Flacăra Iaşului, septembrie 1954 (Anul 10, nr. 2495-2520)
1954-09-01 / nr. 2495
In interiorul ziarului: : 'V- Sa luptăm cu toate fortele - VIAȚA DE PARTID 3 - Condiţii mai bune de muncă' șl r (10 trai pentru dezvoltarea agriculturii noas- Ne pregătim pentru Începerea pag ._a * tre noului an școlar in sistemul învăță- Din (ara constructorilor cornii» pag. 2-a mîntului de partid nismului, pag. 3-a N. NEMAKOV, Planul cooperatist — Toată atenţia îndeplinirii planu- al lui Lenin lui de colectări — întrecerea continuă . . paf- ^‘a p — Adunarea Naţionala franceză z'a PaS- 3-a a respins tratatul „comunităţii defen— Preţuirea folclorului muzical in — Realizările Subfilialei „ R.S.C. sive europene” Pag. 1:*3 țara noastră Roman. —A 36-a aniversare a PC. dinn pag. 2-a pag. 3-a Finlanda pag. 4-a Un măreţ program pentru dezvoltarea agriculturii Cu viu interes şi cu entuziasm au primit oamenii muncii din patria noastră proiectul Directivelor Congresului al II-lea al P M.R. cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani (Proiectul C.C. al P.M.R.). Aşa cum este şi normal, ei văd în acest document de o mare importanţă istorică un vast program de ridicare a economiei naţionale pe o treaptă superioară, de făurire a bunei stări a poporului muncitor prin asigurarea unei abundenţe de produse agro-alimentare, încă din anul trecut, în urma plenarei lărgite a CC. al P.MR. din august, cursul politicii noastre a fost îndreptat spre o repartizare mai justă a mijloacelor materiale şi îndeosebi a investiţiilor în vederea linei dezvoltări continute şi raţionale a industriei grele — care este temelia dezvoltării economiei naţionale, a lichidării rămînerii în urmă a agriculturii şi ridicării nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc. Ca urmare a acestor măsuri au fost obţinute o serie de succese pe linia dezvoltării agriculturii în domeniul înzestrării ei cu maşini, al mărfii suprafeţelor însămînţate, al aplicării regulilor agrotehnice. Dar cu toate acestea producţia agricolă a rămas încă în urma nevoilor mereu crescînde ale industriei şi a populaţiei. Tocmai în scopul lichidării definitive a acestei rămîneri în urmă a agriculturii, proiectul C.C. al Directivelor celui de al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român vine cu un ansamblu de măsuri economice, politice şi tehnico-organizatorice. Aplicarea acestor măsuri va duce fără îndoială in viitorii 2—3 ani la o cotitură în dezvoltarea producţiei agricole, la sporirea producţiei la hectar la toate culturile, la mărirea numărului de animale şi ridicarea productivităţii lor, la valorificarea raţională a terenurilor slab cultivate şi necultivate. In scopul măririi producţiei agricole globale, proiectul Directivelor stabileşte ca prin folosirea deplină a tuturor rezervelor de terenuri, prin îmbunătăţiri şi ameliorări agro-silvice, să se asigure creşterea suprafeţei arabile a ţării la finele anului 1956 pînă la 10 milioane hectare. Avînd în vedere importanţa primordială a creşterii producţiei globale de cereale şi a producţiei de cereale-marfă pentru dezvoltarea tuturor celorlalte ramuri de producţie agricolă şi pentru asigurarea aprovizionării populaţiei, proiectul Directivelor prevede să se extindă suprafaţa însămînţată cu cereale în anul 1956 pînă la 7.360.000 ha. şi sa se ajungă astfel prin mărirea în acelaşi timp a recoltei medii la hectar la o producţie globală de cereale de 10.500.000 tone. îmbunătăţirea în mod hotărît a agrotehnicii culturii cerealelor, prin introducerea şi respectarea peste tot a regulilor agrotehnice, întărirea muncii de organizare a teritoriului, introducerea de asolamente juste în gospodăriile agricole socialiste şi îndrumarea ţăranilor muncitori cu gospodării individuale la organizarea producţiei şi rînduirea culturilor după plante premergătoare bune, lichidarea de către S.M T.-uri şi centrele de închiriat maşini agricole a atitudinii de nesocotire a importanţei ajutorului pe care trebuie să-l dea ţăranilor muncitori cu gospodării individuale, iată doar cîteva din măsurile preconizate de proiectul Directivelor in acest scop. De o mare importanţă agrotehnică este făptui că termenele optime pentru insămînţat vor fi stabilite pentru fiecare raion în parte de către comitetele executive ale sfaturilor populare şi organele locale ale Ministerului Agriculturii şi Silviculturii. In felul acesta, se înlătură şablonul in aplicarea unor reguli agrotehnice. De asemenea hotărîrea de a nu se mai da planuri de cultură gospodăriilor individuale urmînd ca acestea să primească numai obligaţiile pentru predarea cotelor către stat încă de la începutul anului agricol va duce la dezvoltarea iniţiativei ţăranilor muncitori. Proiectul Directivelor consideră în acelaşi timp că producţia culturilor tehnice, precum şi a cartofilor şi legumelor este încă nesatisfăcătoare. ■Se stabileşte creşterea producţiei in ui maiorii 2—3 ani pînă la 100.000 tone bumbac neegrenat, 2.100.000 tone sfeclă de zahăr, 430.000 tone floarea soarelui etc., precum şi mărirea suprafeţelor cultivate cu cartofi şi legume pînă la 480.000 ha. in 1056. Pe baza măsurilor care vor fi luate, centrele muncitoreşti şi oraşele mari industriale vor trebui să-şi aibă baza proprie de aprovizionare de legume şi cartofi. Largi perspective se deschid la faţa viticulturii şi pomicultură. Prin aplicarea agrotehnicii înaintate, prin refacerea viilor şi combaterea bolilor şi dăunătorilor, acestea trebuie aduse în stare de producţie superioară. Suprafaţa totală de vii şi livezi, precum şi producţia medie globală, vor creşte simţitor in anii care urmează. Un şir întreg de măsuri sunt prevăzute pentru dezvoltarea creşterii animalelor. Astfel, se va crea o bază furajeră corespunzătoare şi vor fi asigurate adăposturi pentru animale şi păsări. Prin aplicarea metodelor superioare de creştere şi îngrijire a animalelor, îmbunătăţirea asistenţei şi îndrumării zoo-veterinare, mecanizarea muncilor grele în sectorul zootehnic etc., se va asigura sporirea continuă a numărului de animale şi a productivităţii acestora. Sarcini importante sunt trasate in domeniul aprovizionării tehnico-materiale a agriculturii. Pentru anii 1955—1956 se prevede livrarea către agricultură a unei uriaşe cantităţi de maşini şi utilaje agricole provenite atit din producţia internă cit şi din import. De asemenea capitolul despre investiţii şi dezvoltarea construcţiilor ne dă o imagine vie a măsurilor ce vor fi luate pentru mărirea numărului atelierelor, remizelor, magaziilor şi altor construcţii agro-zootehnice printre care un loc important il ocupă şi ridicarea de noi locuinţe pentru muncitorii din agricultură, grupuri sociale, etc. Măsurile care vor fi luate pentru îmbunătăţirea muncii SMT şi lărgirea mecanizării in producţia agricolă vor contribui de asemenea din plin la avintul agriculturii. înzestrarea SMT-urilor cu utilajul necesar şi încadrarea lor cu cadre calificate, întărirea răspunderii fiecărei brigăzi de tractoare, va ridica rolul de organizator in producţie al staţiunilor de maşini şi tractoare şi va mări capacitatea lor tehnică şi organizatorică. Proiectul Directivelor acordă o mare importanţă îmbunătăţirii activităţii gospodăriilor agricole de stat. Ele trebuie să devină gospodării cu o dezvoltare multilaterală, rentabile, modele vii şi exemplu pentru ţărănimea muncitoare. . Un loc deosebit de important in acest document al partidului il ocupă măsurile privitoare la dezvoltarea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective şi întovărăşirilor agricole, precum şi pentru sporirea numărului acestora. Proiectul de Directive prevede acordarea unui sprijin mai puternic pentru gospodăriile colective şi întovărăşirile existente din partea statului, organizarea teritoriului şi introducerea asolamentelor raţionale in gospodării colective, introducerea plăţii suplimentare a muncii colectiviştilor pentru depăşirea sarcinilor de plan stabilite, asigurarea unui control sistematic şi permanent asupra respectării statutului. In acelaşi timp organele şi organizaţiile de partid şi organele de stat trebuie să ducă muncă politică de lămurire şi convingere a ţăranilor muncitori pentru înfiinţarea de noi gospodării colective şi întovărăşiri agricole. Pe lingă aceasta, ele trebuie să sprijine cu toate puterile, asocierea unor grupe mai mari sau mai mici de ţărani muncitori, care de bună voie îşi unesc, total sau parţial, pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă, pămintul şi mijloacele lor de producţie (unelte, animale, etc.) in vederea muncii in comun, a contractării in comun sau a folosirii in comun a maşinilor agricole ale statului. Pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor privitoare la dezvoltarea agriculturii, proiectul C.C. al P.M.R. privind Directivele Congresului al II-lea al partidului prevede o serie întreagă de măsuri în vederea cointeresării materiale a ţărănimii muncitoare în creşterea producţiei agricole, îmbunătăţirea sistemului de colectare a unor produse agricole, aplicarea unui nou sistem de calculare a impozitelor etc., vor contribui din plin la întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare şi a schimbului dintre sat şi oraş. Un rol hotăritor în dezvoltarea agriculturii revine cadrelor calificate. De aceea, într-un capitol special, proiectul de Directive prevede măsuri concrete pentru asigurarea cadrelor necesare şi pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţămint. In acest scop va fi profilat învăţămmntul agricol, superior, mediu şi profesional, numărul studenţilor şi elevilor va creşte simţitor. De asemenea se va pune capăt fluctuaţiei cadrelor şi se va stabili pen '• ; ' i s •f'rnalisti o durată de rranică de 3 ani direct in producţie. Proiectul preconizează însemnate măsuri îmbunătăţirea activităţii ştiinţifice in domeniul agriculturii. Se va intensifica munca de cercetări şi experimentări ştiinţifice, vor fi îmbunătăţite planurile tematice şi metodele de lucru, se va mări reţeaua de staţiuni experimentale ,se va organiza un Institut de cercetări viticole şi pomicole ş.a. Ducerea la Îndeplinire în bune condiţiuni a acestui grandios program de dezvoltare a agriculturii cere intensificarea eforturilor întregului popor muncitor, a organizaţiilor de partid, a ministerelor şi organelor centrale şi locale de stat. Îmbunătăţirea muncii de îndrumare şi conducere a agriculturii, îndeplinirea sarcinilor care le revin de către unele ministere, instituţii centrale şi comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să ducă nemijlocit la lichidarea subaprecierii problemelor agriculturii. Pentru antrenarea largăa maselor la îndeplinirea prevederilor acestui plan de ridicare a agriculturii este necesar în primul rînd ca ele să fie temeinic însuşite de către toţi membrii şi candidaţii de partid şi să se desfăşoare o susţinută muncă politică şi organizatorică din partea tuturor organelor şi organizaţilor de partid. Organizaţiile de partid de la sate, sfaturile populare sînt chemate să organizeze introducerea metodelor avansate şi a tehnicii noi in producţia agricolă, să desfăşoare larg întrecerea în agricultură, să se sprijine pe un larg activ fără de partid, mobilizînd tineretul şi femeile. De o deosebită importanţă este sarcina trasată tuturor activiştilor de partid de a se înarma cu cunoştinţele de bază in domeniul agriculturii. Dezbaterea largă a Directivelor celui de al II-lea Congres al partidului (proiectul C.C. al P.M.R.) de către toate organizaţiile de partid şi toţi oamenii muncii de la oraşe şi sate care a început, trebuie să ducă la o analiză temeinică a lipsurilor locale in domeniul agriculturii, la sporirea eforturilor comune pentru lichidarea lor şi îmbunătăţirea radicală a muncii. Membrii şi candidaţii de partid, toţi oamenii muncii sunt chemaţi să contribuie activ la dezbaterea proiectului de Directive, să vină cu propuneri şi sugestii pentru îmbunătăţirea sa. Luptând pentru construirea socialismului în scumpa noastră patrie şi făurirea bunei stări materiale şi culturale a poporului muncitor, să facem ca toate prevederile acestui vast program de dezvoltare a agriculturii să devină realitate. 4 Succese ale muncitorilor secţiei T. C. l-Iaşi Avînd sprijinul conducerii secţiei, al organizaţiei de partid şi sindicate, colectivul secţiei T.C- 1-Iaşi a înfăptuit frumoase realizări. Muncitorii Beniuga Vasile, Ion Diamant, Ion Angelu şi Mircea Ocheană au electrificat staţia C.F.R. Vlădeni din raionul Iaşi, folosind, materiale din resurse locale. Prin diferite amenajări aduse circuitului telefonic pe linia Rodiu Beiei — Hîrlău, s-a creat pe această distanţă o linie telegrafică directă, uşurîndu-se astfel procesul de exploatare şi circulaţie a trenurilor. La această realizare au muncit Iov V. Oancea, Durmtru Miron şi Gh. Erlich. De asemenea muncitorii din sectorul telefonic, în frunte cu comuniştii Chiosa Zenovia, E. Cornescu, Boca Constantin şi Gh. L chiari a au refăcut corplet malaţiile circuitelor telefonice din cartierul Auroră şi ale altor unităţi care aveau legături cu audiţie slabă. Cei din sectorul S.C.B. Iaşi au confecţionat in timpul lor liber, din resurse interne, una pirghie de semnal pentru staţia Birnova, economising 2300 lei. coregBQBdBgf. ît. ci Voinţa poporului francez a triumfat!ratatul „comunităţii defensive europene“ fost respins de către Adunarea Naţională franceză PARIS 31 (Agerpres). Poporul francez a respins tratatul cu privire la „comunitatea defensivă europeană“. După trei zile de dezbatere Adunarea Naţională franceză s-a pronunţat cu 319 voturi pentru şi 264 contra, în favoarea aşazisei „probleme preliminare“ care fusese prezentată de deputatul republican independent Aumeran. In procedura parlamentară franceză, „problema preliminară“ înseamnă prezentarea unei propuneri prin adoptarea căreia dezbaterile asupra unei probleme încetează iar proiectul de lege aflat în discuţie este respins imediat — în cazul de faţă proiectul de lege privitor la ratificarea tratatului „comunităţii defensive europene“. Astfel, poporul francez, care timp de luni întregi a luptat fără încetare împotriva C. D. E., trimiţînd delegaţii săi pentru a face cunoscut deputaţilor din parlament hotărîrea sa, votînd moţiuni în cadrul a numeroase mitinguri, declarind greve, a triumfat. In ochii lumii întregi, poporul francez este mîndru de victoria sa care este în același timp victoria păcii internaționale. Un mare succes al partizanilor păcii Am aflat cu mare satisfacţie vestea că Adunarea Naţională franceză a respins proiectul de lege privitor la crearea aşa numitei „comunităţi defensive europene”— zădărnicind astfel planurile agresive ale guvernanţilor de astăzi ai SUA care reprezintă interesele trusturilor monopoliste. Prin acest act, politica „de forţă” a S.U A. înregistrează un lamentabil eşec. Aprobarea politicii C.D.E de către parlamentul francez ar fi însemnat o gravă primejduire a independenţei şi a integrităţii teritoriale a Franţei — ţara eroicei rezistenţe din anii ocupaţiei hitleriste — din cîştig de cauză militariştilor germani revanşarzi. Nu numai Franţa, însă, ci pacea întregii lumi, ar fi fost ameninţată dacă planul aţîţatorilor la război nu ar fi fost respins. Deputaţii francezi care au votat Împotriva „comunităţii defensive europene” au dat dovadă de patriotism. Ei s-au pronunţat, de fapt, pentru libertatea Franţei, pentru o politică realistă de pace în Europa şi in întreaga lume Hotărîrea de la Paris este, de aceea, un succes al partizanilor păcii, a căror forţă creşte pe zi ce trece. Respingerea planurilor C. D. E. de către parlamentul francez este pentru noi o nouă şi încurajatoare dovadă că prin lupta unită a popoarelor se poate asigura o pace dreaptă şi durabilă. Spinoasa problemă germană de care atîrnă definitivarea păcii în Europa nu poate fi soluţionată printr-un nou aventurism politic, pe baza forţei, ci numai pe baza tratativelor sincere şi pe picior de egalitate intre marile puteri, aşa cum a propus, în repetate rînduri, guvernul URSS. Salutînd hotărîrea fermă a Adunării Naţionale din Franţa, să luptăm cu şi mai multă impetuozitate pentru victoria deplină a păcii pe baza înţelegerii reciproce, în interesul prosperităţii tuturor popoarelor ! GEORGE POPOVICI artist emerit al R.P.R. Salutam victoria forţelor păcii din Franţa Cu bucurie şi satisfacţie am luat ieri cunoştinţă că Adunarea Naţională franceză a respins ratificarea tratatului „comunităţii defensive europene”. Poporul francez, urmaş al eroilor care au dărîmat Bastilia, nu poate uita grozăviile provocate de militarismul german, nu poate uita umilinţa şi suferinţele îndurate sub călcâiul cizmei hitleriste. De aceea, glasul de pace al poporului francez a răsunat triumfător în Adunarea Naţională, condamnind şi respingind aşa-zisa „comunitate defensivă europeană” — care nu are alt scop decit reînvierea militarismului german şi declanşarea unui nou război. Este o grea înfringere pentru aţiţătorii la război. Evenimentul acesta umple de speranţe toţi oamenii cinstiţi din lume. Alături de ei şi noi, cetăţenii oraşului Iaşi, care am avut atâtea de suferit de pe urma militarismului german, ne bucurăm din toată inima şi salutăm măreaţa victorie a forţelor păcii din Franţa şi ne angajăm să luptăm cu forţe sporite pentru întărirea păcii. NICOLAE TOPOR maistru principal la fabrica „Ţesătura“ O victorie a frontului păcii Respingerea de către Adunarea Naţională franceză a tratatului C.D.E. ,reprezintă o victorie de o importanţă excepţională nu numai a poporului francez, iubitor de pace, ci a întregului front mondial al păcii. Votul parlamentului francez constituie încoronarea luptei de o uriaşă amploare dusă în ultimii ani de forţele progresiste ale poporului francez in frunte cu P.C.F. împotriva încercărilor criminale ale aţîţătorilor la război, de a reînvia militarismul german şi de a face din Germania occidentală principala forţă de şoc într-un viitor război împotriva ţărilor lagărului socialist. Respingerea de către Franţa a tratatului C.D.E. constituie o gravă şi semnificativă înfrîngere a politicii nord-americane dusă de pe poziţii de forţă. Ca şi poporul francez, toate popoarele lumii îşi dau din ce în ce mai mult seama că pacea nu poate fi asigurată prin continuarea acestei politici, prin formarea de blocuri agresive şi prin reînarmarea unei Germanii neofasciste şi revanşarde, ci printr-o politică de destindere internaţională, de tratative şi de bună voinţă reciprocă. Propunerile făcute în acest sens de Uniunea Sovietică au dus la succesele remarcabile ale conferinţelor de la Berlin şi Geneva. Rezolvarea problemei vietnameze pe calea tratativelor deschide perspectiva soluţionării pe aceeaşi cale a problemei germane, ceea ce constituie un aport uriaş la cauza menţinerii şi consolidării păcii. De aceea propunerea Uniunii Sovietice de a se convoca o conferinţă a celor 4 puteri consacrată exclusiv problemei germane a fost primită cu entuziasm de toţi oamenii cinstiţi din întreaga lume. Victoria poporului francez concretizată în votul Adunării Naţionale ne îndreptăţeşte să afirmăm că frontul păcii a cucerit o nouă poziţie şi că şansele menţinerii păcii in lume au crescut. Prof. univ. LEO BARTFELD Prorector al Univ. „A.I. Cuza” Iaşi Partidul şi statul nostru democrat-popular acordă o deosebită insemnătate învăţămintului public, operei de instruire şi educare multilaterală a tinerei generaţii. In ţara noastră în care intreaga operă de construcţie paşnică urmăreşte satisfacerea intr-o măsură tot mai largă a nevoilor materiale şi culturale ale celor ce muncesc, invăţămintul public cunoaşte un necontenit avint. Au apus pentru totdeauna vremurile cind datorită sărăciei in care se zbăteau masele, lipsa de şcoli, taxele împovărătoare, scumpetea manualelor şi rechizitelor şcolare, făceau practic cu neputinţă frecventarea şcolilor de către sute de mii de copii ai muncitorilor şi ţăranilor muncitori. Astăzi, numărul celor ce învaţă in şcoli elementare, medii, profesionale şi superioare este incomparabil sporit faţă de trecut. Condiţiile de învăţămint s-au schimbat radical, elevii şi studenţii bucurindu-se de grija şi sprijinul statului. ÎN CLIŞEU: Vacanţa a luat sfirşit. La şcoala medie tehnică de energie electrică din Iaşi elevii trăiesc bucuria de a învăţa în şcoala cea nouă, .lt. •i '