Flacăra Iaşului, iulie 1954 (Anul 10, nr. 2443-2469)
1954-07-01 / nr. 2443
7rr Lupta pentru a da produse de calitate superioară La Secţia de stemă la fabrica „Flacăra Roşie" din Bucureşti Lucrează brigada de I, tineret din care face parte t mărul Vasile Dragomir. El a reuşit să-şi îmbunătăţi procentul de ca. cu 80—90 la su In clişeu, Dragomir lua maşina sa. dinifivitatea cooperativelor Zi de zi, cooperativele regiunea Iaşi dobîndesc noi şi fru--moase succese în cinstea, conferinţei regionale U.R.C.A.D., care va avea loc peste cîteva zile în oraşulnostru. Consiliile de conducere ale cooperativelor, îndrumate în permanenţă de organizaţiile de bază, luptă pentru îndeplinirea planului de achiziţii la toate sortimentele, pentru atragerea de noi membri etc., aducînd astfel o serioasă contribuţie la intensificarea schimbului dintre oraş şi sat, la întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. îndeplinirea planului de achiziţii, sarcina de frunte a cooperativei datorită eforturilordepuse de colectivele de muncă din majoritatea raioanelor, planul de achiziţii a fost îndeplinit, pe luna mai, în proporţie de 107 la sută, evidenţiindu-se în mod deosebit raioanele Iaşi, Hîrlău, Huşi şi Vaslui, care şi-au depăşit sarcinile de achiziţii pe această lună în procente variind între 6—53 la sută. Analizînd rezultatele obţinute în luna mai, comisia ele organizare a Uniunii regionale a hatarit să sprijine mai intens raioanele care au rămas în urmă cu planul. In ultimul timp, datorită hotărîrii cu care au pornit la muncă, raioanele codaşe au obţinut unele succese în realizarea sarcinilor de plan. In cinstea conferinţei regionale care va avea loc în zilele de 3 şi 4 iulie 1954, Uniunile raionale Paşcani, Negreşti şi Iaşi, au reuşit să realizeze planull trimestrial runz, la data de 26 iunie, dată achiziţii in contul trimestrului III 1954. In toate raioanele producătoare de fructe şi legume se desfăşoară intens munca de achiziţii şi preluări din contractări. Astfel, importante cantităţi de cireşe au putut fi livrate pe piaţă locală. _ _ Dacă acestea sînt părţile pozitive din munca noastră, mai dăinuie însă şi o serie de deficienţe, care trebuiesc combătute cu toată hotărîrea. In unele raioane, de pildă, se urmăreşte realizarea planului valoric, fără a se lupta pentru realizarea tuturor sortimentelor, cum este cazul în raionul Negreşti, iar la Codăieşti şi Roman, deşi au fost create condiţii pentru realizarea planului, nu s-au achiziţionat decît cantităţi mici de produse, fapt care a situat aceste cooperative printre unităţile codaşe din regiunea noastră. De asemenea, în unele raioane nu se pune un accent deosebit pe calitate. Achizitorul Ovidiu Gorea, de la cooperativa Golăieşti de exemplu, cumpără produsele legumicole la întîmplare. ăjff Invăţînd din experienţa raioanelor fruntaşe, conducerile unităţilor cooperatiste, care au rămas în urmă, cu realizarea sarcinilor de plan, au datoria să facă o analiză temeinică a situaţiei, pentru a lua măsurile necesare în vederea îmbunătăţirii munciide achiziţii. C. ARTHUR____ şeful serviciului achiziţii al U.R.C.A.D. Iaşi Cooperativele din raionul Huşi bine aprovizionate şi Ifi vederea desfăşurării în bune condiţii , campanie de recoltare, conducerea U.R.C.A.D. din raionul Huşi a luat din timp măsurile necesare ca să asigure aprovizionarea cooperativelor săteşti cu diferita unelte şi materiale necesare acestei campanii. Cele 28 cooperative din raion au fost aprovizionate cu însemnate cantităţi de cărbune pentru atelierelede reparaţii, seceri, căldări, etc. In momentul de faţă, numai la depozitul de centru al U.R.C.A.D. se găsesc: 4000 seceri şi 4000 coase. Măsurile luate de conducerea Uniunii raionale Huşi vor contribui, în mod sigur, la desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor de recoltare. I. SCHAFFER corespondent Ä FLACĂRĂ IAŞULUI Muncitorii de la IMS Roman se bucură de o bună îngrijire la sanatoriul de noapte Am făcut de curînd o vizită la sanatoriul de noapte al întreprinderii Metalurgice de Stat Roman şi am fost plăcut impresionat de felul în care este amenajat, de curăţenia exemplară şi îngrijirea deosebită de care se bucură oamenii muncii. Totul oglindeşte aici grija partidului şi guvernului nostru faţă de om. — Mă bucur de cea mai buna îngrijire, mi-a spus tov. Gheorghe Munteanoş. Masa care se serveşte de două ori pe zi conţine peste 7.500 calorii, iar cazarea este şi ea foarte bună. Avem la dispoziţie băi şi ţoluşuri, precum şi mijloace de ridicare a nivelului cultural. Tovarăşii Neculai Creţu, strungar la linia pistoane şi Constantin Ilioiu, sudor la atelierul ajustat, mi-au spus că se simt foarte bine în sanatoriul de noapte şi că de cînd sînt aici au citit un însemnat număr de cărți. In fiecare lună, în sanatoriul de noapte de la I.M.S. Roman se reconfortează cite 20 de muncitori de la îStaTuu: OSTAFIE •C.n. „m. EMINESCU“ corespondent - I "A y ■ imi ''petrec concediul 7fe"odîMci îă Tedairghîoî De citeva zile mă ărțu în staţiunea balneo-climaterică Techirghiol, unde îmi petrec concediul de odihnă pe ţărmul însorit al Mării Negre. Niciodată eu, învăţător de la ţară, umilit de trecutul regim burghezo-moşieresc, n-am crezut că voi avea posibilitatea să-mi petrec concediul de odihnă în condiţii atît de bune. Eu, învăţător în Băltenii Tîrgului Frumos, am avut aci prilejul să cunosc şi să mă împrietenesc cu profesori universitari, cu agenţi sanitari şi cu medici savanţi, cu mineri de la Anina şi ingineri iscusiţi. Răspunzînd grijii partidului mă angajez ca după terminarea concediului de odihnă, odată întors în satul meu, să lupt cu puteri sporite pentru culturalizarea maselor, să depun o muncă şi mai susţinută pentru edu-‘ carea copiilor oamenilor muncii« N. CHIRIAC învăţător în satul Corneşti, comuna Băiceni, raionul Tg. Frumos. ntr-o comună fruntaşă Ţăranii muncitori din Săbăoani sînt în general buni agricultori. După curţile lor, după felul cum îşi durează gardul înalt, acoperit de streaşină, ca şi după ordinea şi curăţenia grajdurilor, bucătăriilor de vară şi fîntînilor, vezi că ai de-a face cu harnici gospodari. Aici pămintuî e bun şi prielnic pentru culturile de cartofi, iar oamenii ştiu să smulgă rod pămîntului cu multă pricepere. In grădinile lor, fie cit de mici, vezi floarea albă a cartofului. Nici o bucăţică de loc nu e lăsată la voia întîmplării. Dacă rămine pe lingă gard o făşie de pămînt, şi acolo găseşti răsaduri de roşii, ceapă sau ardei. Cei mai mulţi dintre ţăranii muncitori din Săbăoani smulg cite două recolte pe vară de pe o făşie de pămînt. Aşa de pildă, ţăranul muncitor Dumitru Dămoc, obişnuieşte să samene cartofi timpurii printre rîndurile unde a semănat totodată sfeclă furajeră. De pe 6 prăjini de loc, astfel semănate, anul trecut a scos întîi 1200 kg. cartofi timpurii, apoi 6000 kg. sfeclă furajeră. lanoş Ţărnă a semănat pe 5 prăjini de pămînt sfeclă de zahăr şi cartofi timpurii. A recoltat la vremea lor cartofii timpurii, şi în locul lor a semănat varză de toamnă. Şi n-a ieşit cu niciuna rău. Cartofii au fost cît un pumn zdravăn. O sfeclă a avut 8—10 kg. greutate, iar numai cu 5 verze a umplut toamna o putină de 20 de kg. La Săbăoani vin ţărani muncitori din comunele vecine ca să vadă cu ochii lor cartofii lui lanoş Ţărnă,, de cîte 500—700 grame unul, şi sfecla de furaj, mare cît trupul unui copil de 3 ani. Şi atunci, vizitatorii au păreri diferite. Unii pun succesele pe seama pămîntului bun, alţii zic că săbăonenii, avînd puţin pămînt, cară apă cu căldarea şi-l udă. Fapt e că săbăonenii, cînd vin vizitatorii, au a le explica un singur lucru demn de reţinut: grija pentru lucrul pomni ritului. lată ce spune in acest sens Dumitru Dămoc, fruntaşul comunei: „De cînd apare buruiana şi pînă toamna, eu prăşesc de cîte ori e nevoie. Uneori 6 praşile, alteori 7. Trebuie afinat mereu pămîntul spune el —; numai astfel se dezvoltă bine culturile”. Şi prăşitul nu este făcut, aşa, la voia întîmplării. Majoritatea săbăonenilor iau felurite unelte şi maşini, iar unii şi-au construit prăşituri din pluguri. Dămoc experimentează acum un nou sistem care să-i facă munca şi mai uşoară. El vrea să ataşeze prăşitoarei un aparat de muşuroii cartofi. Toate succesele ţăranilor muncitori de aici se datoresc unei munci neprecupeţite, unei griji permanente, îndreptate pentru, buna întreţinere a culturilor. Pe timpul acesta, ogrăzile rămîn mai mult pustii, adormite în căldura dupăamiezilor. Oamenii mişună pe imensul covor ţesut cu florile albe ale cartofilor, executînd cu grijă prăşitul şi muşuroitul. Roadele muncii lor au şi început să se arate. Zilele acestea, după o conştiincioasă muncă pe teren, de control şi îndrumare, agentul agricol şi preşedintele sfatului popular al comunei Săbăoani au putut nota mulţumiţi în registrele de evidenţă. „S-a terminat praşila a II-a la toate culturile. A început praşila a IlI-a. De asemenea, s-au livrat statului 20 vagoane cartofi timpurii“. In aceeaşi zi, preşedintele cooperativei, Pavel Cibi, nota că: „planul de contractări pe trimestrul I, de 20.000 kg. cartofi timpurii, a fost depăşit cu 300 la sută“. ELENA MĂGURĂ Colectiviştii din Buznea se pregătesc pentru recoltare De ciţiva ani încoace, colectiviştii din Buznea întrec prin recoltele bogate pe care le obţin pe toţi agricultorii de prin părţile raionului Tg. Frumos.Cu ajutorul oamenilor de ştiinţă de la I.C.A.R., al mecanizatorilor de la S.M.T. Tg. Frumos şi datorită muncii harnice depuse de colectivişti, şi anul acesta tarlalele colectivei „Ion Creangă”, din Buznea sunt la fel de frumoase. Orzul, griul şi ovăzul de culoare argintie au început să dea un copt şi de aceea conducerea gospodăriei, în frunte cu tov. Lupescu, preşedinte, se strădueşte să ia măsurile cele mai practice ca ziua recoltării să-i găsească pe colectivişti bine pregătiţi. Paralel cu aceasta, în gospodărie, munca de întreţinere a culturilor prăşitoare continuă să se desfăşoare cu succes. Porumbul şi cartofii au fost prăşiţi de două ori, iar zilele acestea se va termina praşila a doua la toate culturile. Colectiviştii şi-au propus să execute trei praşile, căci astfel recolta va fi mult mai bogată. In întrecerea dintre echipe, la lucrările de întreţinere a culturilor s-a situat mereu în frunte echipa a doua, condusă de Toader Ciocîrlan, precum şi Elena Spataru, Elena Nechifor şi Elena Lupescu, din echipa a lll-a care au avut depăşiri, zilnice de normă, făcînd şi lucru de bună calitate. Echipa de cositori care a terminat in întregime cositul lucernei s-a pregătit şi ea temeinic pentru muncile de recoltare şi treieriş. La sfatul S.M.T., care a avut loc zilele trecute, s-a hotărât ca gospodăria să-l trimită pe colectivistul Vasile Forîci, să înveţe în cadrul S.M.T. Tg. Frumos mînuirea secerătoarei, pentru a lucra alături, de tractoristul Vasile Petraru, trimis şi el de colectivă să înveţe meserie la SMT. Paralel cu aceasta, conducerea gospodăriei a procurat seceri, coase şi a pregătit căruţele necesare pentru transportarea snopilor de pe ogoare la arie, astfel ca recoltarea, treieritul şi dezmiriştitul să se desfăşoare” la timp şi în bune condiţii. Şi-au construit o fîntînă Necesitatea unei fîntîni, s-a simţit de mai multă vreme în comuna Cristeşti. Intr-una din zile, deputatul comunal Gh. C. Bărgăoanu, a mobilizat cetăţenii din circumscripţia electorală în care a fost ales, pentru construcţia noii fîntîni. In scurt timp, prin hiunca voluntară a cetăţenilor şi prin folosirea posibilităţilor locale, fîntîna a construită, făcîndu-se totodată numii in valoare de 3000 lei. fost eco- Pag. 3 Roadele întrecerii socialiste Au trecut puţine zile de cînd, In cadrul unui entuziast miting, muncitorii şi tehnicienii fabricii „Victoria” şi-au luat angajamente sporite în cinstea zilei de 23 August. De atunci întrecerea socialistă a crescut In intensitate, iar rezultatele bune n-au intîrziat să se arate. La sectorul filatură muncitoarele de la ringuri sînt în fruntea întrecerii. Aici numeroase muncitoare aplică iniţiativa Elenei Chişiu, iar calitatea firelor se îmbunătăţeşte mereu. Lozinca filatoarei fruntaşe: „Să dăm fire de calitate superioară, perntru ţesături de calitate superioară”, mobilizează filatoarele întreprinderii la lupta pentru îmbunătăţirea calităţii produselor. Cu deosebită însufleţire lucrează tov. Sanda Bălănuţă. Ea a dat pînă la data de 28 iunie, 237 kg. fire de bumbac peste prevederile planului. In acelaşi timp, tov. Ana Straton şi-a depăşit şi ea planul cu 185 kg. fire. Exemple de acestea sunt numeroase în sectorul filatură, ele oglindind dragostea sutelor de muncitori faţă de regimul nostru democratpopular. Şi muncitorii din sectorul ţesătorie obţin succese de seamă în producţie. Ei au dat în această perioadă mii de metri ţesături peste plan îmbunătăţind totodată calitatea produselor. In fruntea întrecerii socialiste se află ţesătoarea Genoveva Duca, care a produs peste 300 metri ţesături. De asemenea tov. Geta Dănilă şi-a întrecut normele cu aproape 300 metri pînză, iar Elena Carp cu 270 m. Pe întreprindere planul a fost îndeplinit in proporție de 100,8%. —O— Pregătiri pentru campania de recoltare Centrul regional de recepţionare a cerealelor Iaşi dă o mare atenţie pregătirilor în vederea bunei recepţionări şi depozitări a produselor agricole vegetale ce vor fi colectate. Pînă acum au fost curăţate, reparate şi dezintactate majoritatea magaziilor planificate pentru a asigura păstrarea cerealelor.. De asemenea, sunt în curs de reparaţie motoarele ce vor acţiona maşinile de selecţionat cereale. Conducerea centrului regional de recepţionare a cerealelor Iaşi s-a îngrijit din timp şi de asigurarea cadrelor permanente şi sezoniere necesare. In întreaga regiune Iaşi, anul acesta pe lîngă cele 24 baze de colectare a cerealelor cu caracter permanent, vor funcţiona şi baze cu caracter sezonier. Astfel de baze de recepţionare, menite să înlesnească ţăranilor muncitori predarea cotelor, vor funcţiona în satele Sîrca, raionul Tg. Frumos, Larga, raionul Iaşi şi Hălăuceşti, raionul Paşcani. -O— Conferinţă în vederea comemorării a 450 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare, Filiala Iaşi a Academiei R P.R. organizează pentru ziua de 2 iulie a.c., orele 17, la Teatrul Naţional din Iaşi o adunare publică. Cu acest prilej tovarăşul conf. univ. Ilie Grămadă va conferenţia despre: „Ştefan cel Mare. O epocă de glorie în lupta poporului pentru independenţă”. O problemă vitală pentru Franţa de FLORIMOND BONTE Poporul francez condamnă politica de pregătire a unui nou război dusădin ordinul magnaţilor dolarului. Masele populare din Franţa luptă pentru o pace trainică, pentru independenţă naţională. Politica dusă de cercurile guvernante din Franţa a făcut ca economia de război să snguiţă cea mai mare parte a resurselor existente, ceea ce împiedică refacerea ţării. Totalul cheltuielilor militare şi cheltuielilor pentru întreţinerea poliţiei a atins 50 la spuar di buget, în timp ce alocările pentru nevoile social-culturale se reduc, iar condiţiile de locuit ale oamenilor muncii din Franţa continuă să rămînă cele mai proaste din Europa. Producţia este în stagnare. Totodată multe ramuri aie economiei naţionale bec prin greutăţi excepţionale sau sunt înăbuşite cu totul de concurenţa amaricana , In Franţa au avut şi au loc adinei schimbări care exercită o influenţa serioasă asupra poziţiei şi rapănului de forţe politice organizate din ţară. Totodată, nu numai clasa muncitoare se convingedin ce în ce mai mult de justeţea, clarviziunea şi înţelepciunea politicii cu adevărat naţionale a Partidului Uminist Francez, care a indicat indie-neîncetat ţării calea spre înflorire şi bunăstare. De acest lucru se conving tot mai mult şi ţăranii muncitori. 5’* păturile mijlocii arc. panul aici de la oraşe, şi o mare ivire din burghezie, care i.niv pe pielea lor consecinţele unei ibolitiei ce contravine intereselor vitale ale naţiunii. Mişcarea patriotică din Franţă iv a creării „comunităţii defensive europene” şi pentru securitatea colectivă în Europa, ia pe zi ce trece o amploare tot mai mare. Pături largi ale poporului francez cer încetarea războiului în Indochina. Propunerile constructive cu privire la restabilirea păcii în Indochina, prezentate la conferinţa de la Geneva de către Republica Democrată Vietnam, Republica Populară Chineză şi U.RS.S., au deschis calea spre asigurarea intereselor naţionale ale Franţei in Indochina în condiţiile respectării drepturilor naţionale ale popoarelor din Indochina. Dar actualitatea problemei_ indochineze nu poate ascunde privirilor primejdia renaşterii militarismului german şi a planurilor urzite de cercurile agresive din Europa, planuri ce se ascund îndărătul tratatuluide la Paris cu privire la crearea „armatei europene”. .. ,, Recent, revista americană „Life a publicat un amplu panegiric al revanșarzilor vast-germani. Această revistă a publicat o hartă în care Alsacia şi Lorena sunt înfăţişate ca făcînd parte din teritoriul... german Oare după toate acestea mai pot francezii să-şi facă iluzii în ce priveşte intenţiile foştilor generali hitlerişti şi ale ocrotitorilor lor? Păturile patriotice ale poporului francez îşi exprimă în cele mai diferite forme protestul lor energic împotriva refacerii militarismului german şi, in numele patriei, spun un categoric „Nu” tratatelor de la Bonn şi Paris. Declaraţiile reprezentanţilor vieţii publice franceze împotrivă constituirii „armatei europene” se succed una după alta. Un număr de şase profesori marcanţi rds la Facultatea de Drept a Universităţii din Paris au publicat în ziarul „Le Monde” un studiu în care dovedesc în mod incontestabil că, în ziua în care tratatul de la Paris va intra în vigoare, Franţa va pierde statutul de stat independent şi va înceta ’de a mai fi o naţiune suverană. Din Iniţiativa bine cunoscuţilor jurişti francezi — René Căpitan, Pierre Cot,Jean Montiet’ a avut loc o conferinţă la care au participat şi Leon Cain, prim preşedinte onorific al înaltei Curţi de Casaţie, şi Didier, preşedinte de Curte de Apel, şi care a formulat următoarele concluzii? Pe plan Internaţional, tratatul cu privire la crearea „comunităţii europene” ar aduce considerabile prejudicii Independenţei Franţei în folosul „organizaţieisupranaţionale” în care Germania occidentală reînnarmată ălocupă repede rolul conducător. „Comunitatea defensivă europeană” nu are nimic, comun cîn organizarea unui sistem de securitate colectivă-Pe plan constituţional, Tratatul de la Paris reprezintă un atentat îa drepturile constituţional© ale Franţei. El reprezintă nu o simplă limitare a puterilor organelor legiuitoare, executive şi judiciare ale Franţei, ci atrage după sine trecerea acetetor puteri, în domeniile cele mai importante, asupra aşă-zisului „organ ,suprănăţionăl”.Pe plan intern, din cauză renunţării în multe cazuri la jurisdicţia franceză, din cauza trecerii funcţiilor poliţieneşti asupra agenţilor „comunităţii defensive europene”, precum şi ca urmare a dispoziţiilor pri■vitoare la sancţiuni, cuprinse în tratatul de la Paris, şi a posibilităţilor date forţelor armate ale „armatei europene” de a se amesteca în treburile interne ale Franţei, acest tratat implică cea mai mar© primejdie pentru libertatea cetăţenilor francezi.Din punct de vedere politic, economic, financiar, tehnic şi militar, consecinţele nefaste ale tratatului de la Paris au mai fost demascate în repetate rînduri ,în declaraţiile diferiţilor oameni politici şi reprezentanţi religioşi, în declaraţiile economiştilor, oamenilor de ştiinţă, deputaţilor francezi. Ar fi inutil sa repetăm aceste numeroase declaraţii. Să ne limităm la două declaraţii care dovedesc lupta tot mai intensă a opiniei publice franceze împotriva ratificării de către parlament a tratatelor de la Bonn şi Paris. Prima, este declaraţia mareşalului Juin, care a condamnat actualul proiect al „armatei europene”. Juin a declarat că ofiţerii francezi sînt Ferm hotărîţi să se opună lichidării armatei naţionale a Franţei A doua declaraţie este de asemenea foarte caracteristică. Este vorba de declaraţia unui mare grup de deputaţi — socialişti, care reprezintă majoritatea fracţiunii din parlament a partidului socialist. Din cei 105 deputaţi socialişti, 59 s-au pronunţat împotriva ratificării tratatului de la Paris. Dacă în urma diferitelor manevre ,ei nu au obţinutmajorate voturi şi congres al partidului socialist, ei exprimă totuşi voinţa majorităţii alegătorilor care au votat pentru socialişti. O dovadă a acestui fapt îl constituie totalul voturilor întrunitede cei 59 de deputaţi în cadrul recentelor alegeri parlamentare. Cifrele arata că aceşti deputaţi au întrunit 2.010.627 voturi din totalul de 2.660.554 de voturi întrunite de către partidul socialist. Acest lucru înseamnă că deputaţii socialişti adversari ai ,,armatei europene”, au întrunit 75 la sută din voturile tuturor alegătorilor care au votat pentru listele partidului socialist. Pot fi citate de asemenea următoarele date caracteristice publicate în numărul din 3 iunie al ziarului „Journal du Parlament”. Ziarul arată că două partide politice care s-au pronunţat împotriva ratificării tratatului cu privire la „armata europeană” — Partidul Comunist Francez şi adepţii generalului De Gaulle — au obţinut în recentele alegeri parlamentare peste 9.000.000 de voturi. Dacă punem la socoteală cele 2.010.627 de voturi întrunite de deputaţii socialişti care s-au pronunţat împotriva proiectului "armatei europene, va deveni limpede că majoritatea covîrşitoare a poporului Francez condamnă tratatele militariste de la Bonn şi Paris care sunt nefaste pentru Franţa. Dacă luăm ca bază aceleaşi rezultateale ultimelor alegeri parlamentare din 1951, partidele politice care au aprobat proiectul „armatei europene” reprezintă toate la un loc numai 4 700.000 de alegători. Este demn de remarcat că deputaţii părrărie Wehrmacht german, nu se bucură de loc de sprijinul moral al majorităţii francezilor de rînd în circumscripţiile lor electorale. Dacă ne-am limita însă numai la acest aspect al mişcării patriotice franceze împotriva tratatelor de la Bonn şi Paris, nu am prezenta o imagine clară, precisă şi completă despre situaţia din Franţa. Trebuie să arătăm şi un alt aspect pozitiv care nu este mai puţin esenţial din lupta poporului francez pentru securitatea colectivă în Europa. Există un fapt incontestabil, care nu poate fi trecut cu vederea, din istoria contemporană a Franţei. Acest fapt constă în aceea că poporul francez a exprimat imediat o vie statisfacţie îndată ce a aflat de Tratatul general european cu privire la securitatea colectivă în Europa propus de Uniunea Sovietică. Acest lucru a fost firesc şi normal. Ideea securităţii colective a fost întotdeauna sprijinită de poporul francez. Poporul francez a apărat întotdeauna cu dîrzenie această idee. In propunerile sovietice prezentate la conferinţa de la Berlin, poporul francez a văzut principiile — ce-i sunt scumpe —ale securităţii colective în Europa. Fireşte că poporul francez face o paralelă între proiectul sovietic al Tratatului general european cu privire la securitatea colectivă în Europa şi proiectul tratatului privitor la „comunitatea defensivă europeană”, prezentat de cercurile imperialiste ale S.U.A. şi de acoliţii lor din Europa. Concluziile sunt evidente. Aşa-zisa omunitate defensiv petraj a dus la dominaţia mi- Omul de avopi