Flacăra Iaşului, octombrie 1954 (Anul 10, nr. 2521-2547)

1954-10-01 / nr. 2521

Cea de a 5-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze — eveniment remarcabil în istoria poporului chinez la 1 octombrie 1954, marele popor chi­nez — împreună cu întreaga omenire pro­gresistă iubitoare de pace — sărbătorește 5 ani de la proclamarea Republicii Popu­lare Chineze. v­oi Poporul de 600 milioane al Chinei noi trece în revistă cu bucurie nemărginită şi cu îndreptăţită mîndrie patriotică suc­cesele dobîndite în cei 5 ani care au tre­cut de la instaurarea puterii populare. Cu cinci ani în urmă, la 1 octombrie 1949, poporul chinez, condus de gloriosul Partid Comunist Chinez,­ a răsturnat clica d­ankaisistă şi a instaurat puterea popu­lară în patria sa, încununînd astfel cu o victorie epocală îndelungata sa luptă re­voluţionară împotriva feudalismului in­tern şi a imperialismului străin. Eliberarea Chinei a dat o lovitură pu­ternică imperialismului mondial, schimbînd astfel considerabil raportul de forţe pe arena internaţională în favoarea lagăru­lui păcii, democraţiei şi socialismului. Izbînda revoluţiei populare chineze a dat un nou şi puternic avînt luptei de elibe­rare naţională a popoarelor din ţările co­loniale şi semicoloniale şi îndeosebi po­poarelor din ţările Asiei. Cei 5 ani care au trecut de atunci au arătat în mod grăitor marea forţă vitală a Chinei democrat-populare. Poporul chi­nez realizează cu succes transformări de importanţă istorică mondială şi întăreşte continuu noua ordine social economică şi de stat. Pentru prima oară au fost re­unite toate teritoriile ţării, cu excepţia insulei Taiwan cotropită vremelnic de ban­dele gomindaniste cu sprijinul susţinut al imperialiştilor americani. Numeroasele na­ţionalităţi din China, care formează acum o, mare familie unită şi prietenească, se bucură de cele mai largi drepturi demo­cratice şi se autoguvernează după speci­ficul lor naţional în raioanele autonome care au fost înfiinţate în ţară. Pentru prima oară, în istoria Chinei au avut loc alegeri generale pentru adunările locale ale reprezentanţilor populari, iar la 15 septembrie s-a deschis prima sesiune a Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină — organul suprem al pu­terii de stat a R.P. Chineze — care a a­­doptat prima Constituţie democratică a Chinei. In şedinţa din 27 septembrie a Adunării reprezentanţilor populari din în­treaga Chină, deputaţii au ales în una­nimitate ca preşedinte al Republicii Popu­lare Chineze pe tovarăşul Mao Tze-dun. Constituţia Republicii Populare Chineze consfinţeşte roadele revoluţiei populare, marile drepturi şi libertăţi cucerite de harnicul popor chinez, victoriile strălucite dobîndite pe plan politic, economic şi so­cial în cei 5 ani care au trecut de la proclamarea Republicii Populare Chineze. Constituţia R.P. Chineze oglindeşte voinţa neclintită a poporului chinez de a merge înainte spre socialism, de a construi so­cietatea socialistă. In decurs de cinci ani, străvechiul şi bogatul pămînt al Chinei şi-a schimbat mult înfăţişarea. Au fost vindecate rănile grele pricinuite de războaiele de cotropire şi de intervenţia americană şi au fost în­făptuite uriaşe transformări democratice care au asigurat avîntul economiei ţării. Pe un teritoriu a cărui populaţie se ridică la 450 milioane a fost înfăptuită reforma agrară. Dintr-o ţară a foametei, China a devenit o ţară excedentară, exportatoare de grîne şi de alte mărfuri alimentare. Numai în perioada octombrie 1953—apri­lie 1954, numărul cooperativelor agricole de producţie a sporit de peste şase ori — de la 14.000 la peste 95.000, iar nu­mărul gospodăriilor ţărăneşti intrate în aceste cooperative a sporit de la 273.000 la 1.700.000. In aceeaşi perioadă, numă­rul grupurilor de ajutor reciproc în muncă a crescut, cuprinzând peste 50 la sută din numărul total al gospodăriilor ţărăneşti. Se prevede că pînă în 1957 cooperativele agricole de producţie vor însuma apro­ximativ 35 la sută din numărul total de gospodării ţărăneşti şi aproximativ 40 la sută din întreaga suprafaţă cultivabilă a ţării. In felul acesta, agricultura chineză păşeşte pe făgaşul socialismului.. In afară de cooperative agricole de tip semisocialist, s-a trecut la o treaptă su­perioară — la gospodăriile agricole de tip socialist. In prezent, în China există peste 200 gospodării agricole colective. Clasa muncitoare chineză a restabilit copiilet şi a lărgit considerabil producţia industrială. Anul 1953 a deschis o pa­gină nouă în istoria Chinei: a început în­făptuirea primului plan cincinal al dez­voltării economiei naţionale a Chinei. Marea Chină se află acum în perioada de trecere la socialism, cu particularită­ţile ei, condiţionate de dezvoltarea isto­rică a ţării. Partidul Comunist Chinez , a elaborat linia generală şi sarcinile cen­trale ale politicii sale, care în această perioadă de trecere constă în înfăptuirea treptată a industrializării socialiste a ţă­rii, în înfăptuirea treptată a transformă­rii socialiste a agriculturii, a producţiei meşteşugăreşti, a comerţului şi industriei particulare. Odată cu aceasta, a început transformarea Chinei dintr-un stat agrar înapoiat, într-o mare putere industrial­­agrară. Cu ajutorul preţios al Uniunii Sovietice vor fi construite şi reconstruite 141 de mari întreprinderi, între care puternice centrale electrice, mine carbonifere, sonde şi rafinării petrolifere, combinate metalur­gice, uzine constructoare de maşini şi utilaj de automobile şi tractoare. ,,Noi mergem înainte — a spus preşe­dintele Mao Tze-dun la deschiderea pri­mei sesiuni a Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină. Noi înfăp­tuim o operă măreaţă şi glorioasă, pe care străbunii noştri nu au întreprins-o niciodată. Ţelul nostru trebuie să fie atins. Este neîndoelnic că ţelul nostru poate fi atins”. In anul 1953, valoarea globală a pro­ducţiei industriale a Chinei a sporit cu 33 la sută faţă de 1952, inregistrînd o depăşire de 7 la sută a sarcinilor pla­nului pe 1953. Greutatea specifică a in­dustriei în valoarea globală a întregii producţii industriale şi agricole s-a ri­dicat la 31 la sută faţă de 28 la sută în 1952. Producţia mijloacelor de pro­ducţie a reprezentat în expresie valorică 42 la sută din totalul producţiei indus­triale. Anul trecut au fost date total sau par­ţial în exploatare 36 de mari unităţi in­dustriale, a început construcţia a 34 mari obiective industriale şi s-au continuat lu­crările la alte 80. Odată cu industria grea se dezvoltă şi industria uşoară şi alimentară. Se con­struiesc noi fabrici de ţesături de bumbac, lină şi mătase, de încălţăminte şi con­fecţii, fabrici de zahăr. Datorită creşterii vertiginoase a producţiei industriale şi agricole, salariile muncitorilor din în­treprinderile industriale de stat au cres­cut cu 75 la sută faţă de 1949, iar pu­terea de cumpărare a ţăranilor — cu peste 20 la sută. Numărul muncitorilor din întreprinderile industriale a sporit cu 11 la sută, iar salariile lor au crescut în medie cu 5 la sută faţă de 1952. In ceea ce priveşte producţia agricolă a Chinei în anul 1953 a fost obţinută cea mai bogată recoltă de cereale cunos­cută pînă atunci în istoria Chinei. Astfel, producţia globală de cereale a atins 165 milioane tone, depăşind cu peste 50 mi­lioane tone nivelul anului 1949 şi cu a­­proximativ 2 milioane tone recolta anu­lui precedent. Producţia totală de bum­bac s-a cifrat la 1.170.000 tone. In cei 5 ani care au trecut de la eliberare, pro­ducţia agricolă a Chinei a sporit cu a­­proape 50 la sută. Şi în anul acesta s-a obţinut o producţie agricolă îmbelşugată. Pentru următorii doi-trei ani s-a prevăzut ca recolta de cereale să sporească la 360 milioane tone, ceea ce va însemna că producţia cerealieră a Chinei va fi de două ori mai mare decît producţia SUA, Argentinei, Canadei şi Australiei luate la un loc. De pe acum R.P.­ Chineză ocupă primele locuri în lume în ce priveşte pro­ducţia de orez, grîu, bumbac, soia şi ceai. In cei cinci ani de putere populară a crescut considerabil producţia bunurilor de larg consum, construcţia de locuinţe pentru oamenii muncii, construcţia de a­­şezăminte pentru scopuri sociale şi cul­turale. In prezent, în China se desfăşoară­ din plin revoluţia culturală. Puterea populară a creat o vastă reţea de şcoli, elemen­tare, medii şi superioare, de cursuri şi cercuri de învăţămînt. Numai în şcoale elementare învăţau anul trecut 50 mili­oane de elevi, iar numărul studenţilor înscrişi în şcolile superioare se ridică la peste 250.000. (Continuare in pag. 4-a TELEGRAMĂ Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Republicii Populare Chineze Pekin Cu prilejul alegerii Dv. ca preşedinte al Republicii Populare Chineze, Prezidiul Marii Adunari Neţionale a Republicii Popuare Române vă trans­­mite ce­e mai călduroase felicitări şi vă urează Dv. şi marelui popor chinez no succese pentru continua dezvoltare şi întărire a Republicii Populare PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAŢIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMÍN­ In Interiorul ziarului:­ ­ — Marea sărbătoare a poporului chinez—cea de a 5-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze pag. 2-a — Infromafii de partid: In pragul deschiderii noului an şcolar in sis­temul invăţămîntului de partid pag. 3-a — Realizări şi lipsuri la URACD —Vaslui pag. 3-a — Cultură fizica si sport: — Se­mifinala campionatului de şah al R.P.R. — In cadrul categoriei B la fotbal pag 3-a — COMENTARII EXTERNE: Cu privire la interzicerea folosirii energiei atomice in scopuri agresive­­pag. 3-a — Sosirea delegaţiei guvernamei v­­tale a Uniunii Sovietice la Pekin pag- 4-a — Primirea de către Mao Tze-duti a unor delegaţii guvernamentale pag. 4-a — Vizitele delegaţiilor străine in U.R.S.S. pag- 4-a —■ Declaraţia dr. Otto John pag. 4-a ■ Pentru o producţie sporită de cereale Pentru mărirea producţiei globale şi a producţiei de cereale marfă este necesar „Să se sporească­­ producţia globală de cereale în următorii 2-3 ani pînă la 10.500.000 t„ mărindu-se recolta medie la ha. în anii 1954-1956 în felul următor: grîul de toamnă pînă la 1400 kg.; porumb pînă la 1500 kg. ; secară pînă la 1500 kg. ; orzul de toamnă pînă la 1500 kg. și cel de primăvară pînă la 1200 kg. ; ovăzul pînă la 1200 kg. ; orezul pînă la 3tHX) kg.“ (Din proiectul Directivelor Congresului al II-lea al partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii in următorii 2—3 ani). Pămîntul ne răsplăteşte înzecit munca depusă Cu grijă părintească regimul de democraţie populară se străduieşte sâ ne ajute pe noi, ţăranii muncitori, să ridicăm producţia agricolă la hec­tar, ca astfel să se îmbunătăţească traiul nostru. Cu ani in urmă lucram şi eu pân untul, aşa cum am apucat d­in strămoşi, şi recoltele erau şi ele aşişderea, adică, mici. Mai apoi însă, citind în ziare şi broşuri, mi-am dat seama cit de mult pier­dem neîngrijind ogorul după regulile agrotehnice. Mai cu seamă am învăţat din cărţi despre importanţa gunoitului pentru sporirea recoltei. Ingrăşind astfel pămîntul, am obţinut de pe cele 26 prăjini semănate cu orzoaică, 1025 kg., adică peste 2250 kg. la hectar. La arie, cînd prin cîntărire am constat aceasta, unii ţărani mun­citori din comuna noastră, s-au mi­rat de aşa recoltă, fiindcă unii au strins abia 1300-1400 kg. la ha. Pen­tru mine însă şi alţi vecini de-ai mei, lucrul nu-i cu mirare. E drept că cele 26 prăjini erau acum­ cîţiva ani, locul cel mai rău din sat. Asta însă a fost atunci. Acum, după ce l-am gunoit, aşa cum scrie la agrominim,­ cu peste 200 care de gunoi de vită, bine putrezit, după ce-am făcut semănatul de toam­nă la vreme, cu sămînţă selecţionată şi tratată, grăpatul repetat în primă­vară, de asemenea după sfatul agro­­minimului, ogorul a devenit bun şi răsplăteşte înzecit munca depusă. Prin aplicarea regulilor agrotehnice am obţinut de asemenea o producţie sporită la ovăz­ In proiectul Directivelor Congre­sului al II-lea al partidului cu pri­vire la dezvoltarea agriculturii in următorii 2—3 ani am văzut că se pune mare accent pe aplicarea me­todelor înaintate de muncă în lucra­rea pămîntului, pentru­ a ridica pro­ducţia la hectar. După părerea mea cifrele prevăzute pentru fiecare cul­tură în parte pot fi uşor atinse de orice ţăran muncitor şi chiar depă­şite. Sînt hotărît să-mi însuşesc cu­ mai multe cunoştinţe agrotehnice, ca astfel să obţin în viitor recolte şi mai mari. Astfel, voi contribui şi eu la creşterea bunăstării poporului muncitor şi la întărirea republicii noastre. GRAUR N. NECULAI ţăran muncitor din satul Hăbăşeşti, comuna Strunga, raionul Tg. Frumos O expoziţie agricolă în comuna Deleni Pentru a se populariza mai larg rezultatele obţinute de fruntaşii in­­producţia agricolă, în comuna Deleni, din raionul Huşi, a avut loc de curind deschiderea unei expoziţii agricole în cinstea Congresului partidului. O însemnată contribuţie in orga­nizarea acestei expoziţii au adus-o cadrele­­didactice din comună, ca de pildă, tov Elena Pepsilă şi M. Crîngu1. D. ANTON coresp. Punerea in practică a regulilor a­­grotehnice constituie un factor im­portant in obţinerea unei recolte îm­belşugate. Rezultatele obţinute pînă acum de gospodăria noastră colectivă dove­desc pe deplin superioritatea muncii cu maşinile agricole şi roadele aplică­rii pe scară largă a minimelor agro­tehnice. Aşa de pildă membrii gospo­dăriei noastre colective au muncit cu elan la aplicarea metodelor agroteh­nice avansate, reuşind să obţină o producţie în medie pe gospodărie de 900 kg. griu, 1400 kg. orz, 1200­ kg. ovăz la ha., pe cind ţăranii muncitori cu gospodării individuale care au muncit singuri nu au realizat decit 4—500 kg. grîu la ha. şi 700 kg. orz la ha. Acest fapt i-a convins că numai în gospodăria colectivă ei îşi pot asi­gura o producţie sporită la ha. De a­­ceea mulţi ţărani muncitori manifestă dorinţa de a deveni şi ei membri ai gospodăriei noastre colective.­­ ( Studiind cu atenţie proiectul Direct După cum arată proiectul Directi­velor Congresului al 11-lea al parti­dului, mărirea producţiei globale de cereale şi a producţiei de cereale­­marfă constituie principala condiţie pentru dezvoltarea tuturor celorlalte ramuri de producţie vegetală, pen­tru dezvoltarea creşterii anima­lelor, pentru asigurarea aprovizio­nării abundente a oamenilor muncii cu alimente şi a industriei uşoare şi alimentare cu materii prime agricole. In această direcţie întovărăşirea noastră, din comuna Codăieşti, a ob­­ţinut succese însemnate. Deşi sintem­ abia în al doilea an de la constituire, totuşi, datorită lucrării in comun a pămîntului cu maşinile şi tractoarele statului şi a aplicării pe scară largă a regulilor agrotehnice, întovărăşirea noastră «a obţinut in medie la fiecare hectar 1062 kg. grîu, 1790 kg. orz, 1400 kg. porumb, 800 kg. floarea­­soarelui şi altele. De pe suprafaţa de 2 ha. însămînţate cu porumb în cuiburi aşezate în pătrat am obţinut 1800 kg. la hectar, în timp ce ţăranii muncitori care au lucrat pămîntul individual şi cu mijloace obişnuite n-au obţinut decit 700 kg. grîu şi 400 kg. porumb la hectar. Rezultatele obţinute în acest an de întovărăşirea noastră au­ întărit şi mai mult încrederea ţăranilor mun­citori în această formă de lucrare a pămîntului, mulţi ţărani muncitori, printre care C-tin Popa, Neculai Ar­­meanu şi Grigore Macovei înscriin­­duse şi ei în întovărăşire. Acum în sat au mai rămas doar puţini ţărani muncitori în afara întovărăşirii, şi Silit ţăran muncitor din satul Vlă­­deni, comuna Frumuşica, raionul Hir­­lău. Pentru mine ca şi pentru ceilalţi ţărani muncitori Hotăririle partidului şi guvernului sunt totdeauna călăuze in ridicarea producţiei de cereale la hectar. Astfel in Hotărirea Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi Comitetului Central al P.M.R., cu privire la pre­gătirea şi executarea la timp şi in bune condiţiuni a lucrărilor agricole din primăvara anului 1954, se arăta ca o metodă de ridicare a producţiei de cereale la hectar, metoda insămin­­ţării in cuiburi aşezate in pătrat. Am citit şi proiectul Directivelor Congre­sului al II-lea al partidului cu privi­re la dezvoltarea agriculturii in urmă­torii 2-3 ani şi am văzut acolo că trebuie să ajungem să culegem recol­te de 1400 kg. de grîu de toamnă la ha., 1500 kg porumb şi 1500 kg. orz la ha. Noi putem şi trebuie să culegem a­­semenea recolte, mai ales azi cind statul ne ajută cu maşini şi tractoare, îndrumări agrotehnice şi cite altele. Urmind învăţămintele partidului şi îndrumările agrotehnice date de către tehnicienii agronomi ai S.M.T.-ului Frumuşica ,am semănat şi eu in acest an o suprafaţă de 1,22 ha. cu porumb tivelor Congresului al IIea al par­tidului cu privire la dezvoltarea agri­culturii în următorii 2-3 ani şi făcind analiza felului cum am muncit pînă acum am constatat că pe lingă rezul­tatele dobîndite mai avem şi unele deficienţe in munca noastră în ceea ce priveşte asigurarea unei producţii spo­rite. De aceea pe baza recomandări­lor făcute de partid prin proiectul Di­rectivelor noi ,am luat o serie de mă­suri al căror­­scop este asigurarea la timp a tuturor condiţiilor pentru ob­ţinerea unei recolte sporite la ha. in anul viitor In campania amasta ne-am pregătit din vreme toate uneltele agricole, am condiţionat peste 5.000 kg. seminţe, am recoltat din vreme cele 21 ha. po­rumb, 11,50 ha. floarea soarelui pen­tru a putea executa apoi arăturile pregătitoare şi am transportat o în­semnată cantitate de gunoi de grajd pe terenurile mai slabe, iar de curînd arri început cu ajutorul mecanizato­aceştia cu siguranţă că se vor în­scrie cît de curînd şi ei. In toamna aceasta, pe baza planu­lui de producţie al întovărăşirii, noi ne-am hotărit să mărim suprafaţa cultivată cu grîu de toamnă de la 33 ha. la 45 ha., dintre care 10 ha. le vom insăminţa în rînduri încrucişate, iar la porumb de la 2 ha. cit am avut însăminţate în cuiburi aşezate in pătrat, o vom extinde la 10 ha , de asemenea vom mai insăminţa 18 hectare cu secară de toamnă. Pentru mărirea suprafeţelor arabile vom mai desţeleni in toamna aceasta încă 12 ha. de teren. O mare atenţie vom da folosirii gunoiului de grajd cit şi Îngrăşămintelor chimice. Măsurile prevăzute în Proiectul Directivelor Congresului al II-lea cu privire la dezvoltarea agriculturii In următorii 2—3 ani sunt un mare ajutor în munca Întovărăşirii noas­tre. In proiect se arată că S.M.T.-urile ne vor da un ajutor tot mai mare nu numai in executarea lucrărilor cu tractoarele şi maşinile, ci şi in orga­nizarea muncii, aplicarea regulilor agrotehnice şi altele. Ne vom strădui să răspundem cu cinste acestui mare ajutor Ca să avem belşug de bucate în casele noastre şi să dăm mai mult pentru aprovizionarea oraşelor. Proiectul Directivelor Congresului al II-lea al partidului va fi pentru noi un în­dreptar în lupta pentru sporirea pro­ducţiei de cereale, legume şi zarza­vaturi­ ION MOROŞANU preşedintele întovărăşirii agricole din comuna Codăieşti în cuiburi aşezate in pătrat. Am arat pămintul bine din toamna lui 1953, iar in primăvara acestui an l-am gră­­pat imediat după topirea zăpezii. Am ales săminţa cea mai bună, aşa după cum mi-a indicat agrominimul, am marcat terenul cu ajutorul unor sfori, făcind patrate de 70 cm., şi am insă­­minţat la timpul potrivit. Imediat ce plantele au răsărit şi au dat două frunzuliţe am aplicat prima praşilă şi după 12 zile cea de-a doua la o suprafaţă de 0,40 ha. am făcut a treia praşilă şi copilitul. Rezultatele muncii mele s-au arătat acum toamna, cînd am obţinut 2900 kg. porumb la hectar in timp ce ma­joritatea ţăranilor muncitori din acest sat au obţinut abia 1200-1600 kg. po­rumb la hectar. Recolta obţinută mi-a dovedit că noi avem posibilitatea să sporim ne­contenit producţia la hectar. Trebuie numai sa aplicăm in practică tot ceea ce ne învaţă ştiinţa. Numai astfel vom putea traduce in fapt prevederile proiectului de Directive ale celui de al II-lea Congres al Partidului Mun­citoresc Rondr, cu privire la dezvolta­rea agriculturii în următorii 2-3 ani. CONSTANTIN CRIŞMAREANU ţăran muncitor din comuna Frumu­şica, raionul Hirlău­rilor de la S.M.T. Podul Iloaiei exe­cutarea arăturilor pregătitoare. La insămînţări, noi am găsit de cuviinţă că avem toate condiţiile pen­tru aplicarea pe scară mult mai largă ca anul trecut a regulilor agrotehnice. De aceea vom insăminţa în toamna aceasta 30 ha. grîu şi 3 ha. orz de toamnă în rinduri încrucişate, iar cul­turile de primăvară (porumb şi floa­rea soarelui) le vom insăminţa în cuiburi aşezate în pătrat. Odată cu aceasta la porumb şi floarea soarelui vom aplica polenizarea suplimentară artificială. Suntem­ siguri că aplicînd aceste metode vom obţine o producţie care să depăşească pe cea prevăzută de proiectul Directivelor Congresului partidului, contribuind astfel la întă­rirea şi înflorirea gospodăriei noastre coactive şi la asigurarea unei mai bune aprovizionări a oamenilor­­mun­cii ANA RUMHEC preşedinta gospodăriei agricole colective „7 Noiembrie“ din Hofe Insăm­înţea­ză în rînduri încrucişai© Antrenaţi in întrecerea socialista in cinstea celui de al 11-lea Congres al partidului şi a zilei de 7 Noiembrie, muncitorii şi tehnicienii gospodăriei agricole de stat Popricani, raionul Iaşi, muncesc cu avint sporit pentru îndeplinirea la timp a planului insă­­mînţărilor de toamnă. Datorită sprijinului şi îndrumărilor date de Comitetul de întreprindere şi organizaţia de partid, muncitorii şi tehnicienii acestei gospodării au reu­şit să dobindească succese importan­te in întrecerea socialistă. Astfel, pină la 29 septembrie au fost însăminţate după regulile agrotehnice 225 ha. grîu dintre care 60 ha. în rinduri încruci­şate şi 10 ha. în benzi, 50 ha. secară pentru păşune şi 45 ha. orz de toam­nă. In acelaşi timp s-au executat ară­turi adinei de toamnă pe o suprafaţă de 80 ha şi s-au desţelenit 10 ha. te­ren­. {­ ­ * Pentru recolta anului viitor Proiectul Directivelor Congresului al II-lea al partidului prevede ca se­,­mănatul cerealelor să se execute in­tr-un timp cît mai scurt şi la terme­nele agrotehnice cele mai bune pen­tru fiecare zonă, astfel ca însămînţa­­tul de toamnă să se termine în 20-25 zile de lucru. Conştienţi de însemnătatea acestui lucru în lupta pentru obţinerea unei recolte bogate în anul viitor, ţăranii muncitori din comuna Plugari,­ raio­nul Hîrlău, desfăşoară o largă întrece­re pentru efectuarea la timp a tuturor lucrărilor din campania agricolă de toamnă. Astfel, pină la 20 septembrie ei au executat arături pregătitoare pentru insămînţări pe 596 ha. şi au semănat 130 ha. cu grîu. De asemenea ei a­u efectuat arături adinei de toamnă pe 757 ha. In fruntea muncilor din campanie se află întovărăşiţii din satul Boro­­soaia, care au recoltat toată supra­faţa ocupată cu culturi tîrzii şi au pregătit pentru insămînţarea griului de toamnă 130 ha. Printre primii ţărani muncitori care au ieşit la insămînţări se numără M. Projeanu, Gh. Mihai,­­Alex. Ungurea­nul şi Constantin Strungaru. I. RADUCANU coresp. Recolte bogate prin anticar­ea metodelor agrotehnice Şi anul acesta întovărăşirea agri­colă din comuna Ştefan cel Mare, ra­ionul Vaslui, datorită faptului că a lucrat pămintul cu maşinile şi trac­toarele SMT-ului, după regulile agro­tehnice, a obţinut recolte cu mult mai bogate decit cele ale ţăranilor muncitori cu gospodării individuale. Insămînţind culturile in terenuri bine pregătite, privindu-le şi prăşindu-le la timp, întovărăşiţii au reuşit să ob­ţină 1150 kg. griu, 2000 kg. orz, 800 kg. floarea soarelui şi peste 2000 kg. porumb la hectar. Pentru a stimula în muncă pe fie­care membru al întovărăşirii, consi­liul de conducere a repartizat cultu­rile prăşitoare pe fiecare în parte pen­tru a şi le munci individual. Astfel, ţăranul muncitor întovărăşit C-tin Georgescu aplicînd cele învăţate la cursul agrotehnic a căutat să reducă in special la porumb, muşuroitul, exe­­cutînd 3 praşile şi polenizarea supli­mentară artificială. Aplicînd aceste metode el a reuşit să întreacă cu mult media obţinută pe întovărăşire. Avînd în întovărăşire suprafaţa de 2,50 ha, el a primit 2800 kg.­porumb 880 kg. griu şi 600 kg. floarea-soare­­lui. Rezultate asemănătoare au obţi­nut şi alţi ţărani muncitori întovără­şiţi, care au aplicat aceleaşi metode. Vâzînd că cu cii muncesc mai bine şi la timp pămîntul, şi roadele sînt mai bogate, membrii­ întovărăşirii a­­gricole din Ştefan cel Mare s-au pre­gătit temeinic pentru campania însă­­mînţărilor de toamnă După ce şi-au pregătit întreaga cantitate de semin­ţe, au condiţionat-o şi tratat-o, înto­vărăşiţii au cerut sprijinul SMT-ului Vaslui pentru a le executa lucrările pentru insămîntările de toamna. C­TFN 'MD'AGEA coresp întovărăşirea ne ajută să sporim, producţia agricolă Traducînd în fapt hotarîrile partidului Pentru înflorirea gospodăriei noastre colective

Next