Flacăra Iaşului, iulie 1954 (Anul 10, nr. 2443-2469)

1954-07-01 / nr. 2443

7­rr Lup­ta pentru a da produse de calitate superioară La Secţia de ste­mă l­­a fabrica „Flacăra Roşie" din Bucureşti Lucrează brigada de I, tineret din care face parte t mărul Vasile Dragom­ir. El­ a reuşit să-şi îmbunătăţi procentul de ca. cu 80—90 la su In clişeu, Dragomir lua maşina sa. din­ifivitatea cooperativelor Zi de zi, cooperativele regiunea Iaşi d­obîndesc noi şi fru-­-moase succese în cinstea, conferinţei regionale U.R.C.A.D., care va avea loc peste cîteva zile în oraşul­­nostru. Consiliile de conducere ale cooperativelor, îndrumate în permanenţă de organizaţiile de bază, luptă pentru îndeplinirea planului de achiziţii la toate sortimentele, pentru atragerea de noi membri etc., aducînd ast­fel o serioasă contribuţie la intensificarea schimbului dintre oraş şi sat, la întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. îndeplinirea planului de achiziţii, sarcina de frunte a cooperativei datorită eforturilor­­depuse de co­lectivele de muncă din majoritatea raioanelor, planul de achiziţii a fost îndeplinit, pe luna mai, în proporţie de 107 la sută, evidenţiindu-se în mod deosebit raioanele Iaşi, Hîrlău, Huşi şi Vaslui, care şi-au depăşit sarcinile de achiziţii pe această lună în procen­te variind între 6—53 la sută. Analizînd rezultatele obţinute în luna mai, comisia ele organizare a Uniunii regionale a hatarit să sprijine mai intens raioanele care au rămas în urmă cu planul. In ultimul timp, dato­rită hotărîrii cu­ care au pornit la muncă, raioanele codaşe au obţinut unele succese în realizarea sarcinilor de plan. In cinstea conferinţei regionale care va avea loc în zilele de 3 şi 4 iu­lie 1954, Uniunile raionale Paşcani, Negreşti şi Iaşi, au reuşit să realizeze planull trimestrial runz, la data de 26 iunie, dată achiziţii in contul trimestrului III 1954. In toate raioanele producătoare de fructe şi legume se desfăşoară intens munca de achiziţii şi preluări din con­tractări. Astfel, importante cantităţi de cireşe au putut fi livrate pe piaţă locală. _ _ Dacă acestea­ sînt părţile pozitive din munca noastră, mai dăinuie însă şi o serie de deficienţe, care trebuiesc combătute cu toată hotărîrea. In une­le raioane, de pildă, se urmăreşte rea­lizarea planului valoric, fără a se lupta pentru realizarea tuturor sorti­mentelor, cum este cazul în raionul Negreşti, iar la Codăieşti şi Roman, deşi au fost create condiţii pentru realizarea planului, nu s-au achiziţio­nat decît cantităţi mici de produse, fapt care a situat aceste cooperative printre unităţile codaşe din regiunea noastră. De asemenea, în unele raioane nu se pune un accent deosebit pe calita­te. Achizitorul Ovidiu Gorea, de la cooperativa Golăieşti de exemplu, cumpără produsele legumicole la în­­tîmplare. ăjff Invăţînd din experienţa raioanelor fruntaşe, conducerile unităţilor coope­ratiste, care au rămas în urmă, cu realizarea sarcinilor de plan, au dato­ria să facă o analiză temeinică a si­tuaţiei, pentru a lua măsurile necesare în vederea îmbunătăţirii muncii­­de achiziţii. C. ARTHUR____ şeful serviciului achiziţii al U.R.C.A.D. Iaşi Cooperativele din­ raionul Huşi bine aprovizionate şi Ifi vederea desfăşurării în bune condiţii , campanie­ de recoltare, conducerea U.R.C.A.D. din raionu­l Huşi a luat din timp măsurile nece­sare ca să asigure aprovizionarea cooperativelor săteşti cu diferita u­­nelte şi materiale necesare acestei campanii. Cele 28 cooperative din raion au fost aprovizionate cu însemnate can­tităţi de cărbune pentru atelierele­­de reparaţii, seceri, căldări, etc. In momentul de faţă, numai la depozitul de centru al U.R.C.A.D. se găsesc: 4000 seceri şi 4000 coase. Măsurile luate de conducerea U­­niunii raionale Huşi vor contribui, în mo­d sigur, la desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor de recol­tare. I. SCHAFFER corespondent Ä FLACĂRĂ IAŞULUI Muncitorii de la IMS­ Roman se bucură de o bună îngrijire la sanatoriul de noapte Am făcut de curînd o vizită la sa­natoriul de noapte al întreprinderii Metalurgice de Stat Roman şi am fost plăcut impresionat de felul în care este amenajat, de curăţenia e­­xemplară şi îngrijirea deosebită de care se bucură oamenii muncii. To­­­­tul oglindeşte aici grija partidului­­ şi guvernului nostru faţă de om. — Mă bucur de cea mai buna îngrijire, mi-a spus tov. Gheorghe Munteanoş. Masa care se serveşte de două ori pe zi conţine peste 7.500 calorii, iar cazarea este şi ea foarte bună. Avem la dispoziţie băi şi ţolu­­şuri, precum şi mijloace de ridicare a nivelului cultural. Tovarăşii Neculai Creţu­, strun­gar la linia pistoane şi Constantin Ilioiu, sudor la atelierul ajustat, mi-au spus că se simt foarte bine în sanatoriul de noapte şi că de cînd sînt aici au citit un însemnat număr de cărți. In fiecare lună, în sanatoriul de noapte de la I.M.S. Roman se recon­fortează cite 20 de muncitori de la îStaTuu: OSTAFIE •C.n. „m. EMINESCU“ corespondent - I "A y ■ imi ''petrec concediul 7fe"odîMci îă Tedairghîoî De citeva zile mă ărțu în staţiunea balneo-climaterică Techirghiol, unde îmi petrec concediul de odihnă pe ţărmul însorit al Mării Negre. Ni­ciodată eu, învăţător de la ţară, u­­milit de trecutul regim burghezo-mo­­şieresc, n-­am crezut că voi avea po­sibilitatea să-mi petrec concediul de odihnă în condiţii atît de bune. Eu, învăţător în Băltenii Tîrgului Fru­mos, am avut aci prilejul să cunosc şi să mă împrietenesc cu profesori u­­niversitari, cu agenţi sanitari şi cu medici savanţi, cu mineri de la Anina şi ingineri iscusiţi. Răspunzînd grijii partidului mă anga­jez ca după terminarea concediului de odihnă, odată întors în satul meu, să lupt cu puteri sporite pentru cul­turalizarea maselor, să depun o muncă şi mai susţinută pentru edu-‘ carea copiilor oamenilor muncii« N. CHIRIAC învăţător în satul Corneşti, comuna Băiceni, raionul Tg. Frumos. ­ntr-o comună fruntaşă Ţăranii muncitori din Săbăoani sînt în general buni agricultori. După curţile lor, după felul cum îşi du­rează gardul înalt, acoperit de strea­şină, ca şi după ordinea şi curăţenia grajdurilor, bucătăriilor de­ vară şi fîntînilor, vezi că ai de-a­ face cu harnici gospodari. Aici pămintuî e bun şi prielnic pen­tru culturile de cartofi, iar oamenii ştiu să smulgă rod pămîntului cu multă pricepere. In grădinile lor, fie cit de mici, vezi floarea albă a car­tofului. Nici o bucăţică de loc nu e lăsată la voia întîmplării. Dacă ră­­mine pe lingă gard o făşie de pă­­mînt, şi acolo găseşti răsaduri de roşii, ceapă sau ardei. Cei mai mulţi dintre ţăranii mun­citori din Săbăoani smulg cite două recolte pe vară de pe o făşie de pă­­mînt. Aşa de pildă, ţăranul muncitor Dumitru Dămoc, obişnuieşte să sa­­m­ene cartofi timpurii printre rîndurile unde a semănat totodată sfeclă fu­rajeră. De pe 6 prăjini de loc, astfel semănate, anul trecut a scos întîi 1200 kg. cartofi timpurii, apoi 6000 kg. sfeclă furajeră. lanoş Ţărnă a semănat pe 5 pră­jini de pămînt sfeclă de zahăr şi cartofi timpurii. A recoltat la vremea lor cartofii timpurii, şi în locul lor a semănat varză de toamnă. Şi n-a ieşit cu niciuna rău. Cartofii au fost cît un pumn zdravăn. O sfeclă a avut 8—10 kg. greutate, iar numai cu 5 verze a umplut toamna o putină de 20 de kg. La Săbăoani vin ţărani muncitori din comunele vecine ca să vadă cu ochii lor cartofii lui lanoş Ţărnă,, de cîte 500—700 grame unul, şi sfecla de furaj, mare cît trupul unui copil de 3 ani. Şi atunci, vizitatorii au pă­reri diferite. Unii pun succesele pe seama pămîntului bun, alţii zic că săbăonenii, avînd puţin pămînt, cară apă cu căldarea şi-l udă. Fapt e că săbăonenii, cînd vin vizitatorii, au a le explica un singur lucru demn de reţinut: grija pentru lucrul pomni ri­tului. lată ce spune in acest sens Du­mitru Dămoc, fruntaşul comunei: „De cînd apare buruiana şi pînă toamna, eu prăşesc de cîte ori e nevoie. Uneori 6 praşile, alteori 7. Trebuie afinat mereu pămîntul spune el —; numai astfel se dez­voltă bine culturile”. Şi prăşitul nu este făcut, aşa, la voia întîmplării. Majoritatea săbă­­onenilor iau felurite unelte şi maşini, iar unii şi-au construit prăşituri din pluguri. Dămoc experimentează acum un nou sistem care să-i facă munca şi mai uşoară. El vrea să ataşeze prăşi­­toarei un aparat de muşuroii cartofi. Toate succesele ţăranilor muncitori de aici se datoresc unei munci nepre­cupeţite, unei­ griji permanente, în­dreptate pentru, buna întreţinere­­ a culturilor. Pe timpul acesta, ogrăzile rămîn mai mult pustii, adormite în căldura dupăamiezilor. Oamenii mişu­nă pe imensul covor ţesut cu florile albe ale cartofilor, executînd cu grijă prăşitul şi muşuroitul. Roadele muncii lor au şi început să se arate. Zilele acestea, după o con­ştiincioasă muncă pe teren, de con­trol şi îndrumare, agentul agricol şi preşedintele sfatului popular al comu­nei Săbăoani au putut nota mulţumiţi în registrele de evidenţă. „S-a termi­nat praşila a II-a la toate culturile. A început praşila a IlI-a. De asemenea, s-au livrat statului 20 vagoane cartofi timpurii“. In aceeaşi zi, preşedintele coopera­tivei, Pavel Cibi, nota că: „planul de contractări pe trimestrul I, de 20.000 kg. cartofi timpurii, a fost depăşit cu 300 la sută“. ELENA MĂGURĂ Colectiviştii din Buznea se pregătesc pentru recoltare De ciţiva ani încoace, colectiviştii din Buznea întrec prin recoltele bo­gate pe care le obţin pe toţi agricul­torii de prin părţile raionului Tg. Frumos.­Cu ajutorul oamenilor de ştiinţă de la I.C.A.R., al mecanizatorilor de la S.M.T. Tg. Frumos şi datorită muncii harnice depuse de colectivişti, şi a­­nul acesta tarlalele colectivei „Ion Creangă”, din Buznea sunt la fel de frumoase. Orzul, griul şi ovăzul de culoare argintie au început să dea un copt şi de aceea conducerea gospodăriei, în frunte cu tov. Lupescu, preşedinte, se­ strădueşte să ia măsurile cele mai practice ca ziua recoltării să-i gă­sească pe colectivişti bine pregătiţi. Paralel cu aceasta, în gospodărie, munca de întreţinere a culturilor prăşitoare continuă să se desfăşoare cu succes. Porumbul ş­i cartofii au fost prăşiţi de două ori, iar zilele a­­cestea se va termina praşila a doua la toate culturile. Colectiviştii şi-au propus să execute trei praşile, căci astfel recolta va fi mult mai bogată. In întrecerea dintre echipe, la lu­crările de întreţinere a culturilor s-a situat mereu în frunte echipa a doua, condusă de Toader Ciocîrlan, pre­cum şi­ Elena Spataru, Elena Nechi­­for şi Elena Lupescu, din echipa a lll-a care au avut depăşiri, zilnice de normă, făcînd şi lucru de bună calitate. Echipa de cositori care a terminat in întregime cositul lucernei s-a pre­gătit şi ea temeinic pentru muncile de recoltare şi treieriş. La sfatul S.M.T., care a avut loc zilele trecute, s-a hotărât ca gospo­dăria să-l trimită pe colectivistul Va­sile Forîci, să înveţe în cadrul S.M.T. Tg. Frumos mînuirea secerătoarei, pentru a lucra alături, de tractoristul Vasile Petraru, trimis şi el de co­lectivă să înveţe meserie la SMT. Paralel cu aceasta, conducerea gospodăriei a procurat seceri, coase şi a pregătit căruţele necesare pentru transportarea snopilor de pe ogoare la arie, astfel ca recoltarea, treieritu­l şi dezmiriştitul să se desfăşoare” la timp şi în bune condiţii. Şi-au construit o fîntînă Necesitatea unei fîntîni, s-a sim­ţit­ de mai multă vreme în comuna Cristeşti. Intr-una din zile, deputa­tul comunal Gh. C. Bărgăoanu, a mobilizat cetăţenii din circumscripţia electorală în care a fost ales, pentru construcţia noii fîntîni. In scurt timp, prin hiunca volunta­ră a cetăţenilor şi prin folosirea po­sibilităţilor locale, fîntîna a construită, făcîndu-se totodată numii in valoare de 3000 lei. fost eco- Pag. 3 Roadele întrecerii socialiste Au trecut puţine zile de cînd, In cadrul unui entuziast miting, mun­citorii şi tehnicienii fabricii „Victo­ria” şi-au luat angajamente sporite în cinstea zilei de 23 August. De atunci întrecerea socialistă a crescut In intensitate, iar rezultatele bune n-au intîrziat să se arate. La sectorul filatură muncitoarele de la ringuri sînt în fruntea întrecerii. Aici numeroase muncitoare aplică iniţiativa Elenei Chişiu, iar calitatea firelor se îmbunătăţeşte mereu. Lozinca filatoarei fruntaşe: „Să dăm fire de calitate superioară, pe­rn­­tru ţesături de calitate superioară”, mobilizează filatoarele întreprinderii la lupta pentru îmbunătăţirea cali­tăţii produselor. Cu deosebită însufleţire lucrează tov. Sanda Bălănuţă. Ea a dat pînă la data de 28 iunie, 237 kg. fire de bumbac peste prevederile planului. In acelaşi timp, tov. Ana Straton şi-a depăşit şi ea planul cu 185 kg. fire. Exemple de acestea sunt nume­roase în sectorul filatură, ele oglin­dind dragostea sutelor de muncitori faţă de regimul nostru democrat­­popular. Şi muncitorii din sectorul ţesătorie obţin succese de seamă în producţie. Ei au dat în această perioadă mii de metri ţesături peste plan îmbună­tăţind totodată calitatea produselor. In fruntea întrecerii socialiste se află ţesătoarea Genoveva Duca, care a produs peste 300 metri ţesături. De asemenea tov. Geta Dănilă şi-a întrecut normele cu aproape 300 metri pînză, iar Elena Carp cu 270 m. Pe întreprindere planul a fost în­deplinit in proporție de 100,8%. —O— Pregătiri pentru campania de recoltare Centrul regional de recepţionare a cerealelor Iaşi dă o mare atenţie pre­gătirilor în vederea bunei recepţionări şi depozitări a produselor agricole ve­getale ce vor fi colectate. Pînă acum au fost curăţate, reparate şi dezintactate majoritatea magaziilor planificate pentru a asigura păstrarea cerealelor.. De asemenea, sunt în curs de reparaţie motoarele ce vor acţiona maşinile de selecţionat cereale. Conducerea centrului regional de re­cepţionare a cerealelor Iaşi s-a îngrijit din timp şi de asigurarea cadrelor permanente şi sezoniere necesare. In întreaga regiune Iaşi, anul aces­ta pe lîngă cele 24 baze de colectare a cerealelor cu caracter permanent, vor funcţiona şi baze cu caracter se­zonier. Astfel de baze de recepţionare, menite să înlesnească ţăranilor mun­citori predarea cotelor, vor funcţiona în satele Sîrca, raionul Tg. Fru­mos, Larga, raionul Iaşi şi Hălău­­ceşti, raionul Paşcani. -O— Conferinţă în vederea comemorării a 450 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare, Filiala Iaşi a Academiei R P.R. organizează pentru ziua de 2 iulie a.c., orele 17, la Teatrul Naţional din Iaşi o adunare pu­blică. Cu acest prilej tovarăşul conf. univ. Ilie Grămadă va conferen­ţia despre: „Ştefan cel Mare. O epocă de glorie în lupta poporului pentru independenţă”. O problemă vitală pentru Franţa de FLORIMOND BONTE Poporul francez condamnă politi­ca de pregătire a unui nou război dusă­­din ordinul magnaţilor dola­rului. Masele populare din Franţa luptă pentru o pace trainică, pentru independenţă naţională. Politica dusă d­e cercurile guver­nante din Franţa a făcut ca eco­nomia de război să snguiţă cea mai mare parte a resurselor existente, ceea ce împiedică refacerea­­ ţării. Totalul cheltuielilor militare şi chel­tuielilor pentru întreţinerea poliţiei a atins 50 la spu­a­r di­­ buget, în timp ce alocările pentru nevoile so­­cial-culturale se reduc, iar condiţiile de locuit ale oamenilor muncii din Franţa continuă să rămînă cele mai proaste din Europa. Producţia est­e în stagnare. Totodată multe ramuri aie economiei naţionale bec prin greutăţi excepţionale sau sunt înă­buşite­ cu totul de concurenţa ama­ricana­ ,­­ In Franţa au avut şi au loc adinei schimbări care exercită o­ influenţa serioasă asupra poziţiei şi rapănu­lui de forţe politice organizate din ţară. Totodată, nu numai clasa mun­citoare se convinge­­din ce în ce mai mult de justeţea, clarviziunea şi în­ţelepciunea politicii cu adevărat na­ţionale a Partidului U­m­­inist Fran­cez, care a indicat indie-­neînce­tat ţării calea spre înflorire şi bună­stare. De acest lucru se conving tot mai mult şi ţăranii muncitori. 5’* păturile mijlocii arc.­ panul a­ici de la oraşe, şi o mare ivir­e din bur­ghezie, care i­.niv pe pielea lor con­secinţele unei ibolitiei ce contravine intereselor vitale ale naţiunii. Mişcarea patriotică din Franţă iv­ a creării „comunităţii defen­sive europene” şi pentru securitatea colectivă în Europa, ia pe zi ce trece o amploare tot mai mare. Pături largi ale poporului francez cer încetarea războiului în Indochi­na. Propunerile constructive cu pri­vire la restabilirea păcii în Indochi­na, prezentate la conferinţa de la Geneva de către Republica Demo­crată Vietnam, Republica Populară Chineză şi U.RS.S., au deschis ca­lea spre asigurarea intereselor na­ţionale ale Franţei in Indochina în condiţiile respectării drepturilor na­ţionale ale popoarelor din Indochina. Dar actualitatea problemei_ indo­­chineze nu poate ascunde privirilor primejdia renaşterii militarismului german şi a planurilor urzite de cercurile agresive din Europa, pla­nuri ce se ascund îndărătul tratatu­lui­­de la­ Paris cu privire la crearea „armatei europene”.­ .. ,, Recent, revista americană „Life a publicat un amplu panegiric al re­vanșarzilor vast-germani. Această revistă a publicat o hartă în care Alsacia şi Lorena sunt înfăţişate ca făcînd parte din teritoriul... german Oare după toate acestea mai pot francezii să-şi facă iluzii în ce pri­veşte intenţiile foştilor generali hit­­lerişti şi ale ocrotitorilor lor? Păturile patriotice ale poporului francez îşi exprimă în cele mai di­ferite forme protestul lor energic împotriva refacerii militarismului german şi, in numele patriei, spun un categoric „Nu” tratatelor de la Bonn şi Paris. Declaraţiile reprezentanţilor vieţii publice franceze împotrivă constitui­rii „armatei europene” se succed una după alta. Un număr de şase profesori marcanţi rds la Facultatea de Drept a Universităţii din Paris au publicat în ziarul „Le Monde” un studiu în care dovedesc în mod incontestabil că, în ziua în care tra­tatul de la­ Paris va intra în vi­goare, Franţa va pierde statutul de stat independent şi va înceta ’de a mai fi o naţiune suverană. Din Iniţiativa bine cunoscuţilor jurişti francezi — René Căpitan, Pierre Cot,­­Jean Montiet’ a avut loc o conferinţă la care au participat şi Leon Cain, prim preşedinte ono­rific al înaltei Curţi de Casaţie, şi Didier, preşedinte de Curte de Apel, şi care a formulat următoarele con­cluzii? Pe plan Internaţional, tratatul cu­ privire la crearea „comunităţii eu­ropene” ar aduce considerabile pre­judicii Independenţei Franţei în folo­sul „organizaţiei­­supranaţionale” în care Germania occidentală reînnar­mată ăl­­ocupă repede rolul condu­cător. „Comunitatea defensivă euro­peană” nu are nimic, comun cîn or­ganizarea unui sistem de securitate colectivă-Pe plan constituţional, Tratatul de la Paris reprezintă un atentat îa drepturile constituţional© ale Fran­ţei. El reprezintă nu o simplă limi­tare a puterilor organelor legiuitoare, executive şi judiciare ale Franţei, ci atrage după sine trecerea acetetor puteri, în domeniile cele mai impor­tante, asupra aşă-zisului „organ ,su­­prănăţionăl”.­Pe plan intern, din cauză­ renun­ţării în multe cazuri la jurisdicţia franceză, din cauza trecerii funcţi­ilor poliţieneşti asupra agenţilor „co­munităţii defensive europene”, pre­cum şi ca urmare a dispoziţiilor pri­­■­vitoare la sancţiuni, cuprinse în tra­tatul de la Paris, şi a posibilităţi­lor date forţelor armate ale „arma­tei europene” de a se amesteca în treburile interne ale Franţei, acest tratat implică cea mai mar© primej­die pentru libertatea cetăţenilor fran­cez­i.­Din punct de vedere politic, eco­nomic, financiar, tehnic şi militar, consecinţele nefaste ale tratatului de la Paris au mai fost demascate în repetate rînduri ,în declaraţiile dife­riţilor oameni politici şi reprezen­tanţi religioşi, în declaraţiile econo­miştilor, oamenilor de ştiinţă, depu­taţilor francezi. Ar fi inutil sa repetăm aceste nu­meroase declaraţii. Să ne limităm la două declaraţii care dovedesc lupta tot mai intensă a opiniei pu­blice franceze împotriva ratificării de către parlament a tratatelor de la Bonn şi Paris. Prima, este declaraţia mareşalu­lui Juin, care a condamnat actualul proiect al „armatei europene”. Juin a declarat că ofiţerii francezi sînt Ferm h­otărîţi să se opună lichidării armatei naţionale a­ Franţei A doua declaraţie este de aseme­nea fo­arte caracteristică. Este vorba de declaraţia unui mare grup de deputaţi — socialişti, care reprezintă majoritatea fracţiunii din parlament a partidului socialist. Din cei 105 deputaţi socialişti, 59 s-au pronunţat împotriva ratificării tra­tatului de la Paris. Dacă în urma diferitelor manevre ,ei nu au obţinut­­major­­­a­te voturi şi congres al partidului socialist, ei exprimă totuşi voinţa majorităţii a­­legătorilor care au votat pentru so­cialişti. O dova­dă a acestui fapt îl consti­tuie totalul voturilor întrunite­­de cei 59 de deputaţi în cadrul recen­telor alegeri parlamentare. Cifrele arata că aceşti deputaţi au întrunit 2.010.627­­ voturi din totalul de 2.660.554 de voturi întrunite de că­tre partidul socialist. Acest lucru înseamnă că deputaţii socialişti ad­versari ai ,,armatei europene”, au întrunit 75 la sută din voturile tu­turor­ alegătorilor care au votat pen­tru listele partidului socialist. Pot fi citate de asemenea urmă­toarele date caracteristice publicate în numărul din 3 iunie al ziarului „Journal du Parlament”. Ziarul a­­rată că două partide politice care s-au pronunţat împotriva ratificării tratatului cu privire la „armata eu­ropeană” — Partidul Comunist Francez şi adepţii generalului De Gaulle — au obţinut în recentele alegeri parlamentare peste 9.000.000 de voturi. Dacă punem la socoteală cele 2.010.627 de voturi întrunite de deputaţii socialişti care s-au pro­nunţat împotriva proiectului "armatei europene, va deveni limpede că ma­joritatea covîrşito­are a poporului Francez condamnă tratatele milita­riste de la Bonn şi Paris care sunt nefaste pentru Franţa. Dacă luăm ca bază aceleaşi re­zultate­­ale ultimelor alegeri parla­mentare din 1951, partidele politice care au aprobat proiectul „armatei europene” reprezintă toate la un loc numai 4 700.000 de alegători. Este demn de remarcat că deputaţii părrărie­ Wehrmacht german, nu se bucură de loc de sprijinul moral al majori­tăţii francezilor de rînd în circum­scripţiile lor electorale. Dacă ne-am limita însă numai la acest aspect al mişcării patriotice franceze împotriva tratatelor de la Bonn şi Paris, nu am prezenta o ima­gine clară, precisă şi completă despre situaţia din Franţa. Trebuie să ară­tăm şi un alt aspect pozitiv care nu este mai puţin esenţial din lupta po­porului francez pentru securitatea co­lectivă în Europa. Există un fapt incontestabil, care nu poate fi trecut cu vederea, din is­toria contemporană a Franţei. Acest fapt constă în aceea că poporul fran­cez a exprimat imediat o vie statisfac­­ţie îndată ce a aflat de Tratatul gene­ral european cu privire la securitatea colectivă în Europa propus de Uniu­nea Sovietică. Acest lucru a fost firesc şi normal. Ideea securităţii colective a fost întot­deauna sprijinită de poporul francez. Poporul francez a apărat întotdeauna cu dîrzenie această idee. In propuneri­le sovietice prezentate la conferinţa de la Berlin, poporul francez a văzut principiile — ce-i sunt scumpe —ale securităţii colective în Europa. Fireşte că poporul francez face o paralelă între proiectul sovietic al Tratatului general european cu privi­re la securitatea colectivă în Europa şi proiectul tratatului privitor la „co­munitatea defensivă europeană”, pre­zentat de cercurile imperialiste ale S.U.A. şi de acoliţii lor din Europa. Concluziile sunt evidente. Aşa-zisa omunitate defensiv p­etr­aj a dus la dominaţia mi- O­mul de avopi

Next