Flacăra Iaşului, noiembrie 1954 (Anul 10, nr. 2548-2571)

1954-11-02 / nr. 2548

Să îndeplinim şi să depăşim planul de achiziţii •„ Statul nostru democrat popular, clasa muncitoare, acordă in perma­nenţă un sprijin frăţesc ţărănimii muncitoare. In proiectul de Direc­tive cu privire la dezvoltarea agri­culturii în următorii 2-3 ani sunt cuprinse o serie de măsuri care vor reduce la o şi mai puternică ridicare economică a satelor, a nivelului de trai al ţărănimii muncitoare. Ţărănimea muncitoare răspunde sprijinului acordat de către clasa­­ muncitoare prin participarea ei tot mai activă la lupta pentru construi­rea socialismului. Ea contribuie la întărirea schimbului de mărfuri în­tre oraş şi sat, valorificîndu-şi can­tităţi din ce in ce mai mari de pro­duse prin cooperativă, pentru buna aprovizionare a populaţiei munci­toare de la oraşe cu produse agro­­­­alimentare. In munca de achiziţii, în regiunea noastră au fost obţinute o serie de realizări frumoase. In domeniul a­­chiziţiilor de fructe, de pildă, pe regiune, planul la struguri, pînă la 20 octombrie, a fost îndeplinit in proporţie de 327 la sută. Planul de achiziţii pe luna octombrie, la floa­rea soarelui s-a realizat în propor-­­­ţie de 102 la sută, iar la ulei în procent de 141 la sută. In raioanele Hirlău şi Huşi planul de achiziţii la produse ca: griu, porumb, floarea soarelui, fasole etc., a fost îndeplinit şi chiar depăşit în cursul trimestru­lui III al anului acesta. Rezultate bune s-au obţinut şi la cooperativele din raionul Vaslui. Astfel, datorită faptului că aici s-a dus o intensă muncă de lămurire printre ţăranii muncitori, cooperati­vele din raion au valorificat peste plan însemnate cantităţi de cereale, ca de exemplu, 174 tone griu, 9 tone orz, etc.­­ Succesele în munca de achiziţii sunt în bună parte condiţionate de munca de lămurire de la om la om desfăşurată de către achizitori in rîndul ţăranilor muncitori. Un exem­plu bun în acest sens îl constituie tov. V. Andronache de la coopera­tiva din comuna Hirşova. El a ex­plicat cetăţenilor importanţa valo­rificărilor prin cooperativă,­­ avanta­jele acordate de către stat celor care valorifică produsele prin cooperati­vă, folosindu-se în acest sens de fapte concrete din comună. Nu e deci de mirare că planul de achizi­ţii pe luna septembrie c­a,ci de pil­dă, a fost realizat în comuna Hîr­­şova astfel: grîu cu 220 la sută, ouă 120 la sută, nici 350 la sută etc. Rezultatele de pină acum obţinute in domeniul muncii de achiziţii a produselor agricole în regiunea­­noa­stră sunt însă departe de a fi satis­făcătoare. Valoarea mărfurilor indus­triale desfăcute întrece cu mult va­loarea produselor achiziţionate prin cooperative, lucru ce denotă că li­nele organe cooperatiste nu s-au străduit suficient pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin în această direcţie d­in raioanele Codăieşti şi Ne­greşti, de pildă, la o serie de produse Cu floarea soarelui, porumb, ouă, păsări etc., planul de achiziţii nu a fost realizat. Acest lucru se datoreşte unor lip­suri care continuă să persiste in activitatea organelor cooperatiste din raioanele respective. Conducerea AGEVACOOP-ului Negreşti (di­rector tov. I. Năstase), bunăoară, manifestă o indiferenţă condamna­bilă faţă de problema achiziţiilor. Aici nu se îndrumă şi nu se contro­lează îndeaproape activitatea coope­rativelor (cum ar fi acelea din Da­­gîţa sau Rafaila), din care cauză in cadrul acestora dăinuie încă nu­meroase deficienţe. Datorită acestui lucru unii achizitori nu-şi fac con­ştiincios datoria, desfăşoară munca la intîmplare, ceea ce aduce preju­dicii în îndeplinirea planului de achiziţii. Unele conduceri ale cooperaţiei de consum­, cum sunt cele din raioanele Negreşti sau Roman, nu au înţeles să îndrume în mod just consiliile de conducere ale unor cooperative (ca celea din Dagîţa sau Sagna), pen­tru alegerea unor achizitori cores­punzători. Organele de conducere ale cooperaţiei din raioanele Codă­ieşti şi Negreşti, au înlocuit munca vie, de îndrumare a oamenilor, a consiliilor de conducere ale cooperati­velor, printr-o activitate cancelarist­­birocratică. Se intimplă şi cazuri cînd unele conduceri de cooperative, în dorin­ţa de a-şi realiza cu tot dinadinsul planul, achiziţionează produse de proastă calitate. Aşa s-a întîmplat, de exemplu, în comuna Dobrovăţ, raionul Codăieşti, unde cooperativa a achiziţionat o cantitate de produ­se agricole de calitate inferioară, chiar sub privirea îngăduitoare tovarăşului preşedinte al Uniunii ra­ionale a cooperativelor de consum, Ma­rin Chelsoiu, care se afla in acea zi acolo. O cauză care face ca planul de achiziţii să nu fie realizat in unele raioane este şi faptul că unele con­duceri ale cooperaţiei de consum nu se preocupă suficient de aprovizio­narea cooperativelor cu mărfuri de cerinţă zilnică. Cooperativa din Co­dăieşti, de exemplu, nu are de vân­zare de peste două săptămâni petrol, deşi în depozitul Uniunii acest pro­dus se găseşte în cantitate sufici­entă. Lipsurile în domeniul muncii de achiziţii se datoresc in bună parte şi serviciului regional de achiziţii şi valorificări (vicepreşedinte cu probleme de achiziţii tov. I. Froi­­movici), care deşi cunoaşte aceste lipsuri din activitatea cooperaţiei raionale şi comunelor, nu a luat mă­suri practice, operative, pentru lichi­darea lor, mulţumindu-se doar să le seziseze. De asemenea, unele comitete e­­xecutive ale sfaturilor populare din regiunea noastră, ca cele din raioa­nele Codăieşti, Negreşti şi Roman nu sprijină în măsura cuvenită or­ganele cooperatiste in­ îndeplinirea planului de achiziţii, neglijind să analizeze munca cooperaţiei. Pentru înlăturarea neintirziată a tuturor acestor deficienţe se cere, în primul rînd, din partea organe­lor cooperatiste raionale o atentă şi perseverentă muncă de îndrumar şi control a consiliilor de conducere ale cooperativelor săteşti şi achizito­rilor. Cooperativele săteşti trebuie să desfăşoare o rodnică muncă de atragere a tuturor membrilor coope­ratori in îndeplinirea planului de a­­chiziţii. Sfaturile populare au datoria să sprijine efectiv îndeplinirea planu­lui de achiziţii, prin analize temei­nice a muncii consiliilor de condu­cere ale cooperativelor, prin punerea la dispoziţia cooperativelor a mij­loacelor de transport existente pen­tru trimiterea mărfurilor achiziţio­nate spre depozite. Deputaţii au da­toria să ducă o susţinută muncă de lămurire printre cetăţenii din cir­cumscripţiile unde au fost aleşi pen­tru a-şi valorifica produsele prin cooperativă. Organizaţiile de partid şi în spe­cial cele din raioanele rămase in urmă cu îndeplinirea planului de a­­chiziţii, trebuie să desfăşoare o rod­nică muncă politică în rindul ţăra­nilor muncitori, să folosească în acest sens agitatorii şi toate formele de agitaţie ca gazete de perete, con­ferinţe etc. Membrii de partid, tre­buie să fie exemple în valorificarea produselor agricole prin cooperati­ve, să ai de consiliile de conducere ale unităţilor cooperatiste în înde­plinirea sarcinilor în această direc­­ţe. Să antrenăm toate forţele capa­ble să asigure îndeplinirea planului achiziţii pentru o mai bună apro­vizionare a oamenilor muncii de la oraşe cu produse agro-alimentare şi a industriei noastre cu materii prime, pentru întărirea alianţei din­tre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Reuniune la Leningrad în cadrul „Lunii Prieteniei Romîno-Sovietice“ LENINGRAD­­ (Agerpres) TASS anunţă : Luna Prieteniei Romîno-Sovietice a prilejuit organizarea in cluburile şi casele de cultură din Leningrad a unei, se-'i r1° reunion' — întîln'H între locuitorii Leningradului şi studenţii din Republica Populară K­anină, care învaţă în instituţiile de învăţămînt superior din Leningrad. L­a 30 octombrie, sute de tineri şi tineri au umplut sala împodobită săr­­bătoreşte a Casei de Cultură Viborg. A fost prezentat un referat pe tema „Prietenia tineretului sovietic cu ti­­fb­etul progresist al lumii“. După aceasta, Eugen Deatcu, se­retarul comitetului orăşenesc al cercului s­u­­denţilor români de la Leningrad, a adresat asistenţei cuvinte de salut. Tineretul din Leningrad a ascultat cu viu interes expunerea­ despre­ succesele construcţiei economice şi culturale in Republica Populară Romina şi despre legăturile culturale din ce în ce mai strinse dintre popoarele romin şi so­vietic.­­ Apoi a fost prezentat un bogat pro­gram artistic la care şi-au dat con­cursul colective de artişti amatori ale tineretului român și sovietic. 53 comune din regiunea noastră au terminat însămînțări?­ Ca urmare a eforturilor depuse de membrii comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale care s-au bucurat de sprijinul activ al membrilor de partid şi de­putaţilor in mobilizarea ţăranilor muncitori, s-a reuşit ca in multe comune insăminţările de toamnă să fie ter­minate complet, iar în altele sarcinile de plan pe cam­panie să fie depăşite. Pînă în seara zilei de 30 octombrie au raportat des­pre îndeplinirea planului Insăminţărilor de toamnă 53 comune din regiunea noastră. Printre primele care şi-au realizat sarcinile de plan au fost comunele Belceşti, ra­ionul Hirlău, Fereşti, raionul Codăieşti, Scheia şi Dră­­guşeni, raionul Negreşti, Poeneşti şi Hirşova, raionul Vaslui şi altele. Uimind exemplul comunelor fruntaşe, alte zeci de co­mune sunt cu insăminţările pe terminate. Membrii co­mitetelor executive ale sfaturilor populare, avînd spri­jinul organizaţiilor de bază, trebue să depună toate eforturile pentru mobilizarea ţăranilor muncitori,­ astfel ca in cel mai scurt timp planul insăminţărilor de toam­nă să fie îndeplinit in fiecare comună. tot mai sus steagul întrecerii în industrie şi agricultură în cinstea zilei de 7 Noiembrie ★ ★ ★ Secţie fruntaşă la executarea arăturilor adinei Muncitorii şi tehnicienii gospodă­­r­iei agricole de stat Hălăuceşti, raio­nul Paşcani acordă o atenţie deose­bită executării arăturilor adinei de toamnă. La secţia Minjeşti, de pildă, după ce s-a terminat insămînţatul celor 134 hectare cu grîu şi 60 hec­tare cu orz de toamnă după regulile agrotehnice, s-a început­ executarea arăturilor adinei de toamnă. Din cele 130 hectare cit au fost planificate au fost arate 100 hectare. In fruntea muncilor agricole de în­săminţări şi arături adinei s-a eviden­ţiat in mod deosebit tractoristul Mi­­hai Luca care prin buna îngrijire a maşinei a reuşit să obţină însemnate depăşiri de normă, cit şi C. Mano­­lescu, brigadier de la această secţie. VASILE URSACHE corespondent Acum aproape o lună de zile ta ur­mă strungarul Gh. Mazur, fruntaş in întrecerea socialistă la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“, a lansat către toţi strungarii întreprinderii o chemare la întrecere pentru o producţie şi pro­ductivitate sporită prin creşterea ni­velului tehnic profesional, pentru ob­ţinerea titlului de „cel mai bun strun­gar“. Acestei chemări i-au răspuns cu mult entuziasm toţi muncitorii strun­gari din întreprindere. Unii mai­ştri cum ar fi Vasile Pastrama şi Vasile Dumitriu, precum şi şeful de secţie Eugen Nicoleanu au sprijinit in mod permanent eforturile făcute de muncitori pentru a-şi îm­bogăţi cunoştinţele profesionale nece­sare in producţie. Aceşti tehnicieni cu o bogată experienţă au stat con­tinuu in mijlocul muncitorilor strun­gari, ajutindu-i să lucreze mai bine, să producă mai mult şi intr-un timp mai scurt, faţă de cel normal. O aten­ţie deosebită a fost acordată aplică­rii cu mai multă pricepere a unor me­tode înaintate de lucru, cum ar fi Bicov-Bortchievici —­ de tăiere rapi­dă a metalelor, Colesov — de tăiere intensivă, şi Voroşin — de organiza­re şi curăţenie temeinică a locului de muncă. Făcîndu-se analiza felului în care se desfăşoară întrecerea pe profesie, iniţiată de strungarul Gh. Mazur, a reieşit că producţia şi productivitatea muncii au crescut in mod simţitor, iar nivelul tehnico-profesional al munci­torilor s-a îmbunătăţit mult. Rezulta­tele acestei analize au scos in evi­denţă o serie de muncitori care au obţinut rezultate foarte bune in între­cerea pe profesie. Aşa sunt Gh. Teo­­dorescu, Iulian Maximov­ici, C. Şte­­fanache, Ioan Diaconu, P. Ursulescu, Gh. Mazur şi I. Guzu, care s-au si­tuat în fruntea luptei pentru titlul de „cel mai bun strungar“. Ei realizea­ză zilnic aproape o normă in plus faţă de sarcinile ce le revin in pro­ducţie. Legat de această întrecere, demn de remarcat este şi faptul că întregul colectiv al secţiei mecanice a recupe­rat, in cursul lunii septembrie, însem­nate cantităţi de span, provenit de la metale feroase sau neferoase. Valorificarea acestui span în pro­cesul de producţie a permis obţine­rea unei economii în valoare de 1593 lei. In­­ cinstea zilei de 7 Noiembrie, muncitorii strungari sunt hotărîţi să desfăşoare şi mai mult steagul între­cerii pe profesii, un mijloc foarte im­portant ce trebuie folosit în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea pla­nului de producţie la toţi indicii. C. PETRO­VIC! corespondent Pentru titlul de „cel mai bun strungar" După sistemul agrotehnic al lui T. Maltev Membrii gospodăriei agricole co­lective „1 Mai“ din Romineşti, raio­nul Iaşi, au dezbătut cu viu interes proiectul de Directive cu privire la dezvoltarea agriculturii in următorii 2—3 ani. Aşa după cum prevede proiectul de Directive, un rol important .în ridica­rea producţiei de cereale îl are aplica­rea celor mai înaintate metode de muncă şi aplicarea întocmai a reguli­lor agrotehnice. Pentru aceasta pe cîmpul gospodăriei, colectiviştii au a­­plicat înaintata metodă de lucru A pămîntului. —T. Maltev, — insămîri­­ţind 5 hectare cu grîu. De asemenea, sub îndrumarea organizaţiei de bază şi a comitetului de conducere, colec­tiviştii au şi terminat de­­insămîrţat 20 hectare cu grîu de toamnă. In mod deosebit s-au evidenţiat co­lectiviştii lorgu Pricop, Gh. loan, N. Zaharilă şi Rusu Zamfra. I. AMUNTENCII corespondent Comuna Stăniteşti a depăşit planul de însămînţări In urma muncii desfăşurate de către membrii de partid şi deputaţii sfatu­lui popular comunal, care au îndruma­t pe ţăranii muncitori să folosească just timpul prielnic şi să-şi, însămân­ţeze ogoarele, comuna Stăniieşti din raionul Huşi şi-a îndeplinit şi depăşit planul însămînţăr­ilor. Pînă la 28 octombrie au fost însă­­mînţate 43 hectare de griu peste pre­vederile sarcinilor de plan. In toamna aceasta ţăranii munci­tori din Stănileşti au insămînţat griu de mai bună calitate. Numai la baza de recepţie din Huşi a fost schim­bată cantitatea de 15.320 kg. grîu selecţionat bun de săminţă. ENACHE OANCEA corespondent Au prinit steagul de sat fruntaş Luptînd pentru a asigura o recoltă îmbelşugată în anul­ viitor şi fol­osind la maximum timpul prielnic, ţăr­­ii muncitori din satul Va­lea Lu­­ga, c­ornuria Holboca, rah­itul Iaşi mi­­­r­­mim­t­ersămintările de toamnă. Pen­tru aceasta comitetul executiv a! s­a­­tului popular comunal in cad­ rul unei adunări festive ce a avut loc duminică 31 octombrie la căminul cultur­al i-a inmînat steagul de fruntaş pe co­mună. Cu această ocazie au fost felicitaţi şi ţăranii muncitori G . Bo­tez, To­ader Bosianu, Gh. Frăsiniu, Constanţa Botezatu şi alţii, cei c­intri care au terminat insăminţările şi au dat ajutor şi altor ţărani muncitori care sunt lipsiţi de atelaje. MARIA MICHIRE corespondentă Aplică metoda Voroşin Muncitorii întreprinderii metalurgi­ce „23 August”, acordă o atenţie deo­sebită folosirii metodelor înaintate sovietice. In ultimul timp, o largă răspindire a căpătat-o şi metoda Voroşin, de bună organizare a locului de muncă. Rezultatele deosebite obţinute prin a­­plicarea ei, au determinat pe mulţi muncitori să-i dea o cît mai mare am­ploare. . Grăitor în această privinţă, este r­egrupul comunistului Vasile­ Matei înainte vreme, cînd încă nu folosea metoda. Voroşin, treaba mergea ane­voie. Munca ce o depunea pentru în­deplinirea normelor de producţie,­­ cerea mai multe eforturi. Astăzi însă el munceşte cu totul altfel, iar nor­mele nu sunt numai îndeplinite,­ c chiar depăşite. La locul său de mun­că, domneşte o curăţenie perfectă şi maşina funcţionează acum, datorită îngrijirii ei permanente, mai bine, mai cu spor. El depăşeşte actual­mente, norma zilnică cu peste 50-60 la sută. Exemplul comunistului Vasile Ma­tei serveşte, drept pildă şi celorlalţi tovarăşi ai lui de muncă din cadrul secţiei presaj. Ca şi el, aplică astăzi metoda sovietică de întreţinere a lo­cului de muncă şi a utilajului şi mun­citoarele Virginia Ţocu, Natalia Ne­­delcu şi altele. Presatoarea Ana Ha­­lunga a reuşit recent să treacă de la procentul de 60 la sută, la 70 la sută depăşire de normă. Cu succese asemănătoare, obţinute prin aplicarea metodei sovietice Vo­roşin, se mindresc şi utemiştii brigă­zii din secţia montaj. Conducătorul ei, utemistul Ioan Moşneguţu, consti­tuie pentru tinerii brigăzii un imbold permanent în muncă, depăşindu-şi cu regularitate norma zilnică de produc­ţie. Sporeşte avîntul în muncă Apropierea măreţei sărbători a oamenilor muncii din lumea întrea­ga, cea de a 37-a aniversare a Ma­rii Revoluţii Socialiste din Octom­brie, a constituit pentru colectivi de muncă al fabricii de prefabricate din Roman un prilej de analiză a posibilităţilor de sporire a produc­ţiei şi productivităţii muncii, urmat de frumoase angajamente în muncă. Zilele care au trecut au adus mun­citorilor întreprinderii noi succese in lupta pentru îndeplinirea planu­lui de stat pe­­ anul 1954. Exemple de muncă spornici au dat echipele de betonişti de ţie liniile de exploatare. Astfel, muncitorii de la linia I-a, conduşi de şeful de e­­chipă Gh. Axinte, şi-au depăşit în cursul lunii octombrie normele de producţie cu un procent de 51 la sută. Succese asemănătoare au rea­lizat şi betoniştii de la linia a I­I-a, schimbul I, conduşi de şeful de e­­chipă Ştefan Soreja şi maistrul de fabricaţie Mihai Dascălu­, care au realizat un procent de 96 la sută peste normele planificate. De aseme­nea, importante depăşiri de norme au realizat betoniştii de la linia a II-a, schimbul II, conduşi de şeful de echipă C. Tahieru şi maistrul de fabricaţie Gh. Gălbează, cu o depă­şire de 12 la sută, precum şi linia a 11­­-a, cu şeful său de echipă Ma­ria Maistecanu, cu o depăşire de 49 la sută şi alţii. MIHAI DASCALU corespondent Sprijină efectiv campania de însămînţări încă de la începutul acestui an conducerea Atelierului de reparaţii auto a trecut la organizarea muncii in vederea sprijinirii campaniei agri­cole. In acest scop, au fost luate o se­rie de măsuri­ tehnico-organizatori­­ce, menite să contribuie intr-un mod cît mai eficace la buna desfăşurare a campaniei agricole. Au fost for­­mate echipe speciale pentru efectua­rea reparaţiilor la tractoare, iar o­­parte din muncitori — strungari, mecanici de motoare şi rectificatori de cilindri — au fost însărcinaţi cu efectuarea reparaţiilor capitale co­mandate de diferite unităţi socialiste din agricultură. Din rîndul unităţilor care au fost sprijinite in campania agricolă, fac parte gospodăriile agricole de stat Războieni, Broşteni, Avereşti şi al­tele. Lucrări asemănătoare au fost făcute şi la tractoarele SMT-urilor Po­ Iloaiei,­ Huşi, Tg. Frumos şi Holboca. Valoarea reparaţiilor executate pină in prezent de muncitorii Ate­lierelor de reparaţii auto se ridică la peste 135.500 lei, numărul orelor efectuate în acest scop fiind de peste 9700. Iri momentul de faţă, la S.M.T. Huşi se află repartizată, cu caracter permanent, o echipă de muncitori compusă din sudori, me­canici de motoare şi rectificatori, care sprijină buna desfăşurare a campaniei de insăminţări in acest raion. In acelaşi timp, echipa speciala organizată in cadrul Atelierului de reparaţii auto a terminat de cîteva zile lucrările la verificările capitale ale celui de al 11 lea tractor al SMT-ului Tg. Frumos. In vederea desfăşurării in­ei mai bune condi­­ţiuni a viitoarelor comenzi ce sunt aşteptate de la unităţile socialiste agricole, partida condusă de munci­torul mecanic de motoare loan Cris­­tanov va verifica de acum înainte funcţionarea motoarelor după repa­raţii, folosind banda special amena­jată pentru rodaj la rece şi la cald. Toate lucrările executate pînă în momentul de faţă au corespuns din punct de vedere calitativ, motoarele de tractor funcţionind în mod ire­proşabil. In executarea reparaţiilor s-au evidenţiat în mod deosebit ute­miştii Gh. Bălan, rectificator de motoare, şi strungarul Constantin Frunză, fruntaş în întrecerea socia­listă. forme de democraţie radară pe drumul construirii socialismului In staţiunile din F. P. Polonă Oamenii muncii din R.P. Polonă se bucură din plin de frumuseţile patriei lor. IN CLIŞEU: Una din minunatele clădiri ale staliunii Roynica, d­n R.P. Polonă. Gigantul de la Ansan produce fontă peste plan încă din cea de a treia zi de la pun­nerea in funcţiune a celui de al treilea cuptor Martin automat de la Ansan, producţia de fontă a început să depăşească zilnic prevederile pla­nului. Pînă la 17 octombrie s-au produs peste plan 1.293 tone de fontă. Pro­ducţia zilnică ridicată obţinută in această perioadă a depăşit cu 35% sarcinile prevăzute în plan. încă din cea de a treia zi după pu­nerea sa în funcţiune, cuptorul a în­ceput să funcţioneze­­cu întreaga ca­pacitate de producţie prevăzută, de­păşind în această privinţă cu 29 zile cuptorul Nr. 1 şi cu opt zile cuptorul Martin automat Nr. 2 pus in funcţiune la acest combinat metalurgic. Aceasta constituie un record­­de însemnătate naţională in ceea­ ce priveşte perioada care a trecut de la prima încălzire a furnalului şi pînă la valorificarea în­tregii sale capacităţi de producţie. (China Nouă). Un nou muzeu la Budapesta In cartierul Óbuda din Budapesta se deschide in curind un nou muzeu unde vor fi expuse piese preţioase. In vara anului 1952, în cursul să­păturilor pentru­ groapa de fundaţie a unei case de locuit, la o adincime de aproximativ 1,5 metri au fost desco­perite rămăşiţe de ziduri datînd din timpul romanilor. Muzeul „Aquincum“ a preluat conducerea lucrărilor de săpături. Astfel, au fost scoase la iveală obiecte de ceramică şi bijuterii de aur. Au fost descoperite şi urmele unui băi romane care in unele părţi a rămas intactă. Astfel, a fost scoasă la iveală instalaţia de încălzire a băii — un fel de încălzire centrală — şi bazinul de apă. Săpăturile au dat la iveală şi monum­ente funerare cu in­scripţii în versuri şi sarcofage. Clădirea care urma să fie con­struită pe acest loc a fost destinată muzeului în care să se expun obiec­tele scoase la iveală cu prilejul să­păturilor Lucrările de construcţie a noului muzeu se­ apropie de sfîrşit. In curind muzeul va fi inaugurat. ■ („Esti Budapest ) Combinatul de preparate din carne din Burgas In uriaşa clădire a noului combi­nat, de preparate din carne din Bur­gas, munca se desfăşoară cu avînt. Se execută ultimele lucrări de con­strucţiile la clădirile auxiliare. Clădirea combinatului de preparate din carne are patru etaje şi trei săli de abator, mari, luminoase şi igie­nice. Aici totul este înzestrat cu teh­nica cea mai modernă, încăperile sunt prevăzute cu instalaţii pentru condiţionarea aerului. O linie de cale ferată interioară leagă încăperea cu un coridor frigorifer de unde car­nea răcită va fi transportată prin nişte conducte speciale în sălile­­frigorifer. Aceste săli sunt căptuşite cu material izolant, importat din R.D. Germană. Răcirea cărnii se face cu ajutorul a şapte compresoare speciale. Etajul I al combinatului este desti­nat fabricii de mezeluri. Aici se vor pregăti, afuma şi fierbe mezelurile. La etajul II va funcţiona fabrica de conserve, iar la etajul III uscătoria. In cinstea aniversării Marii Revo­luţii Socialiste din Octombrie toţi constructorii muncesc cu rivnă pen­tru a termina cît mai curind noul combinat­o­r .­.. („Trud” Sofia]*

Next