Flacăra Iaşului, iunie 1954 (Anul 10, nr. 2417-2442)

1954-06-01 / nr. 2417

A­i r r 7. * * ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL X. 2017_____________MARȚI 1 IUNIE 1954_________1­4 PAGINI 20 BANI Pentru o recoltă bogată în anul 1954 Recent a fost publicată Hotărirea Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a C.C. al P.M.R. cu privire la exe­cutarea lucrărilor de îngrijire a cul­turilor, recoltat, dezmiriştit, treerat, însărdînţări şi arături adînci de toamnă, precum şi cu privire la rea­lizarea planului de colectare pe 1954. Prin această Hotărîre, guvernul şi C.C. al partidului arată cu claritate sarcinile organelor de partid şi de stat şi ale tuturor oamenilor muncii din agricultură în lupta pentru asi­gurarea pîinii poporului muncitor, pentru obţinerea unei recolte bogate în anul 1954. Aşa după cum arată Hotărirea, executarea la timp şi de calitate a lucrărilor de întreţinere a culturilor agricole, de recoltat şi treetat, este hotărîtoare în obţinerea recoltelor îm­belşugate. Orice întîrziere în efectua­rea acestor munci primejduieşte re­colta, duce la scăderea randamentu­lui la hectar sau la pierderi. Oamenii muncii din agricultură, organele de partid şi de stat trebuie să fie conştiente de faptul că plivitul şi prăşitul la timp şi de cîte ori este nevoie constituie lucrări agrotehnice obligatorii, fără de care nu se poate asigura mărirea producţiei la hectar. Pentru executarea prăşitului la timp şi cît mai repede, Hotărirea tra­sează rea sarcină extinderea la ma­ximum a mecanizării, prin folosirea tuturor prăşitoarelor trase de anima­le şi cultivatoarelor acţionate de trac­tor. In această privinţă, sarcini de mare răspundere revin S.M.T.-urilor şi gospodăriilor agricole ale statului. Directorii şi inginerii şefi ai acestor unităţi sînt obligaţi să folosească în­treaga capacitate de lucru a prăşi­toarelor cu tracţiune animală şi a cultivatoarelor trase, de tractor, pre­gătind tempeinic cei mai buni tracto­rişti şi mînuitori de maşini. De a­­sem­enea, gospodăriile agricole ale statului sunt obligate, iar gospodă­riilor colective, întovărăşirilor agri­cole şi ţăranilor muncitori indivi­duali li se recomandă, ca pe terenu­rile însămînţate în cuiburi aşezate in pătrat să execute îngrijirea culturilor cu prăşitoarele, atît în lung, cît şi în lat, pentru a se realiza economii de braţe de muncă, de timp şi sporuri de recoltă. Importanţa activităţii inginerilor şi tehnicienilor agronomi pe teren este din nou subliniată prin recenta Hotă­­rîre. Aceştia au sarcina de a lămuri ţăranii muncitori asupra foloaselor întrebuinţării prăşitoarei şi asupra pagubelor pe care le aduc muşuroitul şi răriţatul la porumb şi floarea soa­relui, mai ales în regiunile secetoase cum este şi regiunea Iaşi. Inginerii şi tehnicienii agronomi au de asemenea datoria să explice ţăranilor muncitori cum pot să transforme un plug în prăşitoare şi cum s-o mânuiască. In munca pentru îngrijirea culturi­lor, comitetele executive ale sfaturilor populare, organele agricole şi organi­zaţiile de partid au datoria să urmă­­rească aplicarea într-o măsură cît mai mare a metodelor agrotehnice înain­tate şi experienţa fruntaşilor în pro­ducţie. In această privinţă, deosebit de importante sînt lucrări ca: poleni­zarea artificială suplimentară, aplica­rea îngrăşămintelor în timpul vegeta­ţiei, stropitul viilor şi livezilor, com­baterea dăunătorilor etc. Hotărirea guvernului şi a partidu­lui acordă o mare atenţie pregătirii recoltatului şi treeratului, stabilind termene precise pentru punerea în stare de funcţionare a întregului parc de maşini şi tractoare, pregătirea u­­neltelor şi mijloacelor de transport, încheierea contractelor de lucru între S.M.T. şi gospodăriile deservite, etc. Datoria tuturor factorilor de răspun­dere este să respecte întocmai aceste termene, urmărind îndeaproape cali­tatea reparaţiilor executate şi buna a­­provizionare cu combustibil, piese de schimb şi materiale. De asemenea trebuie să se stabilească din timp locul, şi numărul ariilor electrificate, să se organizeze ariile în mod temei­nic, pregătindu-se totodată oamenii care lucrează pe diferite maşini şi a­­sigurîndu-se braţele de muncă nece­sare pentru efectuarea în cel mai scurt timp a lucrărilor. Este absolut necesar ca în această perioadă toate forţele să fie mobilizate pentru efectuarea la timp şi de bună calitate a reparaţiilor. De acest lucru se fac răspunzătoare atît Centrul Me­canic Regional,­­ S.M.T.urile şi gospo­dăriile agricole de stat, cît şi sfaturile populare ,care au totodată datoria să sprijine şi să controleze repararea şi punerea în stare de funcţionare a in­ventarului agricol de recoltat şi tree­tat din sectorul particular. Un rol de seamă revine, de aseme­nea, întreprinderilor, care patronează unităţi agricole şi, care au datoria să efectueze diferite reparaţii şi să exe­cute piese de schimb. Obţinerea unor recolte sporite de­pinde în mare măsură de strîngerea la timp a recoltei. Orice zi de întîr­ziere poate să ducă la pierderi de recolte. De aceea, comitetele execu­tive ale sfaturilor populare au­ datoria să asigure recoltarea tuturor cul­turilor în epocile optime şi în cel mai scurt timp. In această privinţă, un rol deosebit revine inginerilor şi tehnicienilor agronomi, care au sar­cina să determine, conform regulilor agrotehnice, timpul cel mai potrivit pentru recoltarea fiecărei culturi in­­parte, pe fiecare raion, comună, gos­podărie agricolă de stat, gospodărie colectivă sau Întovărășire agricolă Comitetele executive ale sfaturilor populare au datoria să ia toate mă­surile pentru înlăturarea pierderilor prin scuturare şi să asigure paza permanentă a recoltelor pe cimp, cît durează recoltatul.­­ Pentru asigurarea traducerii în viaţă a f­otăririi guvernului şi parti­dului, este necesară în primul rînd în­suşirea ei temeinică de către organele de partid şi de stat, de toţi oamenii muncii care lucrează în agricultură In această privinţă, organizaţiile de partid de la sate au datoria să pre­lucreze temeinic Hotărirea, luind măsuri, concrete, cu stabilirea de sarcini precise, pe oameni. Acelaşi lucru trebuie făcut în sesiunile sfa­turilor populare raionale şi comunale. Desfăşurarea largă a muncii po­litice de masă trebuie să ducă la mobilizarea muncitorilor din gospodăriile agricole de stat şi S.M.T.-uri, a colectiviştilor, înto­­vărăşiţilor şi ţăranilor muncitori in­dividuali in întrecerea socialistă şi patriotică, pentru asigurarea unei recolte bogate. Prin folosirea celor mai variate metode ale muncii de a­­gitaţie, prin antrenarea tuturor agita­torilor, deputaţilor, utemiştilor, dele­gatelor de femei şi fruntaşilor din a­­gricultură, organizaţiile de partid au datoria să ducă o susţinută muncă de lămurire în sectoare şi pe grupe de case, cu fiecare ţăran muncitor, în vederea executării la timp a lucră­rilor de îngrijire a culturilor, recol­tării, dezmiriştitului şi pregătirii te­renului pentru însămînţări. Oameni ai muncii de pe ogoarele regiunii noastre! Luptaţi cu toate forţele pentru obţinerea unei recolte bogate în acest an ! Intensificaţi lu­crările de întreţinere a culturilor, pre­­gătiţi-vă temeinic pentru campania agricolă de vară ! Să obţinem noi succese pe drumul ridicării continue a nivelului de trai al poporului nostru ! COMUNICAT In urma ploilor căzute în regiu­nea noastră şi a temperaturii optime de dezvoltare a manei la viţa de vie, se aduce la cunoştinţa tuturor viticul­torilor de a efectua prima stropire la vie, în maximum 2-3 zile. Stropirile se vor face cu soluţie bordeleză, în concentraţie de 0,250 kg, sulfat de cupru la 100 litri apă, 0,125 kg. var şi 0,060 kg. alaun (piatră acră­, dîndu-se o cantitate de 600 litri soluţie la 1 ha. Se vor stropi lăstarii şi frunzele sub formă de ceaţă fină. Frunzele se vor stropi mai ales pe partea infe­rioară, pe unde se face de obicei in­fecţia. I f­eriorul ziarului. In în­ t- ’150 de ani de la nașterea lui Glinka , Mihail Iilinka—fondatorul muzicii clasice ruse. Pag. 2-a — Din activitatea Filialei Iași a Institutului de Studii romîno-sovietic " ", pag. 2-a — Manifestări culturale în cadrul sărbătoririi reunirii Ucrainei cu Rusia pag. 2-a Bugetul local şi planul economic local în discuţia sfatului popular re­gional. pag. 3-a — Toata atenţia îngrijirii culturilor! Să fie grăbit ritmul lucrărilor agricole în comuna Săbăoani. pag. 3-a — Au terminat plivitul păioaselor şi prăşitul floarei­- soarelui. pag. 3-a — Știri externe: Mesajul adresat de Mao Tze-dun secretarilor onorifici ai Congresului indienilor din Africa de sud. pag. 3-a — Mesajul de salut adresat d­­ Sovietul Suprem al U.R.S. și C.C. al­­ P.C.U.S., Sovietului Suprem al R.S.F.S.R. , pag. 4-ă­­ —• Sesiunea jubiliară a Sovietului Suprem al Federației ruse, consacrată celei de a 300-a aniversări a reunirii Ucrainei cu Rusia. pag. 4-a — Rezoluția sesiunii extraordinare a Consiliului Mondial al Păcii. pag. 4- Să dăm tot mai multe produse de larg consum pentru oamenii muncii ★ * Un exemplu de buna organizare a muncii încă de la începutul anului, pro­cesul de producţie al fabricii „Mol­dova Tricotaje” se desfăşoară în mod organizat, iar realizările acestei în­treprinderi sînt din ce în ce mai mari. Astfel planul de stat pe primul trimestru al anului în curs a fost în­deplinit în proporţie de 101 la sută. In acelaşi timp productivitatea muncii a crescut pe cap de muncitor cu 1,2%, iar calitatea produselor cu 0,3% faţă de indicele planificat. Un aport­­deosebit de preţios în lupta pentru obţinerea acestor reali­zări l-au dat cele 7 brigazi de pro­ducţie, care cuprind 85 de tineri. Un exemplu permanent de bună organizare a muncii l-au dat tinerii care compun brigada 5-a de produc­ţie. Aici fiecare brigadier îşi cunoaşte sarcinile de plan ce-i revin. La fiecare început de lună brigada organizează consfătuiri de producţie, la care muncitorii analizează felul în care s-a desfăşurat procesul de producţie în luna precedentă şi măsurile ce se impun a fi luate pentru înlăturarea lipsurilor avute.. De exemplu tov. Maria Nedelcu a arătat că trebuiesc ajutaţi tinerii rămaşi în urmă, pentru ca planul de producţie să nu sufere. In urma acestei propuneri briga­dierii s-au ocupat de tov . Rene Schwartz ajutînd-o să se încadreze în ritmul de producţie al brigăzii. Brigada a trecut la aplicarea me­todelor avansate de muncă ca : Nico­­laev, de lucru în bandă rulantă, Sa­velieva, de control a calităţii pe faze, iar locul de muncă şi l-a orga­nizat dupe metoda Voroşin. Munca astfel organizată a dat re­zultate bune. Astfel, brigada a reuşit să-şi depăşească normele de lucru cu peste 50 la sută şi să se realizeze economii de materie primă de 10%. S-au evidenţiat tov. Sofica Bercovici, Emilia Culita, Elena Antighiu şi al­tele. Noi succese la fabrica „Victoria“ Tot mai multe şi mai frumoase sînt succesele ce se obţin muncitorii şi tehnicienii de la fabrica „Victoria”. Datorită unei organizări temeinice a producţiei şi folosirii la maximum a capacităţii de lucru a maşinilor, a­­cest harnic colectiv de muncă a reu­şit să dobîndească însemnate succe­se în îndeplinirea şi depăşirea sar­cinilor de plan, precum şi în lupta pentru îmbunătăţirea calităţii produ­selor. La sectorul filatură, pînă la 20 mai, planul de producţie a fost rea­lizat în, proporţie de 100,3 la siotă, iar în sectorul ţesătorie a fost înde­­­plinit în proporţie de 104,1 la sută.­­ Printre harnicele filatoare, fruntaşe în întrecerea socialistă, care folosesc cu pricepere metodele sovietice de lucru, sînt: tov. Sanda Bălănuţă, care a dat peste plan 155 kg. fire bumbac, Roza Siriţeanu cu 129 kg. fire bum­bac peste plan şi Eugenia Moroşanu cu 107 kg. fire, de bună calitate. Succese remarcabile au fost dobîn­­dite şi de numeroase muncitoare de la sectorul ţesătorie. Astfel, Stoica Magdalena a dat 446 metri ţesături peste prevederile planului, iar Elisa­­beta Dumitraşcu a ţesut 200 metri pînză peste plan. De asemenea, mun­citoarea Elena Carp, lucrînd la 8 războaie, a reuşit să dea­ sute de metri de ţesături peste prevederile sarcinilor de producţie, făcînd totoda­tă lucru de calitate. Frumoase rezultate au fost obţinute şi de muncitoarele secţiei preparaţie­­filatură. In această secţie s-au evi­denţiat în mod deosebit muncitoarele Maria Berehoi şi Aglaia Berehoi, care au reuşit să dea peste plan între 400—600 kg. fire de semi-tort de bună calitate. întrecere între brigăzile de economii Zilele trecute a luat fiinţă încă o brigadă de economii la secţia de nă­­vădit a fabricii „Ţesătura“. La­ con­stituirea brigăzii, tov. Veronica Li­­vadaru, în numele noii brigăzi a spus printre altele. — Noi chemăm la întrecere briga­da tov. Eugenia Haidamac şi ne pro­punem să realizăm următoarele: nici un sul să nu iasă cu greşeli din bri­gada noastră; sulurile trimise în ţe­sătorie să nu aibă nici un coclet sau lame în plus ; să depăşim planul lu­nar cu 15% şi să realizăm economii în valoare de 1000 lei pe lună, întrecerea a fost primită şi a înce­put să se desfăşoare cu entuziasm. In prima săptămînă de lucru, în bri­gadă s-au situat în fruntea întrecerii tov. Maria Gălăţeanu, Ana Cerbu, Elisabeta Creţu şi Sofia Macarie. Ele au reuşit să năvădească toate sulurile fără nici o greşală. In acelaşi timp, prin recondiţiona­­rea cocletelor şi recuperarea cositoru­lui de la spetele reformate, au econo­misit peste 540 iei. Prin frumoasele ei realizări, briga­da Il-a din secţia năvădit, condusă, de maistrul Beer H. Bercovici, a în­trecut brigada tov. Eugenia Haida­mac din aceeaşi secţie. Exemplul brigăzilor de economii din secţia năvădit, care s-au chemat la întrecere socialistă, a fost urmat şi de alte brigăzi din întreprinderea noastră. Astfel, brigada condusă de maistrul Iosif Aron a chemat la în­trecere brigada lui Bulocinic, iar brigada lui Constantin Furtună, de la preparaţie, se întrece cu brigada lui Iavorschi, de la canetat şi a lui Nani Petru cu a lui Ştefanovici. Munca plină de elan a brigăzilor de economii de la fabrica „Ţesătura“ constituie un factor important în lupta pentru reducerea pierderilor în producţie, pentru reducerea preţului de cost al produselor. N. TOPOR coresp. Ziua Internaţională a Copilului Florile vieţii. Aşa-i numea pe copii marele scriitor Maxim Gorki. In­tr-adevăr, copiii sunt florile minunate, pline de prospeţime şi vioiciune, care împodobesc viaţa noastră, o fac mai frumoasă şi mai plină de farmec, — sînt florile care întruchipează spe­ranţele noastre de viitor. Şi aşa cum florile au nevoie de soare, copiii au nevoie de pace pentru a creşte fericiţi într-o lume ferită de ameninţarea unui nou război. Feri­cirea şi viitorul copiilor sînt indiso­lubil legate de pace. Iată de ce în a­­ceastă zi de 1 Iunie, Ziua interna­ţională a Copilului, orice mamă, orice om cinstit îşi dă seama că luptînd cu toată vigoarea pentru a­­părarea bunului celui mai de preţ al omenirii, pacea, apără însuşi viitorul tinereţii lumii, viaţa copiilor de pe tot cuprinsul pămîntului. In URSS grija partidului comunist, a guvernului sovietic faţă de copii este mare, condiţiile materiale pentru dezvoltarea armonioasă şi multilate­rală a copiilor — fizică şi intelec­tuală — sînt unice în lume. Cifrele în această privinţă sînt con­cludente. Peste 2 milioane de copii sovietici frecventează grădiniţele şi căminele de copii, iar în toate ora­şele şi satele se înfăptuieşte învăţă­­mîntul obligatoriu şi gratuit de 7 ani. In şcoli învaţă peste 38 milioane de copii. In anii imediat următori, toţi copiii vor beneficia de învăţă­­mîntul mediu de 10 ani. Editurile din Moscova şi celelalte oraşe ale Uniu­nii Sovietice tipăresc cărţi pentru copii în tiraje de multe milioane de exemplare. In vacanţele de vară, copiii sovie­tici petrec zile minunate în tabere şi sanatorii situate în regiunile cele mai pitoreşti. Anul trecut, 2.750.000 copii, fii de muncitori şi funcţionari, şi-au pe­trecut vacanţa în taberele pioniereşti şi ale sindicatelor. Dacă mai ţinem seamă că în această imensă ţară există şi 1000 de palate ale pionierilor, 630 staţiuni ale tinerilor tehnicieni şi naturalişti, 140 teatre pentru copii, 3500 şcoli de muzică şi­ 20 de conser­vatoare, în care cei mici primesc e­­duc­aţie muzicală,—Uniunea Sovieti­că poate fi numită pe drept cuvînt: Ţara copilăriei fericite. Creşterea şi educarea copiilor, a­­pararea lor de pericolul unui nou război, a devenit o deosebită preocu­pare de stat şi în ţările de democraţie populară. Sume uriaşe sînt destinate acestui scop. Se înalţă mereu creşe şi cămine de zi, se construiesc şcoli, se amenajează parcuri. Şi în Republica Populară Romînă, copiii oamenilor muncii trăiesc cu a­­devărat bucuria unei copilării fericite. După luminosul exemplu al Uniunii Sovietice, realizările obţinute plnă astăzi în patria noastră în acest dome­niu, sînt considerabile. Prin grija parti­dului şi guvernului au fost create în anii regimului de democraţie­­popu­lară : maternităţi mo­derne, creşe de copii, grădiniţe, tabere de odihnă, dispensare şi staţionare la sate. Astfel, în satele patriei noastre funcţionează peste 1300 case de naş­tere, în vreme ce în 1938 nu exista niciuna, iar numărul medicilor pedia­tri a crescut de 10 ori faţă de anul 1938. Numărul locurilor în căminele­ de zi s-a dublat faţă de anul 1950, iar numărul creşelor a crescut cu 67 la sută. Mortalitatea infantilă, pen­­tru care ţara noastră deţinea în tre­cut cea mai tristă faimă, a scăzut cu peste jumătate faţă de 1938, iar vremurile cînd femeile piereau anual cu miile din lipsă de asistenţă medi­cală, au apus, pentru totdeauna. In vara aceasta, zeci de mii de copii ai oamenilor muncii vor fi trimişi în tabere şi colonii organizate de Con­siliul Central al Sindicatelor, Minis­terul Învăţămîntului şi Ministerul Sănătăţii, iar Editura Tineretului a tipărit pînă în prezent pentru copii 576 titu­uri de cărţi într-un tiraj de 9.370.750 exemplare în diferite limbi. Şi în regiunea noastră realizările regimului pe acest plan sînt deosebit de importante. Casele de naştere în mediul rural au ajuns la 88 şi cuprind 449 paturi, iar în întreaga regiune funcţionează astăzi 171 bucătării de lapte, 7 spi­tale de pediatrie, şi o secţie de pedia­trie în comuna Bozieni, Roman, bine utilată. La Iaşi, Huşi, Paşcani, Roman, Vaslui etc. au fost înfiinţate 14 cămi­ne de zi, frecventate azi de 530 copii ai oamenilor muncii, iar numă­rul căminelor din întreprinderi este astăzi de 22. Noi construcţii de şcoli s-au ridicat la Iaşi, Tg. Frumos, Bălţaţi, Micleşti etc., iar localuri de grădiniţe în satele Bel­­ceşti, Cepleniţa şi Vatra Paşcani. Dacă la toate aceste realizări se mai adaugă cele 220 grădiniţe de copii din regiune, cele 88 cămine se­zoniere la ţară, pe lîngă unităţile so­cialiste din agricultură, teatrul de păpuşi din Iaşi, cele 3 case ale pio­nierilor din Iaşi, Roman, Huşi, se poate desprinde uşor marea grijă ce se acordă copiilor şi în această re­giune a ţării. Dar ce contrast între viaţa plină de bucurie a copiilor din ţările lagă­rului păcii şi viaţa lipsită de orice bucurie a copiilor din ţările capitalis­­te, unde cursa nebunească a înarmă­rilor răpeşte celor mici dreptul la pîine şi carte. Copiii muncitorilor americani, chiar cîin primii ani ai vieţii cunosc exploa­tarea, mizeria, suferinţa. In fabricile de conserve, de tutun, de textile, zeci de mii de copii între 8—9 ani trudesc de dimineaţă pînă seara tîrziu, pen­tru o plată de mizerie. Accidentele sînt un fenomen obişnuit. Asistenta medicală nu există, iar mulţi­­dintre ei nici nu se pot gîndi la învăţătură. Zeci de mii de copii trăiesc în cocioabe, nu ştiu ce e rîsul, nu cunosc joaca. La fel se zbat în ghiarele foamei sau ale­­ bolilor şi moi de tuberculoză copiii din Italia şi Franţa, din Spania, Germania occidentală sau Maroc. Sărbătorind Ziua Internaţională a Copilului, oamenii muncii din ţara noastră, încrezători în înţeleaptă con­ducere a partidului şi guvernului sînt hotărîţi să muncească şi mai bine şi să lupte şi mai ferm, pentru ridicarea nivelului de viaţă al întregului popor, pentru întărirea necontenită a statului nostru democrat-popular şi alături de oamenii dornici de p­ace din lumea întreagă să luptăm pentru apărarea vieţii şi viitorului copiilor lumii! Două lu­nzi i — doua i m a *d' i n i Pretutindeni în cuprinsul patriei noastre, copiii se bucură de o atenţie şi o îngrijire deosebită. Sînt amenajate numeroase creşe şi case de copii, grădiniţe şi şcoli. Vara, numeroşi co PiI sînt trimişi în staţiuni balneo-cli­­materice, pe malurile însorite ale mării sau pe înălţimile munţilor cu aer proaspăt de brazi. Copiii se bu­cură de cea mai bună îngrijire medi­cală, au la dispoziţie terenuri de sport, bib­lioteci şi locuri de distracţie. Spre deosebire de copilăria ferici­tă pe care o trăiesc fiii oamenilor muncii din ţările lagărului democratic, în S.U.A. copiii duc o viaţă amară, plină de lipsuri. Din cauza uriaşelor investiţii în cursa înarmărilor ,oamenii simpli din­­ America suferă de foame, n-au asigu­rată nicio asistenţă medicală, iar şco­lile şi instituţiile culturale îşi închid pe rînd porţile. In clişee. Stînga: La o casă de copii din Iaşi, micuţii trăiesc clipe fe­ricite, în mijlocul nenumăratelor juca­rii ce le sînt puse la dispoziţie. Dreapta: Copiii unui fermier din Halsey Country, Alabama, stau mur­dari şi în zdrenţe pe prispa casei. A­ceşti copii nu pot merge la şcoală, aşa cum peste 6 milioane copii de muncitori din S.U.A. nu pot învăţa la şcoa­lă, rămînînd analfabeţi. Acesta este „raiul“ copiilor de­­muncitori din America.

Next