăsta, l-am dat gata. — Și eu, la fel. Dar să-l vadă și to­varăşul secretar. Cum de s-a nimerit, dar l-au întîl­nit şi pe agronomul de la raion. A­­cesta, privi ambele marcatoare, zîmbi şi spuse vesel: — Am uitat ieri să vă spun Mar­catorul se poate face cu şase dinţi, cu patru sau chiar cu trei. Le-aţi făcut amîndoi bine. Acum să ne vedem la cîmp, la r­arcat şi apoi la semănat­. Constantin Prisăcaru şi Ioan Cîrti­ţă şi-au zîmbit prieteneşte. Au reali­zat o treabă bună. Şi chiar în aceiaşi zi şi-au marcat terenul pentru însă­mînţatul porumbului în cuiburi aşeza­te în pătrat. CIND AI 18 ANI In dimineaţa aceea, Vasile Sabălac era roşu lă faţă de supărare. — Auzi sineata, să-mi ţină şase tractoare în loc... — Cine ? — îl întrebă cu mirare un muncitor mai vîrstnic, care se afla în curtea staţiunii. Acesta, auzise exclamaţia flăcăului cu părul blond ascuns sub basca pe care o purta marinăreşte şi era tare curios să afle ce vînt îl adusese pe Sabadac la staţiune, în plină campa­nie, cînd nu e timp de pierdut. — Ei asta-i ! Ce, nu vezi ?. Iată-l colo pe magazionerul nostru. Şi-a gă­sit acum de vorbă cu un puşti, cînd eu aştept să-mi dea benzina. Dar ce cre­de dumnealui, că băeţii mei au timp să-l aştepte ? Dacă terminăm azi pe tarlalele întovărăşirilor, de mîine în­cepem lucrul la individuali.. * Ca să vezi, degeaba am venit tot într-o fugă pînă aici. Muncitorul ascultă cu atenţie cele spuse de Sabadac, căruia nu-i dădeai mai mult de 17-18 ani, începuse tînă­­rul să-i povestească despre magazio­nerul de la carburanţi. Că-i aşa şi pe dincolo, că-i place să vorbească mult şi se ţine de snoave, dar că totuşi e „băiat bun“. — Tovarăşe Sabadac, vezi bine că omul nu stă de pomană, îl lămuri pe băiat. Trebue să fie ceva foarte im­­important, îşi dădu cu părerea mun­­citorul.­­ Sabadac surise ironic. Se uită ştrengăreşte la magazioner şi la „puşti“ şi vorbi cu glas tare: — Ia­n te uită ce discuţie aprinsă între tovarăşul magazioner şi o mo­­gildeaţă... Da, el e. Dumitru al lui Roşu, 4­­jţg cgled­iya, din Pjibeşti. II cunosc şi pe el şi pe tată-su. Tată-su, harnic om... Asta, mai trebue să crească mult ca să pot vorbi şi despre el.­­ Vasile Sabadac se plictisise să mai vorbească şi se îndepărtă spre cei doi cu hotărîrea să-l lămurească el pe, „puşti“. — In definitiv, tu ce vrei, măi Du­mitre ? Ce-l ţii de vorbă pe tovarăşul magazioner ? — Cică vrea să vie la SMT, inter­veni magazionerul, luîndu-i apărarea lui Dumitru Roşu. I-am spus că e încă mic, dar el nu mă înţelege. O ţine morţiş că aşa a fost şi Huzum şi chiar tu, cînd aţi plecat la SMT. Că nici voi nu eraţi mai mari. — Uite ce este, măi Dumitre, vorbi Vasile Sabadac, cu un aer de vădită superioritate. Eu nu prea am timp de discuţii. Noi, tractoriştii, sîntem în campanie, în întrecere, şi sincer să-ţi spun, nu vreau să pierdem steagul de fruntaş din pricina ta, pentru că stai la taifas cu tovarăşul magazioner şi-l întîrzii să ne dea benzină... Cît des­pre tine, apoi, uite ce te sfătuiesc: fă şi tu şcoală cum am făcut eu şi pe urmă o să devii tractorist. O s-ajungi poate chiar şef de brigadă, ca mine. Trebuie însă muncă, puştiule, nu aşa cum crezi tu... Dumitru Roşu, „puştiul“, ascultă cu luare aminte, cuvintele lui Sabadac, căutînd să le înţeleagă bine rostul. Sabadac şi magazionerul S.M.T.­­ului din Codăeşti plecară să încarce benzina pentru tractoare. Cînd termi­nară treaba şi maşina porni din curtea S.M.T.-ului, magazionerul spu­se cu glas tare: r— .Odată băiat, Sabadac ăsta. E cel mai bun şef de brigadă. E fruntea pe staţiune. Să-l vezi la lucru. Ehei, cînd ai 18 ani ca Sabadac... Tractoarele K. D. 35 amuţiseră. Cei din brigada şasea, care lucrau pe tarlalele întovărăşirii din Micleşti erau adunaţi în vagonul dormitor şi prîn­­zeau. Mîncau cu poftă. Mai ales C-tin Huzum, un băiat blond, cu ochi al­baştri, înfuleca pe nerăsuflate. Ion Luca, un tractorist mai mărunţel, în­­cepu deodată să rîdă. — Iese fum din tine, măi Huzum, de atîta mîncare. — O ieşi, nu zic. Dar cu motorul de la tractorul tău supraîncărcat cum rămîne ? — Cum adică supraîncărcat ? — Păi motorul tractorului tău scoa­te fum şi asta înseamnă că-i supraîn­cărcat. Trebuie să-ţi reglezi mai bine pompa de alimentare, nu cred ca segmenţii să fie uzaţi ... Dar staţi­ să vină pontatorul, să vedem ce lucru a făcut pînă astăzi brigada noastră. Ion Luca îl străfulgera cu privirile pe Huzum. Se supărase foc pe el. Tractoriștii terminară de mîncat. Pontatorul Alexandru Ciobanu veni în vagon şi începu să citească din-, tr-un caiet: Huzum 148 la sută, Pîn­­zaru 115 la sută. Ăștia şi-au îndepli­nit de mult planul de producţie ba l-au şi depăşit. Ion Luca, în schimb, are numai 85 la sută din plan. Din cauza asta brigada noastră are pînă acum 94 de procente...”. C-tin.­ Huzum interveni în discuţie. — Uitaţi-vă, băieţi. N-aş putea zice că nu muncim. Dar de ce a rămas Luca în urmă cu planul? Pentru că nu-şi îngrijește suficient tractorul. — Vom începe peste o oră să lu­crăm pe ogoarele țăranilor muncitori cu gospodărie individuală. Trebuie să facem lucru de nădejde. Să vadă și oamenii de prin locurile astea de ce sîntem noi în stare. Mai întîi, eu și cu Luca, vom vedea de tractor... de fum... Pînzaru și Andrei să treacă să lucreze la individuali... In toiul discuției, apăru în ușa va­gonului un om voinic, înalt. — Poftă bună, flăcăi, Ie spuse el. Cînd începeți lucrul pe ogorul meu ? — Vino să ne vezi chiar după a­­miază, tovarăşe David. Ţi-om face lu­cru bun, glăsui tractoristul fruntaş Vasile Pînzaru. — Da, vă ştiu doar băieţi de ispra­vă, zise Ilie David din Micleşti. Şi-a­poi vreau să obţin o recoltă bogată... Că doar statul mă ajută în treaba­­asta. Peste cîteva zile m-am întîlnit la sfatul popular comunal din Micleşti cu pontatorul brigăzii şi cu Ilie Da­vid. Pontatorul ne-a povestit că Hu­zum şi Luca s-au împăcat şi că moto­rul lui Luca nu mai scoate fum. Luca şi-a îndeplinit şi el planul. Brigada a şasea şi-a depăşit planul de producţie pe întreaga campanie de primăvară. Cit despre Ilie David, aceasta ne-a zis simplu: — Bun lucru, chiar foarte^bun, mi-au făcut tractoriştii­ după ştiinţa agrotehnică.. * UN MOTOR FUM CARE SCOATE

Next