Flacăra Iaşului, septembrie 1954 (Anul 10, nr. 2495-2520)

1954-09-01 / nr. 2495

In interiorul ziarului: : 'V- Sa luptăm cu toate fortele - VIAȚA DE PARTID 3 - Condiţii mai bune de muncă' șl r (10 trai pentru dezvoltarea agriculturii noas- Ne pregătim pentru Începerea pag ._a * tre noului an școlar in sistemul învăță- Din (ara constructorilor cornii» pag. 2-a mîntului de partid nismului, pag. 3-a N. NEMAKOV, Planul cooperatist — Toată atenţia îndeplinirii planu- al lui Lenin lui de colectări — întrecerea continuă­­ . . paf- ^‘a p — Adunarea Naţionala franceză z'a PaS- 3-a a respins tratatul „comunităţii defen­— Preţuirea folclorului muzical in — Realizările Subfilialei „ R.S.C. sive europene” Pag. 1:*3 țara noastră Roman. —A 36-a aniversare a P­­C. dinn pag. 2-a pag. 3-a Finlanda pag. 4-a Un măreţ program pentru dezvoltarea agriculturii Cu viu interes şi cu entuziasm au primit oamenii muncii din patria noastră proiectul Directivelor Con­gresului al II-lea al P­ M.R. cu pri­vire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani­ (Proiectul C.C. al P.M.R.). Aşa cum este şi normal, ei văd în acest document de o mare importanţă istorică un vast program de ridicare a economiei naţionale pe o treaptă superioară, de făurire a bunei stări a poporului muncitor prin asigurarea unei abundenţe de produse agro-alimentare, încă din anul trecut, în urma ple­narei lărgite a CC. al P.MR. din august, cursul politicii noastre a fost îndreptat spre o repartizare mai justă a mijloacelor materiale şi în­deosebi a investiţiilor în vederea li­nei dezvoltări continute şi raţionale a industriei grele — care este teme­lia dezvoltării economiei naţionale, a lichidării rămînerii în urmă a a­­griculturii şi ridicării nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc. Ca urmare a acestor măsuri au fos­t obţinute o serie de succese pe linia dezvoltării agricul­turii în domeniul înzestrării ei cu maşini, al mărfii suprafeţelor însă­­mînţate, al aplicării regulilor agro­tehnice. Dar cu toate acestea pro­ducţia agricolă a rămas încă în urma nevoilor mereu crescînde ale industriei şi a populaţiei. Tocmai în scopul lichidării defi­nitive a acestei rămîneri în urmă a agriculturii, proiectul C.C. al Direc­tivelor celui de al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român vine cu un ansamblu de măsuri econo­mice, politice şi tehnico-organizato­­rice. Aplicarea acestor măsuri va duce fără îndoială in viitorii 2—3 ani la o cotitură în dezvoltarea pro­ducţiei agricole, la sporirea produc­ţiei la hectar la toate culturile, la mărirea numărului de animale şi ridicarea productivităţii lor, la va­lorificarea raţională a terenurilor slab cultivate şi necultivate. In scopul măririi producţiei agri­cole globale, proiectul Directivelor stabileşte ca prin folosirea deplină a tuturor rezervelor de terenuri, prin îmbunătăţiri şi ameliorări agro-sil­­vice, să se asigure creşterea supra­feţei arabile a ţării la finele anului 1956 pînă la 10 milioane hectare. Avînd în vedere importanţa pri­mordială a creşterii producţiei glo­bale de cereale şi a producţiei de cereale-­marfă pentru dezvoltarea tu­turor celorlalte ramuri de producţie agricolă şi pentru asigurarea apro­vizionării populaţiei, proiectul Di­rectivelor prevede să se extindă su­prafaţa însămînţată cu cereale în anul 1956 pînă la 7.360.000 ha. şi sa se ajungă astfel prin mărirea în acelaşi timp a recoltei medii la hectar la o producţie globală de cereale de 10.500.000 tone. îmbună­tăţirea în mod hotărît a agrotehnicii culturii cerealelor, prin introduce­rea şi respectarea peste tot a regu­lilor agrotehnice, întărirea muncii de organizare a teritoriului, intro­ducerea de asola­mente juste în gos­podăriile agricole socialiste şi în­drumarea ţăranilor muncitori cu gospodării individuale la organiza­rea producţiei şi rînduirea culturilor după plante premergătoare bune, li­chidarea de către S.M­ T.-uri şi cen­trele de închiriat maşini agricole a atitudinii de nesocotire a importan­ţei ajutorului pe care trebuie să-l dea ţăranilor muncitori cu gospo­dării individuale, iată doar cîteva din măsurile preconizate de proiec­tul Directivelor in acest scop. De o mare importanţă agrotehnică este făptui că termenele optime pen­tru insămînţat vor fi stabilite pen­tru fiecare raion în parte de către comitetele executive ale sfaturilor populare şi organele locale ale Mi­nisterului Agriculturii şi Silvicultu­rii. In felul acesta, se înlătură şa­blonul in aplicarea unor reguli agro­tehnice. De asemenea hotărîrea de a nu se mai da planuri de cultură gospodăriilor individuale urmînd ca acestea să primească numai obliga­ţiile pentru predarea cotelor către stat încă de la începutul anului a­­gricol va duce la dezvoltarea ini­ţiativei ţăranilor muncitori. Proiectul Directivelor consideră în acelaşi timp că producţia culturilor tehnice, precum şi a cartofilor şi le­gumelor este încă nesatisfăcătoare. ■Se stabileşte creşterea producţiei in ui maiorii 2—3 ani pînă la 100.000 tone bumbac neegrenat, 2.100.000 tone sfeclă de zahăr, 430.000 tone floarea soarelui etc., precum şi mă­rirea suprafeţelor cultivate cu car­tofi şi legume pînă la 480.000 ha. in 1­056. Pe baza măsurilor care vor fi luate, centrele muncitoreşti şi oraşe­le mari industriale vor trebui să-şi aibă baza proprie de aprovizionare de legume şi cartofi. Largi perspective se deschid la faţa viticulturii şi pomicultură. Prin aplicarea agrotehnicii înaintate, prin refacerea viilor şi combaterea bolilor şi dăunătorilor, acestea trebuie adu­se în stare de producţie superioară. Suprafaţa totală de vii şi livezi, pre­cum şi producţia medie globală, vor creşte simţitor in anii care urmează. Un şir întreg de măsuri sunt pre­văzute pentru dezvoltarea creşterii animalelor. Astfel, se va crea o bază furajeră corespunzătoare şi vor fi asigurate adăposturi pentru animale şi păsări. Prin aplicarea metodelor superioare de creştere şi îngrijire a animalelor, îmbunătăţirea asistenţei şi îndrumării zoo-veterinare, meca­nizarea muncilor grele în sectorul zootehnic etc., se va asigura spori­rea continuă a numărului de animale şi a productivităţii acestora. Sarcini importante sunt trasate in domeniul aprovizionării tehnico-ma­­teriale a agriculturii. Pentru anii 1955—1956 se prevede livrarea către agricultură a unei uriaşe cantităţi de maşini şi utilaje agricole prove­nite atit din producţia internă cit şi din import. De asemenea capitolul despre investiţii şi dezvoltarea con­strucţiilor ne dă o imagine vie a măsurilor ce vor fi luate pentru mă­rirea numărului atelierelor, remize­lor, magaziilor şi altor construcţii agro-zooteh­nice printre care un loc important il ocupă şi ridicarea de noi locuinţe pentru muncitorii din a­­gricultură, grupuri sociale, etc. Măsurile care vor fi luate pentru îmbunătăţirea muncii SMT şi lărgi­rea mecanizării in producţia agricolă vor contribui de asemenea din plin la avintul agriculturii. înzestrarea SMT-urilor cu utilajul necesar şi în­cadrarea lor cu cadre calificate, întă­rirea răspunderii fiecărei brigăzi de tractoare, va ridica rolul de organi­zator in producţie al staţiunilor de maşini şi tractoare şi va mări capa­citatea lor tehnică şi organizatorică. Proiectul Directivelor acordă o mare importanţă îmbunătăţirii acti­vităţii gospodăriilor agricole de stat. Ele trebuie să devină gospodării cu o dezvoltare multilaterală, rentabile, modele vii şi exemplu pentru ţărăni­mea muncitoare. . Un loc deosebit de important in acest document al partidului il ocupă măsurile privitoare la dezvoltarea economico-organizatorică a gospodă­riilor agricole colective şi întovără­şirilor agricole, precum şi pentru sporirea numărului acestora. Proiec­tul d­e Directive prevede acordarea unui sprijin mai puternic pentru gospodăriile colective şi întovărăşiri­le existente din partea statului, orga­nizarea teritoriului şi introducerea asolamentelor raţionale in gospodă­rii colective, introducerea plăţii su­plimentare a muncii colectiviştilor pentru depăşirea sarcinilor de plan stabilite, asigurarea unui control sis­tematic şi permanent asupra respec­tării statutului. In acelaşi timp orga­nele şi organizaţiile de partid şi or­ganele de stat trebuie să ducă muncă politică de lămurire şi convingere a ţăranilor muncitori pentru înfiinţa­rea de noi gospodării colective şi în­tovărăşiri agricole. Pe lingă aceasta, ele trebuie să sprijine cu toate pute­rile, asocierea unor grupe mai mari sau mai mici de ţărani muncitori, care de bună voie îşi unesc, total sau parţial, pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă, pămintul şi mijloace­le lor de producţie (unelte, animale, etc.) in vederea muncii in comun, a contractării in comun sau a folosirii in comun a maşinilor agricole ale statului. Pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor privitoare la dezvoltarea agriculturii, proiectul C.C. al P.M.R. privind Directivele Congresului al II-lea al partidului prevede o serie întreagă de măsuri în­ vederea coin­teresării materiale a ţărănimii mun­citoare în creşterea producţiei agri­cole, îmbunătăţirea sistemului de colectare a unor produse agricole, aplicarea unui nou sistem de calculare a impozitelor etc., vor contribui din plin la întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare şi a schimbu­lui dintre sat şi oraş. Un rol hotăritor în dezvoltarea a­­griculturii revine cadrelor calificate. De aceea, într-un capitol special, pro­iectul de Directive prevede măsuri concrete pentru asigurarea cadrelor necesare şi pentru îmbunătăţirea sis­temului de învăţămint. In acest scop va fi profilat învăţămmntul agricol, superior, mediu şi profesional, numă­rul studenţilor şi elevilor va creşte simţitor. De asemenea se va pune ca­­păt fluctuaţiei cadrelor şi se va sta­bili pen '• ; ' i s •f'rnalisti o durată de rranică de 3 ani direct in produc­ţie. Proiectul preconizează însemnate măsuri îmbunătăţirea activi­tăţii ştiinţifice in domeniul agricul­turii. Se va intensifica munca de cer­cetări şi experimentări ştiinţifice, vor fi îmbunătăţite planurile tematice şi metodele de lucru, se va mări reţeaua de staţiuni experimentale ,se va or­ganiza un Institut de cercetări viti­cole şi pomicole ş.a. Ducerea la Îndeplinire în bune con­­diţiuni a acestui grandios program de dezvoltare a agriculturii cere in­tensificarea eforturilor întregului po­por muncitor, a organizaţiilor de partid, a ministerelor şi organelor centrale şi locale de stat. Îmbunătă­­ţirea muncii de îndrumare şi condu­cere a agriculturii, îndepli­nirea sarci­nilor care le revin de către unele ministere, instituţii centrale şi comi­tetele executive ale sfaturilor popu­lare trebuie să ducă nemijlocit la li­chidarea subaprecierii problemelor a­­griculturii.­­ Pentru antrenarea largă­­a maselor la îndeplinirea prevederilor acestui plan de ridicare a agricu­lturii este necesar în primul rînd ca ele să fie temeinic însuşite de către toţi mem­brii şi candidaţii de partid şi să se desfăşoare o susţinută muncă politi­că şi organizatorică din partea tu­turor organelor şi organizaţilor de partid.­­ Organizaţiile de partid d­e la sate, sfaturile populare sînt chemate să organizeze introducerea metodelor a­­vansate şi a tehnicii noi in producţia agricolă, să desfăşoare larg întrecerea în agricultură, să se sprijine pe un larg activ fără de partid, mobilizînd tineretul şi femeile.­­ De o deosebită importanţă este sarcina trasată tuturor activiştilor de partid de a se înarma cu cunoştin­ţele de bază in domeniul agriculturii. Dezbaterea largă a Directivelor celui de al II-lea Congres al partidu­lui (proiectul C.C. al P.M.R.) de că­tre toate organizaţiile de partid şi toţi oamenii muncii de la oraşe şi sate care a început, trebuie să ducă la o analiză temeinică a lipsurilor locale in domeniul agriculturii, la sporirea eforturilor comune pentru lichidarea lor şi îmbunătăţirea radicală a mun­cii. Membrii şi candidaţii de partid, toţi oamenii muncii sunt chemaţi să contribuie activ la dezbaterea proiec­tului de Directive, să vină cu propu­neri şi sugestii pentru îmbunătăţirea sa. Luptând pentru construirea socia­lismului în scumpa noastră patrie şi făurirea bunei stări materiale şi cul­turale a poporului muncitor, să fa­cem ca toate prevederile acestui vast program de dezvoltare a agriculturii să devină realitate. 4 Succese ale muncitorilor secţiei T. C. l-Iaşi Avînd sprijinul conducerii secţiei, al organizaţiei de partid şi sindicate, colectivul secţiei T.C- 1-Iaşi a în­făptuit frumoase realizări. Muncitorii Beniuga Vasile, Ion Diamant, Ion Angelu şi Mircea Ocheană au elec­trificat staţia C.F.R. Vlădeni din ra­ionul Iaşi, folosind, materiale din resurse locale. Prin diferite amenajări aduse cir­cuitului telefonic pe linia Rodiu Be­iei — Hîrlău, s-a creat pe această distanţă o linie telegrafică directă, uşurîndu-se astfel procesul de exploa­­tare şi circulaţie a trenurilor. La a­­ceastă realizare au muncit Iov­ V. Oancea, Durmtru Miron şi Gh. Erlich. De asemenea muncitorii din sec­torul telefonic, în frunte cu comu­niştii Chiosa Zenovia, E. Cornescu, Boca Constantin şi Gh. L chiari a au refăcut corp­let m­­alaţiile circuite­lor telefonice din cartierul Auroră şi ale altor unităţi care aveau legături cu audiţie slabă. Cei din sectorul S.C.B. I­­aşi au confecţionat in timpul lor liber, din resurse interne, una pirghie de sem­nal pentru staţia Birnova, economi­sing 2300 lei.­­ coregBQBdBgf. ît. ci Voinţa poporului francez a triumfat!­­­ratatul „comunităţii defensive europene“ fost respins de către Adunarea Naţională franceză PARIS 31 (Agerpres).­­ Poporul francez a res­pins tratatul cu privire la „comunitatea defensivă europeană“. După trei zile de dezbatere Adunarea Naţională franceză s-a pronunţat cu 319 voturi pentru şi 264 contra, în favoarea aşazisei „probleme preliminare“ care fusese prezentată de deputatul republican in­dependent Aumeran. In procedura parlamentară franceză, „problema preliminară“ înseamnă pre­­zentarea unei propuneri prin adoptarea căreia dez­baterile asupra unei probleme încetează iar pro­iectul de lege aflat în discuţie este respins imediat­­ — în cazul de faţă proiectul de lege privitor la ratificarea tratatului „comunităţii defensive eu­ropene“. Astfel, poporul francez, care timp de luni întregi a luptat fără încetare împotriva C. D. E., trimiţînd delegaţii săi pentru a face cunoscut deputaţilor din parlament hotărîrea sa, votînd moţiuni în cadrul a numeroase mitinguri, declari­nd greve, a triumfat. In ochii lumii întregi, poporul francez este mîn­­dru de victoria sa care este în același timp victoria păcii internaționale. Un mare succes al partizanilor păcii Am aflat cu mare satisfacţie ves­tea că Adunarea Naţională france­ză a respins proiectul de lege pri­vitor la crearea aşa numitei „co­munităţi defensive europene”­­— ză­dărnicind astfel planurile agresive ale guvernanţilor de astăzi ai SUA care reprezintă interesele trusturi­lor monopoliste. Prin acest act, po­litica „de forţă” a S.U­ A. înregis­trează un lamentabil eşec. Aprobarea politicii C.D.E­ de către parlamentul francez ar fi în­semnat o gravă primejduire a inde­pendenţei şi a integrităţii teritoria­le a Franţei — ţara eroicei rezis­tenţe din anii ocupaţiei hitleriste — din­ cîştig de cauză militariştilor germani revanşarzi. Nu numai Fran­ţa, însă, ci pacea întregii lumi, ar fi fost ameninţată dacă planul aţî­­ţatorilor la război nu ar fi fost res­pins.­­ Deputaţii francezi care au votat Împotriva „comunităţii defensive eu­ropene” au dat dovadă de patriotism. Ei s-au pronunţat, de fapt, pentru libertatea Franţei, pentru o politică realistă de pace în Europa şi in întreaga lume­ Hotărîrea de la Pa­ris este, de aceea, un succes al par­tizanilor păcii, a căror forţă creşte pe zi ce trece. Respingerea planurilor C. D. E. de către parlamentul francez este­ pentru noi o nouă şi încurajatoare dovadă că prin lupta unită a po­poarelor se poate asigura o pace dreaptă şi durabilă. Spinoasa pro­blemă germană de care atîrnă de­finitivarea păcii în Europa nu poate fi soluţionată printr-un nou aventu­rism politic, pe baza forţei, ci nu­mai pe baza tratativelor sincere şi pe picior de egalitate intre marile puteri, aşa cum a propus, în repe­tate rînduri, guvernul U­R­SS. Salutînd hotărîrea fermă a A­­dunării Naţionale din Franţa, să luptăm cu şi mai multă impetuozi­tate pentru victoria deplină a păcii pe baza înţelegerii reciproce, în in­teresul prosperităţii tuturor po­poarelor ! GEORGE POPOVICI artist emerit al R.P.R. Salutam victoria forţelor păcii din Franţa Cu bucurie şi satisfacţie am luat ieri cunoştinţă că Adunarea Naţio­nală franceză a respins ratificarea tratatului „comunităţii defensive eu­ropene”. Poporul francez, urmaş al eroilor care au dărîmat Bastilia, nu poate uita grozăviile provocate de militarismul german, nu poate uita umilinţa şi suferinţele îndurate sub călcâiul cizmei hitleriste. De aceea, glasul de pace al poporului francez a răsunat triumfător în Adunarea Na­ţională, condamnind şi respingind aşa-zisa „comunitate defensivă euro­peană” — care nu are alt scop decit reînvierea militarismului german şi declanşarea unui nou război. Este o grea înfringere pentru aţiţătorii la război. Evenimentul acesta umple de spe­ranţe toţi oamenii cinstiţi din lume. Alături de ei şi noi, cetăţenii oraşului Iaşi, care am avut atâtea de suferit de pe urma militarismului german, ne bucurăm din toată inima şi salu­tăm măreaţa victorie a forţelor păcii din Franţa şi ne angajăm să luptăm cu forţe sporite pentru întărirea păcii. NICOLAE TOPOR maistru principal la fabrica „Ţesătura“ O victorie a frontului păcii Respingerea de către Adunarea Na­ţională franceză a tratatului C.D.E. ,reprezintă o victorie de o importanţă excepţională nu numai a poporului francez, iubitor de pace, ci a între­gului front mondial al păcii. Votul parlamentului francez con­stituie încoronarea luptei de o uriaşă amploare dusă în ultimii ani de for­ţele progresiste ale poporului fran­cez in frunte cu P.C.F. împotriva în­cercărilor criminale ale aţîţătorilor la război, de a reînvia militarismul ger­man şi de a face din Germania occi­dentală principala forţă de şoc în­tr-un viitor război împotriva ţărilor lagărului socialist. Respingerea de către Franţa a tratatului C.D.E. con­stituie o gravă şi semnificativă în­frîngere a politicii nord-americane dusă de pe poziţii­ de forţă. Ca şi poporul francez, toate popoarele lumii îşi dau din ce în ce mai mult seama că pacea nu poate fi asigurată prin continuarea acestei politici, prin for­marea de blocuri agresive şi prin reînarmarea unei Germanii neofas­ciste şi revanşarde, ci printr-o poli­tică de destindere internaţională, de tratative şi de bună voinţă reciprocă. Propunerile făcute în acest sens de Uniunea Sovietică au dus la succe­sele remarcabile ale conferinţelor de la Berlin şi Geneva. Rezolvarea pro­blemei vietnameze pe calea tratati­velor deschide perspectiva soluţio­nării pe aceeaşi cale a problemei ger­mane, ceea ce constituie un aport u­­riaş la cauza menţinerii şi consoli­dării păcii. De aceea propunerea U­­niunii Sovietice de a se convoca o conferinţă a celor 4 puteri consacrată exclusiv problemei germane a fost primită cu entuziasm de toţi oamenii cinstiţi din întreaga lume. Victoria poporului francez concre­tizată în votul Adunării Naţionale ne îndreptăţeşte să afirmăm că frontul păcii a cucerit o nouă poziţie şi că şansele menţinerii păcii in lume au crescut. Prof. univ. LEO BARTFELD Pro­rector al Univ. „A.I. Cuza” Iaşi Partidul şi statul nostru demo­crat-popular acordă o deosebită inse­mnătate învăţămint­ului public, operei de instruire şi educare multilaterală a tinerei generaţii. In ţara noastră în care intrea­ga operă de construcţie paşnică ur­măreşte satisfacerea intr-o măsură tot mai largă a nevoilor materiale şi culturale ale celor ce muncesc, in­văţămintul public cunoaşte un necon­tenit avint. Au apus pentru totdeau­na vremurile cind datorită sărăciei in care se zbăteau masele, lipsa de şcoli, taxele împovărătoare, scumpe­tea manualelor şi rechizitelor şcolare, făceau practic cu neputinţă frecven­tarea şcolilor de către sute de mii de copii ai muncitorilor şi ţăranilor muncitori. Astăzi, numărul celor ce învaţă in şcoli elementare, medii, profe­sionale şi superioare este incompara­bil sporit faţă de trecut. Condiţiile de­­ învăţămint s-au schimbat radical, elevii şi studenţii bucurindu-se de grija şi sprijinul statului. ÎN CLIŞEU: Vacanţa a luat sfirşit. La şcoala medie tehnică de energie electrică din Iaşi elevii tră­iesc bucuria de a învăţa în şcoala cea nouă, .lt.­ •­­i '

Next