Flacăra Iaşului, iulie 1954 (Anul 10, nr. 2443-2469)

1954-07-01 / nr. 2443

I­UNI­VSftS­T*7 • I ! -1­0 proletari din TOATE TARILE, UNITI­ VA : ■wä ^',S.'vh,fflv'::.. 'B&iiSxi'\Jk tafcSAM AL COMITETULUI REGIONAL P. M. R. IASI SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL X, Nr. 2443 JOI 1 IULIE 1954 4 PAGINI 20 BANI Sarcinile sfaturilor populare in întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective Una din sarcinile de bază ale or­ganelor­ locale­ ale puterii de stat este lupta pentru întărirea economi­­co-organizatorică a gospodăriilor a­­gricole­ colective. Dezvoltarea multi­laterală a gospodăriilor, trebuie să stea în centrul atenţiei sfaturilor populare, de­­acest lucru depinzînd în mare măsură creşterea bunei stări , a tuturor colectiviştilor, ridicarea pe o treaptă superioară a agriculturii noastre socialiste. Sunt bine­ cunoscute realizările­­ frumoase dobândite, prin­­dezvoltarea ramurilor anexe ale gospodăriilor a­­i­gr­ic­ole colective d­in Romîneşti, ra-­­­ionul Iaşi, Coarnele Caprii, raionul Hîrlău, Cristeşti —- Paşcani şi altele­­.Acestea, cu sprijinul pe care l-au pri­mit din partea sfaturilor populare comunale respective şi-au creat ferme­­de păsări şi­ animale, dezvoltîndu-şi­­ ramuri de activitate ca : plantarea de livezi şi vii, cultivarea legumelor şi zarzavaturilor etc.­­ Aşa, de exemplu, colectiviştii din Cristeşti — Paşcani îndrumaţi de sfatul popular comunal, şi-au cumpă­rat o turmă de oi şi şi-au cultivat un teren de­ 5,50 ha. grădină­ Pri­­■ unele rezultate ale dezvoltării aces­tor ramuri ni-au întîrziat tft se arate. Nu de mult,­­gospodăria din Cristeşti a­­desfăcut pro piaţa oraşului Paşcani primele­ cva­itităţi de brînză şi o im­­­­portantă cantitate de legume din gră­dina proprie. Martea pentru întărirea economică­­, organizatorică a gospodăriilor agri­cole colective din regiunea noastră nu se­ desfăşoară însă, peste tot, cu perseverenţă şi hotărîre. Unele co­­mitetei executive­­ale sfaturilor popu­lere n­-au înţeles nici pînă acum că această problemă are o importanţă deos­ebită şi că de ea trebuie să se ocuspe în mod serios. Tn unele ra­­ios­ne ca­­ Vaslui sau Negreşti, mun­­ca pentru întărirea economico-organi' ratorirs o gospodăjjidor ce ree.tb'e pe Ungă' 'făptui că a fost lăsată la voia întîmplarii, este privită cu indiferen­ţă de organele de stat. Unele comitete executive ale sfa­­turilor populare raionale şi comunale înţeleg să acorde sprijin gospodării­lor colective numai în timpul diver­selor campanii şi atunci, acest „aju­­tor” se rezumă doar la luarea unei situaţii sau alta asupra mersului di­feritelor lucrări. Activitatea încă slabă pe care o desfăşoară unele sfa­turi populare în direcţia întăririi economico-organizatorice a gospodă­riilor colective, se datoreşte şi nive­lului scăzut de cunoştinţe politice, agrotehnice, ale unor cadre­­din apa­ratul de stat. Dezvoltarea multilate­rala a producţiei în gospodăriile co­lective presupune în primul rînd ri­dicarea de noi construcţii de graj­duri, magazii pentru depozitarea ce­realelor, codne şi coteţe etc. In regi­unea Iaşi însă, în această direcţie mai persistă din păcate serioase lip­suri. ' Vi*­­ .’îHUifl Timp de trei lunni de zile nici unul din membrii comitetului executiv al sfatului popular al comunei Ţibă­­neşti, raionul Negreşti, de exemplu, n-a vizitat gospodăriile colective din raza comunei, nu s-a interesat de activitatea lor, din care cauză în ca­drul acestora"enită o serie de defi­cienţe. Nici comitetul executiv al co­munei Tanaru, raionul Vaslui, nu acordă sprijin gospodăriei colective din comuna respectivă pentru dezvol­tarea sectorului zootehnic. Deşi con­ducerea gospodăriei colective din Sofroneşti—Todireşti, a cerut sprijin sfatului popular comunal în vederea terminării construcţiei unui grajd care a început acum un an de zile, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular Todireşti a răspuns că are sarcini mai deosebite şi deci, el nu poate da asemenea ajutor. Faptul că unele sfaturi populare comunale sprijină prea puţin gospo­dăriile agricole colective pentru în­tărirea lor economico-organizatorică este şi rezultatul superficialităţii şi lipsei de răspundere cu care privesc această problemă o serie­­de comitete executive ale sfaturilor populare ra­ionale. De ce oare comitetul executiv al sfatului popular raional Negreşti (preşedinte tov. V. Grădinaru) dacă a discutat recent într-una din şedin­ţele sale problema întăririi economi­­co-organizatoric­e a gospodăriilor co­lective, a analizat cauzele lipsurilor care sînt şi a luat măsuri eficiente pentru lichidarea lor, nu a luptat totuşi şi nu a antrenat toate forţele pentru traducerea lor în viaţă ?. Greşit procedează în această direc­ţie şi comitetele executive ale sfaturi­lor populare raionale Vaslui, Hîrlau şi Codăeşti, care nu îndrumă practic, în mod concret, gospodăriile colective din raioanele respective, nu le ajută să-şi dezvolte ramuri de producţie multilaterale. Invocând o serie de mo­tive mai puțin justificate, unele sfa­turi populare nu au analizat posibi­lităţile de folosire a resurselor locale pentru terminarea cît mai grabnică a construcţiilor prevăzute în plan. Este inadmisibilă situaţia din pre­zent, cînd campania de recoltare bate la uşă, în regiunea noastră să se construiască abia 4 magazii pentru depozitarea cerealelor­­Membrii gos­podăriilor agricole colective trebuiesc îndrumaţi să folosească, pentru ter­minarea construcţilor, cărămizi, lemn de construcţii rara­­, etc... din resur­sele care se găsesc în regum­e. Munca de îndrumare a gospodă­riilor colective pentru întărirea lor economico-organizatorică trebuie sa se intensifice, să capete un caracter mai viu, să fie susţinută cu hotărîre de organele de stat- Comitetul execu­tiv al sfatului popular regional are datoria să lichideze cu mania şedin­ţelor de analiză care sînt lipsite de o cunoaştere exactă a realităţilor de pe teren, să treacă la o temeinică ac­ţiune de îndrumare a organelor în subordine. In această direcţie, este necesar ca tehnicienii secţiunilor a­­gricole să fie judicios folosiţi, să a­­corde un ajutor calificat gospodării­lor în organizarea muncii, mai ales" acum în perioada de pregătire a re­coltării. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale au sarcina să ana­lizeze toate posibilitățile de dezvol­tare economică a gospodăriilor colec­tive. Sărbătorirea a 10 ani a­cte la elibe­rarea Român­iei de către glorioasele Armate Sovietice este întîmpinată de către întregul nostru popor muncitor cu noi succese în lupta pentru constru­irea socialismului. Iată de ce, colec­tiviștii, comitetele executive ale sfa­turilor populare comunale, raionale și regional, trebuie să depună toată rîvna în muncă, în scopul întăririi ne­contenite econom­ico-organizatorice a­ gospodăriilor colective, pentru ca­ a­­cestea să servească drept exemplu pentru toţi ţăranii muncitori cu gos­podării individuale. Dezvelirea plăcii comemorative de la Podul înalt Un aspect de la solemnitatea dezvelirii plăcii comemorative cu prilejul împlinirii a 450 de­ ani de la moartea lui Ștefan cel Mare. i­n i­nf­e­r­i­o­r u­t­ilarului. • s— Acuiviîaies culturală la S.M.T. Holboca peats şi trebuie să fie îmbu­nătăţită. pag. 2-a — Foileton: N-a fost mobilizare sau n-au fost conferenţiari­pag. 2-a — Concursul de creaţie populară. pag. 2-a —­ Instructorul comitetului raional de partid. pag. 2-a -­ Din activitatea cooperativelor. pag. 3-a­­— Intr-o comună fruntaşă. pag. 3-a — Colectiviştii din Buznea se pre­gătesc pentru recoltare. pag. 3-a — O problemă vitală pentru Franţa. pag. 3-a — Vizita lui Ciu En-lai în Bir­mania. . pag. 4-a — Declaraţiile lui Ciu En-lai la conferinţa de presă de la Delhi. pag. 4-a — Sosirea unei delegaţii guver­­namentale finlandeze la Moscova. pag. 4-a — Situaţia din Guatemala. pag. 4-1 — Şedinţa Consiliului de Miniştri al Franţei. pag. 4-a' IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST Toate forţele pentru strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei în anul 1954, pentru recolte bogate la hectar, pentru îndeplinirea îndatoririlor faţă de stat! Răspunsul muncitorilor­ inginerilor şi tehnicienilor din gospodăria agricolă de stat Secuieni şi S.M.T.-Roman şi al ţăranilor muncitori din gospodăria colectivă ,,Drumul lui Lenin ‘-Doljeşti şi întovărăşirea agricolă Partizanul din satul Brănişteni raionul Roman Chemarea pornită în cinstea zilei de 23 August pentru strîngerea a timp şi fără pierderi a recoltei in anul 1954, pentru recolte bogate la hectar, pentru îndeplinirea îndatoririlor faţă de stat, de la voi, dragi tovarăşi muncitori, ingineri şi tehnicieni din gospodăriile de stat şi S.M.T. şi ţărani muncitori din g­­os­podariile colective şi întovărăşirile agricole din regiunea Constanţa, a găsit un puternic ecou în rindul tu­turor oamenilor muncii din sectorul agricol Ca şi in anii trecuţi, sintem­ hotăriţi a smulge pămîntului roade cit mai bogate, de a contribui muli puternic la lupta întregului popor pentru asigurarea pîinii, de a ne face nouă şi familiilor noastre o viaţă mai îmbelşugată şi fericită. Realizările obţinute pînă în prezent în raionul nostru în ceea ce priveşte dezvoltarea agriculturii, dovedesc­­că avem posibilităţi mari pentru a obţine producţii sporite la toate culturile, in special la porumb, gnu, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea soarelui etc. Analizind în consfătuiri de producţie şi adunări generale posibilită­ţile pe care le avem de a obţine recolte sporite, noi, oamenii muncii d­in unităţile socialiste din agricultura din raionul Roman, regiunea Iaşi, răspundem chemării voastre şi, in cinstea zilei de 23 August, sîntem hotăriţi să realizăm în întregime angajamentele pe care le-am luat în ceea ce­ priveşte obţinerea unei recolte bogate, prin aplicarea re­gulilor agrotehnice şi a experienţei fruntaşilor producţiei agricole, pre­cum şi pentru îndeplinirea conştiincioasă a îndatoririlor faţă de stat Cu acest prilej chemăm la rindul nostru la întrecere in cinstea zilei de 23 August, pe toţi muncitorii, tehnicienii şi inginerii din gospo­dăriile de stat şi S.M.T., din centrul mecanic şi pe ţăranii muncitori colectivişti, întovărăşiţi şi cu gospodării individuale, din regiunea noas­tră, la luptă hotărîtă pentru obţinerea unei recolte bogate şi îndeplini­rea îndatoririlor faţă de stat­in această întrecere noi ne lum următoarele angajamente ! Gospodăria agricolă de stat Secuieni — Vom executa în termenele optime şi în cele mai bune condiţii agrotehnice întreţinerea tuturor culturilor. — Vom mecaniza lucrările de întreţinere, în special la culturile de sfeclă de ahăr, cartofi, porumb, fasole şi seminţe de legume, depăşind cu 60 la sută volumul lucrărilor p­lanificate a se executa mecanic. — Vom administra îngrăşăminte stadiate la toate culturile prăşitoare; 100 la s­ută — la cele prăşite mecanic şi 50 la sută — la cele prăşite manual. — Vom executa în bune condiţiuni lucrările de întreţinere a culturilor de legume pentru a asigura o depăşire a producţiei globale cu 50 la sută faţă de producţia planificată . — Vom executa la timp şi în W ne condiţii lu­crării® în vii, five/î­n­ neniniin-Ft ........ . ... — Vom executa la timp controlul fito-sanitar la culturi pentru a împiedica prin măsuri con­crete, atacul dăunătorilor animali sau vegetali.­— Vom însămînţa în mirişte o suprafaţă de 100 hectare cu diferite plante furajere. — Vom executa dezmiriştitul pe întreaga su­prafaţă de pe care se recoltează păioasele şi le­guminoasele în termen de cel mult 3 zile de la data recoltării. Pentru realizarea obiectivelor de mai sus vom lua următoarele măsuri tehnico-organiza­­torice: —Asigurarea pe întreaga perioadă a campaniei agricole de vară a braţelor de muncă necesare, creindu-le acestora condiţii bune de cazare, hrană şi măsuri de protecţia muncii. — Vom organiza şi introduce la treier, meto­da graficului orar la 2 batoze şi metoda lui Ivan Buncev la brigada de tractoare Lanţ şi K. D. — Vom organiza în aşa fel lucrul înctt vom asigura desfăşurarea muncii şi în timpul nopţii. Staţiunea de Maşini şi Tractoare Roman — Vom îndeplini pînă la dată de 23 August planul campaniei de vară în proporţie de 110 la sută, terminînd pînă în această zi întreg treie­­rişul. — Vom execută şi termină secerişul la gospo­dăriile colective şi întovărăşirile agricole în cel mult 6 zile de la darea boabelor în pîrgă. .— Vom dezmirişti, în termen de 5 zile de la recoltare, întreaga suprafaţă contractată la gos­podăriile colective şi întovărăşirile agricole. — Vom depăşi în medie planul zilnic de lucru cu 5,5 tone pe fiecare batoză. — Vom realiza în perioada campaniei de re­coltat, treieriş şi dezmiriştit o economie de 10 lei la fiecare hontra.­­ Vom urmări în mod organizat încasarea uiumului de la batoze şi în general a muncii S.M.T., efectuată în gospodării colective şi înto­vărăşiri agricole, realizînd planul 100 la sută faţă de conturile emise. Pentru realizarea acestor angajamete noi vom lua următoarele măsuri: — Să aplicăm graficul orar la treieriş la 3 ba­toze şi metoda Buncev la 7 tractoare planificate pentru dezmiriştit. —­ Să organizăm 2 cupluri de secerători-le­­gaton şi un cuplu c­e batoze. — Să organizăm munca în aşa fel pentru ca în cinstea zilei de 23 August nici un tractor al staţiunii să nu fie sub normă. Gospodăria agricolă colectivă „Drumul lui Lenin“«Doljeşti — Vom lua cele mai practice măsuri tehnice şi organizatorice pentru a realiza la griul de toamnă 2000 kg. în medie la hectar, iar la orz şi ovăz 1500 kg. la hectar. — Vom executa la timp şi în bune condiţii a­­grotehnice, lucrările de îngrijire a culturilor de porumb, floarea soarelui şi cartofi, pentru a a­­sigura un spor de producţie de 10 la sută faţă de plan. — Vom termina pînă la 23 August construcţia unei maternităţi la sectorul porcin şi vom exe­cuta în proporţie de 80 la sută construcţia unui saivan pentru 500 capete de oi. — Vom ţine la curent evidenţa zilelor-muncă efectuate. Pentru realizarea obiectivelor ce ni le-am propus, vom lua următoarele măsuri:’ —Să mobilizăm şi să antrenăm la muncile agri­cole toţi membrii gospodăriei, asigurînd prin a­­ceasta, braţele necesare aplicării metodelor celor mai avansate de muncă. — Să recoltăm păioasele în timpul optim. — Să executăm polenizarea suplimentară ar­tificială la 15 ha. porumb şi 3 ha. floarea-soare­­lui. — Vom activiza şi urmării întrecerea socialistă între brigăzi, echipe şi colectivişti, organizînd în mod sistematic şi regulat­­popularizarea frunta­şilor în muncă. întovărăşirea agricolă „Partizanul“ satul Brănişteni — comuna Miron Costin — Vom prăsi de trei ori culturile de porumb şi cartofi, de patru ori culturile de­ sfeclă de zahăr, folosind în aceste munci prășitoarele trase de a­­nimale. — Vom recolta întreaga suprafață de păioase în momentul ajungerii boabelor la coacerea în pîrgă.­­ — Vom executa în termen de trei zile\dezmi­­riefir®» înîr‘acri' swrafete de pe care se ■'-or..!’ recoltat păioasele. — Vom face polenizarea suplimentară artifi­cială la 8 ha. de porumb, și 2 ha. floarea soa­relui. — Vom termina treierişul pînă la 25 iulie. — Vom preda statului, imediat după termina­rea treierișului, cotele cuvenite, realizînd planul de colectare 100 la sută. Oameni ai muncii din agricultură! Peste puţin timp va începe şi în regiunea noastră, secerişul păioaselor şi treierişul lor. De felul cum vom porni pregătiţi în această campanie, de felul cum vom organiza şi duce munca la seceriş, treieriş şi dezmiriştit, depinde rezultatul luptei noastre pentru o recoltă bo­gată.^ Să desfăşurăm cit mai larg întrecerea pentru aplicarea regulilor agrotehnice şi a experienţei fruntaşilor producţiei agricole, pentru strîngerea la timp şi fără pierderea recoltei anului 1954, să ne îndeplinim cu conştiinciozitate îndatoriri­le faţă de stat. Să întîmpinăm cea de a 10-a aniversare a eli­berării patriei noastre — măreaţa zi de 23 Au­gust — cu noi succese în agricultură, contribuind astfel la ridicarea neîncetată a bunăstării ma­teriale şi culturale a celor ce muncesc de la ora­şe şi sate, a continuei înfloriri a patriei noastre. Au antrenat masele în acţiuni obşteşti Din cauza a două podeţe care lip­seau, drumul din satul Horeşti d­e­­venise impracticabil. După ce s-au îngrijit de procurarea materialelor necesare pentru construcţia podeţelor, deputaţii Florea Achiroa­e şi Mihai Alexiuc au antrenat masele de ce­tăţeni, care au lucrat cu drag, ter­­minindu-le. Utemiştii lucrează cu avint pentru buna întreţinere a culturilor Biroul organizaţiei U. T. M. ’din satul Lespezi, raionul Paşcani, a în­demnat pe toţi utemiştii din orga­nizaţia de bază să acorde o atenţie deosebită întreţinerii culturilor, apli­­cînd întocmai regulile agrotehnice. Răspunzind chemării organizaţiei de bază, numeroşi utemişti sunt fruntaşi în muncile de întreţinere a culturilor. Pe multe ogoare din co­muna Lespezi tinerii care au termi­nat praşila a doua la diferite culturi prăşitoare au şi început praşila a treia. Fruntaşi în muncile de întreţinere a culturilor sînt utemiştii Didina Po­pa, Maria V. Apetrei, Eugenia Gău­­nescu, Petru Oprea şi alţii, care muncesc cu elan pentru dobîndirea unei Ticoite bogate. ■ ' ^ ^ 'NTRU PEPELEA cor­epondent Sectorul filatura — Succesele obţinute de muncitorii din sectorul filatură al fabricii „Ţe­sătura” au devenit cunoscute în în­treaga regiune. Pe lîngă importan­tele depăşiri de plan, muncitorii din acest sector au îmbunătăţit ne­contenit calitatea firelor, de bumbac. O contribuţie de seamă în lupta pentru obţinerea acestor realizări a dat-o tineretul, care reprezintă a­­proape 95 la sută din totalul sala­riaţilor. Ca o încununare a succeselor do­bîndite pînă acum, în cadrul unei şedinţe de producţie, organizaţia de bază P.M.R. a confirmat sectorul filatură ca sector al tineretului. Co­mitetul II­ T.M. din întreprindere s-a angajat cu acest prilej să se prea­aia iniţiativa secţiei politice a Di­recţiei Regionale CFR şi cu sprijinul comitetului de partid şi al comitetului sindical, s-a deschis zilele trecute un curs de reinstuire pentru şefii de staţii şi preşedinţii de secţii de pe cuprinsul regiunii laşi«- ^ Acest curs are ca scop î­e a pune sector al tineretului cupe de intensificarea muncii poli­tice în rîndurile tineretului, să or­ganizeze întrecerea socialistă şi să îndrume muncitorii să îngrijească in bune condiţii utilajul. Imediat după această şedinţă, în­trecerea socialistă a început să se desfăşoare sub lozinca „Nici un ti­­năr sub plan”. Primele succese le-au dobîndit muncitoarele: Elena Mun­teanu, Veronica Grigoraş, Maria Gheorghiu, Elena Acasandrei, Ze­­novia Ursache şi altele. Avîntul în muncă al tineretului din sectorul filatură a făcut posibil să se producă peste sarcinile de plan ale sectorului cantitatea de 1896 kg. fire de bună calitate, la îndemîna cursanţilor noile in­strucţiuni cu privire la bunul mers al producţiei. Lecţiile vor fi predate de u­­ grup de lectori bine pregătiţi,. ■ In tot timpul cursurilor, cursanţii au asigurată masa şi cazarea in mod gratuit. Au depăşit planul de producţie la lapte Colectivul gospodăriei de stat Da­niţa este hotărît să întîmpine ziua de 23 August cu noi succese. Mun­citorii din sectorul zootehnic aplică metode avansate pentru obţinerea u­­nei producţii sporite de lapte : masa­jul ugerului, mulsul în cruce, adă­patul şi hrănitul după un program bine stabilit. Ei au reuşit astfel să depăşească planul de producţie la lapte pe luna iunie. In loc de 10.000 litri lapte, cit au avut planificat, ei au realizat 15.000 litri. Printre mulgătorii fruntaşi se gă­sesc : Vasile Pal, Virginia Făluţă şi alţii. Un ajutor preţios le-a fost a­­cordat din partea tov. Gh. Băjenaru, şeful secţiei zootehnice. In cinstea măreţei zile de 23 Au­gust, muncitorii din sectorul zooteh­nic al gospodăriei de stat Dagîțu s-au angajat ca planul de producte la lapte pe acest an să fie îndeplinit în 10 luni. Prin aceasta, ei vor con­tribui la o mai bu.i^ aprovizionare a oamenilor muncii cu produse a IU mentare., GH.­ V ARZ AR li co^pdnde'i? PE ÎNTINSUL regiunii noastre Cursuri de pregătire pentru personalul Direcţiei Regionale C. F. R. ­'s

Next