Flacăra Iaşului, noiembrie 1954 (Anul 10, nr. 2548-2571)

1954-11-02 / nr. 2548

■ Pag. 2 FLACĂRA IAȘULU! Lupta pentru ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost în Romînia populară*) In urmă eforturilor depuse de pu­terea populară, datorită muncii pline de abnegaţie a oamenilor muncii, sub conducerea Partidului Munci­toresc Român, Romînia s-a transfor­mat dintr-o ţară agrară înapoiată într-un stat industrial­ agrar dez­voltat. Industria­ grea din Republica Populară Romînă — şi în principal aceea a construcţiilor de maşini — este în continuă dezvoltare. In pre­zent greutatea specifică a producţiei acestei industrii reprezintă aproape 57%­ din întreaga producţie a in­dustriei socialiste. Paralel cu indus­tria grea s-a dezvoltat (deşi într-o măsură mult mai mică) şi industria producătoare de bunuri de consum. In toate ramurile industriei s-au făcut în ultimii ani investiţii im­portante. Drept urmare, au fost construite numeroase întreprinderi, au fost reconstruite şi considerabil lărgite o mare parte din cele exis­tente. Nivelul înzestrării tehnice a întreprinderilor industriale din ţară a crescut de asemenea foarte mult. Astfel, la începutul acestui an, faţă de 1948, valoarea utilajului a fost de 7,3 ori mai mare în industria metalurgică, de 5 ori — în indus­tria petroliferă, de 4 ori—în industria carboniferă, de 12,6 ori — în in­dustria electrotehnică şi a produc­ţiei de energie electrică, de 1,2 ori — în sectorul trasporturilor, de 1,4 ori în industria textilă, de 1,2 ori d­in industria forestieră. In faţa industriei socialiste Par­tidul Muncitoresc Român şi guver­nul au pus sarcini importante în ceea ce priveşte înzestrarea mai de­parte a tuturor ramurilor econo­miei naţionale cu tehnica modernă. Aceasta va da posibilitatea de a me­­caniză agricultura şi de a obţine o creştere a producţiei agricole, de a asigura creşterea neîntreruptă­­ a producţiei bunurilor de consum popular. Anul acesta producţia indus­triei grele urmează să crească^ cie 5,4%’, iar cea a industriei producă­toare de bunuri de consum — cu 11,8%’­ faţă de anul trecut. O aten­ţie deosebită se dă în perioada ac­tuală producţiei de inventar şi ma­şini necesare agriculturii. Comitetul Central al partidului nostru atrage atenţia oamenilor muncii şi cadrelor conducătoare din aparatul de partid şi din economie că creşterea mai departe a producţiei industriale trebuie să fie asigurată atît pe seama noilor investiţii, cît şi mai ales prin ridicarea productivităţii muncii. în celebră sa lucrare „Marea ini­ţiativă”, V. I. Latin arăta că­­ „pro­ductivitatea muncii este, în ultimă analiză, factorul cel mai important, cel mai de seamă al victoriei noii orînduiri sociale. Capitalismul a creat o productivitate a muncii pe care n-a cunoscut-o feudalismul. Capita­lismul poate fi și va fi învins defi­nitiv prin aceea că socialismul cre­ează o productivitate nouă a muncii, o productivitate cu mult mai înaltă“, îndeplinind indicaţiile leniniste şi răspunzînd chemării partidului, co­lectivele întreprinderilor noastre so­cialiste desfăşoară o activitate mul­tilaterală pentru ridicarea produc­tivităţii muncii sociale şi reducerea sistematică a preţului de cost, pen­tru folosirea deplină şi raţională a capacităţilor de producţie, pentru e­­conomisirea timpului de lucru. Oa­menii muncii diin diferite ramuri ale industriei îşi dau seama tot mai mult că de ridicarea productivităţii muncii depinde dezvoltarea mai departe a economiei naţionale şi creşterea bu­nei lor stări. Eforturile muncitorilor, tehnicieni­lor şi inginerilor din întreprinde­rile noastre urmăresc în primul finel (Articol apărut în „PENTRU PACE TRAINICĂ, PENTRU DE­MOCRAŢIE POPULARĂ!“ t­r. 44 (312), o cit mai bună folosire a tehnicii cu care este înzestrată industria. Acest lucru dă rezultate pozitive. Astfel, in primul­ semestru al acestui an, datorită unei mai bune utilizări a maşinilor şi agregatelor,în nume­roase întreprinderi a fost obţinută o producţie suplimentară cu acelaşi utilaj şi pe aceleaşi suprafeţe de pro­ducţie. In industria petroliferă, de pildă, indicele de utilizare a agre­gatelor de forare a fost în trimestrul II al acestui an cu 26%­ mai mare decit în perioada corespunzătoare a anului 1953. In siderurgie volumul util pe zi al furnalelor a­ crescut cu 11,6% faţă de anul trecut. A crescut şi producţia de oţel pe metru pătrat de vatră la­­ cuptoarele Siemens- Martin. In industria constructoare de maşini se aplică pe scară tot mai largă metodele de înaltă productivi­tate ale muncitorilor sovietici: me­toda Birov-Bortkeviei de tăiere ra­pidă a metalelor, metoda Kolesov de aşchiere intensivă a metalelor, pre­cum şi metodele fruntaşilor în pro­ducţie din ţara noastră Nicolae Vasu şi Constantin Vasilache, din a căror iniţiativă a fost introdusă folosirea tehnică complectă a maşinilor. In urma introducerii acestor metode productivitatea spuncii a crescut simţitor. Numărul muncitorilor care aplică metoda tăierii rapide a metalelor este acum de 3 ori mai mare în comparaţie cu anul 1951. Muncitorii şi tehnicienii din întreprinderile in­dustriale din republica noastră arată un interes deosebit faţă de problema accelerării proceselor de producţie prin folosirea unei tehnologii mai înaintate, care le permite să producă o cantitate mai mare de produse in aceeaşi unitate de timp. In mod deosebit trebuie subliniată iniţiativa muncitorilor petrolişti din regiunea Piteşti, care au realizat un ritm înalt de forare a sondelor. Bri­gada de sondori condusă de­­ Mirea Ion a izbutit să sape o sondă în mai puţin de 5 zile. O asemenea pildă de înaltă productivitate a muncii constitue un puternic factor mobili­zator şi pentru ceilalţi muncitori pe­trolişti. In industria textilă, la Uzinele textile „7 Noiembrie“ din Bucureşti brigada condusă de Antoaneta Ale­­xovici, datorită măririi turaţiei la rin­guri, realizează zilnic un plus de fire pe schimb de 12,5 kg. Un alt factor important al creş­terii productivităţii muncii şi al re­ducerii preţului de cost îi constitue introducerea în producţie a inova­ţiilor şi perfecţionărilor tehnice rea­lizate de muncitori. In industria noastră socialistă mişcarea inovatorilor şi raţionali­­zatorilor in producţie devine tot mai mult o largă mişcare de masă. Ast­fel,­ numai în 1953, datorită introdu­cerii d­in producţie a propunerilor de raţionalizare au fost realizate eco­nomii de 250 milioane de lei. Dar organele de conducere ale in­dustriei nu luptă încă în suficientă măsură pentru răspîndirea metode­lor fruntaşilor în producţie şi pen­tru folosirea pe scară tot­ mai largă a raţionalizărilor şi inovaţiilor. Unii conducători­­de întreprinderi industriale se mulţumesc cu reali­zările înalte obţinute de diferiţi mun­citori şi nu iau măsurile necesare pentru răspîndirea metodelor înain­tate de muncă în rîndurile maselor largi. Un important factor pentru creşte­rea productivităţii muncii în industria noastră este mecanizarea lucrărilor grele şi­ cu mare volum de muncă. In industria carboniferă mecanizarea lucrărilor de tăiere in abataj a crescut la 80%, iar mecanizarea transportului­­ la 74,62%. In siderurgie a fost realizată meca­nizarea încărcării furnalelor şi cuptoa­relor Siemens-Martin, precum şi tur­narea mecanizată a fontei. Drept ur­mare, pentru deservirea unui furnal cu alimentare şi evacuare mecanizate automat sunt necesari în 24 de ore 42 muncitori cu 2 ingineri şi 3 maiştri, faţă de 960 de muncitori, 7 ingineri şi 22 de maiştri, şi şefi de echipă cîţi deserveau furnalul vechi. Productivi­tatea furnalului automatizat depă­şeşte considerabil productivitatea fur­nalului vechi, însuşirea tehnicii fur­nalului nou, automatizat va da în scurt timp posibilitatea de a ajunge la o tona de fontă pe m.c. volum util pe zi. Mecanizarea se aplică pe scară tot mai largă şi în sectorul minier. Astfel, la minele feroase s-au mecanizat trans­porturile subterane şi la suprafaţă in proporţie de 89 la sută. Incărcatul me­canic al vagoanelor uşurează conside­rabil munca, ridică productivitatea muncii, micşorează necesarul de for­ţe de muncă şi contribuia la reducerea preţului de cost. O mare dezvoltare a luat mecanizarea şi la minele nefe­roase. Dar, cu toate succesele obţinute în ceea ce priveşte creşterea productivită­ţii muncii, în întreprinderile industriei noastre socialiste există importante rezerve nefolosite încă. Intr-o serie de ramuri­ industriale, ritmul de creştere a productivităţii muncii rămine in ur­ma ritmului de creştere a înzestrării tehnice. In industria construcţiilor de maşini, de pildă, productivitatea mun­cii a crescut in 1953 cu 96 la sută faţă de 1949. Ţinind seama de nivelul înalt al înzestrării tehnice atins în ul­timii ani în industria construcţiilor de maşini trebue să constatăm că indicele acesta ar fi putut să fie mai mare. In multe întreprinderi nu se acordă încă o atenţie suficientă mecanizării complexe a muncii. In timp ce procese­le de bază ale producţiei sunt mecani­zate într-o măsură considerabilă, mun­cile auxiliare, inclusiv asemenea mun­­ci cu mare volum de muncă cum sunt încărcarea şi descărcarea materialelor, sunt slab mecanizate. Adeseori este neglijată mica mecanizare, a cărei folosire este extrem de importantă pentru creşterea productivităţii mun­cii, însuşirea tehnicii şi perfecţionarea ei, constituind condiţia principală pen­tru creşterea productivităţii muncii der­­ind in primul rînd de nivelul de ca­lificare al muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. In ultimii ani, Partidul Muncitoresc Romîn a acordat o deo­sebită atenţie problemei pregătirii cadrelor. Printr-o vastă reţea de şcoli de toate gradele au fost pregătiţi zeci de mii de muncitori, tehnicieni şi in­gineri — constructori activi ai socia­lismului. Tocmai această creştere con­siderabilă a cadrelor calificate ne-a permis să folosim numeroasele ma­şini noi cu care au fost înzestrate în­treprinderile, să ridicăm nivelul con­ducerii producţiei. Un factor tot atît de important d­in creşterea continuă a productivităţii muncii este îmbunătăţirea organi­zării muncii şi a producţiei. îmbu­nătăţirea organizării muncii dă po­sibilitatea de a munci mai raţional, de a evita folosirea neproductivă timpului şi, deci, de a economisi timpul de muncă. In ultimii ani în industria Republicii Populare Ro­mâne au fost obţinute succese însem­nate şi în această privinţă. La unele întreprinderi a fost organizată pro­ducţia pe bază de grafic. Munca pe bază de grafic a fost introdusă în industria constructoare de maşini şi tractoare, în industria textilă, a pie­lăriei şi în alte ramuri ale industriei uşoare. Organizarea muncii pe bază de grafic a permis să fie înlăturată delăsarea de la începutul lunii sau trimestrului şi asaltul de la sfirşitul perioadei de plan, să fie asigurate îndeplinirea şi depăşirea ritmică a planului de producţie. In alte între­prinderi au fost obţinute realizări de seamă în organizarea producţiei pe banda sau semibandă, precum şi în organizarea de linii tehnologice cu mers continuu. Toate acestea au adus o contribuţie serioasă la creş­terea productivităţii muncii. Ridicarea productivităţii muncii este o condiţie neapărată pentru scă­derea necontenită a preţului de cost al produselor. Iată de ce partidul pune în faţa Întreprinderilor indus­triale sarcina de a urmări neconte­nit reducerea consumurilor specifice de material, de materii prime, de energie electrică şi combustibil, redu­cerea normelor-timp, de a stabili şi introduce în producţie norme tehnico­­economice progresive. Deosebit de importantă pentru re­ducerea preţului de cost este de ase­menea organizarea hozrasciotului so­cialist înăuntrul întreprinderilor (in secţiile de fabricaţie),­­a cărui intro­ducere va­­ da posibilitatea de a asi­gura evidenţa şi controlul atît la chel­tuirea materialelor, cit şi la folosirea forţei de muncă. Experienţa Întreprinderilor noastre industriale arată că un factor hotărâ­­tor al­ creşterii productivităţii muncii îl constituie întrecerea socialistă, ini­ţiativa rodnică şi multilaterală a oa­menilor muncii. Dar, după cum ne în­vaţă practica de fiecare zi, iniţiativa maselor dă rezultate preţioase nu­mai dacă ea este sprijinită de către organele de partid, organele sindicale şi conducerile Întreprinderilor, şi dacă este orientată spre realizarea acelor sarcini care asigură creşterea necon­tenită a producţiei şi a productivită­ţii muncii. Astfel, datorită conducerii juste a întrecerii socialiste şi justei ei orga­nizări, la uzina de tractoare „Ernst Thälmann“ (Oraşul Stalin), unde 97 la sută din muncitori sunt în întrecere, iar 57,4 la sută din muncitori aplică înaintatele metode sovietice de muncă, productivitatea muncii a crescut in primul semestru al acestui an cu peste­­ 1 la sută faţă de sarcina de plan, iar la uzina de maşini agricole „Semănă­toarea“ ,­ cu 16,3 la sută. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român pune în faţa or­ganizaţiilor de partid din întreprinde­rile industriale sarcina de a dezvolta larg şi de aici Înainte întrecerea socia­listă, de a răspîndi larg metodele de muncă de Înaltă productivitate ale ino­ratorilor în producţie sovietici. Comu­niştii trebuie să sprijine tot ce este nou şi înaintat în producţie, să com­bată cu hotărire formalismul în orga­nizarea întrecerii, încercările de frî­­nare a iniţiativei creatoare a maselor, •tendinţa de conservatorism şi rutină in folosirea şi perfecţionarea tehnicii, nepăsarea faţă de calitatea produse­lor şi preţul lor de cost. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii din întreprinderile noastre industriale au întimpinat cu multă însufleţire chemarea partidului de a folosi în întregime toate posibilităţile de producţie existente în întreprinderi. In zilele pregătirii pentru marea sărbă­toare a întregului popor — a 37-a a­­niversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie — şi pentru Congresul al II-lea al Partidului Muncitoresc Român, oamenii muncii din România desfăşoară şi mai larg întrecerea so­cialistă pentru o nouă ridicare a pro­ductivităţii muncii, care să asigure creşterea mai departe a economiei na­ţionale a ţării şi ridicarea bunei stări a poporului. CHIVU STOICA membru in Biroul Politic al C.C. ■ al Partidului Muncitoresc Romín, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Zilele trecute a fost publicat Car­netul agitatorului Nr. 16 din luna octombrie a.c., care cuprinde materia­le cu diferite teme ce împărtăşesc me­todele folosite de unele organizaţii de bază şi agitatori în activitatea ce o desfăşoară pentru antrenarea mase­lor largi de oameni ai muncii în lup­ta pentru obţinerea de noi succese in îndeplinirea sarcinilor­­de plan în in­dustrie şi agricultură. Ocupindu-se de una din cele mai importante sarcini ce stă în momen­tul de faţă in centrul preocupărilor organizaţiilor de partid şi a tuturor oamenilor muncii de la oraşe şi sate, grăbirea ritmului lucrărilor agricole de toamnă, pentru obţinerea linei re­colte sporite­ la hectar, lămurirea ţă­rănimii muncitoare de a se achita la timp de Îndatoririle faţă de stat. Car­netul agitatorului publică o serie de articole în scopul popularizării celor, mai bune metode de agitaţie folosite de unele orga­nizaţii de partid şi agi-­ tatori în această direcţie. La rubrica: „Să desfăşurăm o largă muncă politică pentru grăbirea rit­mului lucrărilor agricole de toamnă“, Carnetul agitatorului publică artico­lele: „Folosirea ziarului pentru lămu­rirea sarcinilor oamenilor muncii de la sate“, „Căminul cultural în spriji­nul măririi producţiei agricole“ şi alt­tele în care sunt redate o seamă de exemple care ilustrează în mod con­vingător că, folosirea tuturor meto­delor în desfăşurarea agitaţiei politi­ce asigură obţinerea succesului în mobilizarea oamenilor muncii pentru traducerea în viaţă a hotăririlor par­tidului şi guvernului nostru. De un real folos pentru organiza­ţiile de partid şi agitatori este artico­lul „Experienţa noastră in desfăşura­rea muncii politice de crană pentru îndeplinirea planului de colectări“ semnat de tov. Ana Cezar, secretar al organizaţiei de bază din comuna Boiu, raionul Sighişoara. In acest ar­ticol se arată, printre altele, cum agi­­tatoarea Mozeş Ilona a ţinut o con­vorbire cu femeile despre succesele obţinute in comuna lor în Îndeplini­rea îndatoririlor lor faţă de stat. Cu această ocazie ea a popularizat pe ţăranii munctori fruntaşi, arătind totodată, car­ai sunt unii ţărani mun­citori care n-au înţeles încă impor­tanţa predării la timp a cotelor. A­­gitatoarea a arătat cu acest prilej fe­meilor că datoria lor este de a lua la­titudine Împotriva celor codaşi de a lămuri pe soţiile ţăranilor muncitori care nu şi-­au predat încă cotele asupra importanţei achitării la timp şi in în­tregime a îndatoririlor lor faţă de stat. Exemplele locale, concrete, fo­losite de lagitatoarea Mozes Ilona, in timpul convorbirii, au făcut ca multe femei participante la convorbire să se anga­jeze să stea de vor­bă cu veci­nele lor pentru a le convinge să-și predea cotele la colectare. Convorbirea agitatorului Stan V. Stănuică de la gospodăria agricolă colectivă „1 Mai“ din comuna Magla­­vet, raionul Calafat, publicată sub titlul 5 „Urmînd îndemnurile partidu­lui ne făurim o viaţă îmbelşugată în gospodăria colectivă“, constituie pen­tru organizaţiile de partid şi agitato­rii din gospodăriile colective un aju­tor preţios în organizarea muncii de agitaţie şi, îndeosebi a convorbirilor in vederea mobilizării colectiviştilor la înfăptuirea In practică cu şi mai multă hotărire a politicii partidului. Un exemplu de agitaţie politica concretă, convingătoare ni-l oferă şi articolul: „In lupta pentru dezvolta­rea şeptelului” publicat la rubrica: „Să învăţăm din experienţa agitato­rilor sovietici”. Aici sînt redate cîteva exemple din experienţa înaintată pe care au acumulat-o agitatorii sovietici în legătură cu lupta pe care o duc colhozurile pentru dezvoltarea şepte­lului. De asemenea, Carnetul agitatoru­lui publică articolul: „Spre un puter­nic avînt al întrecerii socialiste”, în care sînt scoase în evidenţă hotărî­­rea şi entuziasmul cu care luptă co­lectivele de muncă dintr-un şir de întreprinderi pentru îndeplinirea sar­cinilor de plan, precum şi experienţa acumulată de organizaţiile de partid în conducerea întrecerii socialiste. In Carnetul agitatorului se mai publică articolul „Zece ani de acti­vitate a Asociaţiei Române pentru strîngerea legăturilor cu Uniunea So­vietică (ARLUS) şi rubrica : „între­cerea socialistă, puternic stimulent pentru activitatea creatoare a oame­nilor muncii”. La rubrica „Pe­ teme internaţiona­le” sînt publicate articolele: „Propu­neri sovietice de uriaşă însemnătate pentru cauza păcii” şi „Popoarele nu vor admite reînvierea militarismului german”. Pentru a veni în ajutorul agitato­rilor, in organizarea convorbirilor, „Carnetul agitatorului” publică o se­rie de teme, planuri și bibliografii. K­ E­C EIUZIE Carnetul agitatorului Nr. 16 Nr. 2548 Din ţara constructorilor comunismului O noua statie de calatori Tot mai înfloritoare devine U.R.S.S., măreaţa patrie a construc­torilor comunismului. Peste tot se ridică noi fabrici, uzine, aşezămin­te culturale, se dezvoltă şi se lărgesc căile de comunicaţie, transporturile. IN CLIŞEU: Noua clădire a gării Soci dată de curînd în exploa­tare. Luna Prieteniei ^ Manifestări cultural-artistice CINTECE ŞI DANSURI Luna Marii Prietenii este sărbăto­rită prin succes în muncă, prin mi­nunate cîntece şi dansuri. Manifestările cultural-artistice se bucură de o largă participare din partea oamenilor muncii de la oraşe şi sate. In oraşul Iaşi de pildă, la deschiderea Decadei cîntecului şi dan­sului au participat mii de cetăţeni care au ascultat cu viu interes pro­gramele de cîntece executate de for­maţiile corale de la ETACS, Direcţia Regională CFR, fabrica „Victoria“, fabrica de ţigarete şi altele. In această perioadă o rodnică ac­tivitate a avut ansamblul de stat „Doina Moldovei“, care a prezentat o serie de programe la R.R.P.R., la co­operativa „1 Mai“ şi în cadrul aitor întreprinderi dvind în repertoriu mu­zică de Ceaicovschi, Şostacovici şi şi de alţi compozitori. Schimburi de experienţă între e­chipele de dans şi, separat, între echi­pele de coruri au avut loc in tot cu­prinsul regiunii, cele mai numeroase fiind în raionul Paşcani. Deosebit de reuşite au fost schim­burile de expendinţă dintre echipele din Tatăruşi şi B­lage­şti, Lespezi şi Heci etc. Şi la Huşi au avut loc reuşite pro­grame artistice, care s-au bucurat de o largă participare. La schimbul de experienţă dintre formaţiile artistice de amatori de la Epureni şi Stănileşti au luat parte 600 de cetăţeni FESTIVALUL FILMULUI Luna Marii Prietenii constituie şi un minunat prilej de popularizare a filmului sovietic şi românesc. Mii de oameni ai muncii au prile­jul să vizioneze spectacolele progra­mate în cadrul festivalului filmului. Astfel de pildă, ei au posibilitatea să-şi îmbogăţească cunoştinţele în do­meniul medical vizionînd filme ca „Pirogov“, „Academicianul Pavlov sau „Tuberculoza este vindecabilă“. De asemenea recenzarea unor filme i-a ajutat să înţeleagă mai bine cu­prinsul lor, învăţămintele ce se des­prind, eroismul oamenilor sovietici. Duminică dimineaţa, un însemnat număr de iubitori de literatură din oraşul nostru au asistat în Aula Bi­bliotecii centrale „N. Bălcescu“ la o reuşită şezătoare literară organizată în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Şezătoarea a fost deschisă prin cu­­vîntul introductiv rostit de tov. Ion Istrati, secretarul Filialei Iaşi a U­­niunii Scriitorilor din RPR care a evo­cat aspecte din trecutul literar al Ia­şului şi a subliniat creşterea avizilu­lu­i vieţii literare ieşene în anii pute­rii populare. Astfel, cetăţenii cartierului Tătă­­raşi au ascultat cu mult interes pre­zentarea filmului „Curcubeul“, care a rulat la cinematograful „Ion Crean­gă“. Peste 400 ţărani muncitori din Lespezi, raionul Paşcani au ascultat recenzia filmului „Oameni curajoşi“ prezentată de tov. Const Spiridonică iar în raionul Codăieşti spectatorii au urmărit cu viu interes prezentarea filmului „Tinara gardă“. Festivalul filmului muzical a con­tribuit la educarea miilor de specta­tori, iar ciclul de filme romînești ce au rulat pe ecranele cinematografelor noastre în cinstea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice a constituit încă un prilej de justificată mîndrie pentru realizările dobîndite de tînăra noastră cinematografie cu sprijinul specialiș­tilor sovietici. Caravanele cinematografice au a­­dus de asemenea un aport deosebit de important în răspînd­rea filmelor, ele prezentînd programe într-un nu­măr de­ peste 60 de s­ite din cuprin­sul regiunii noastre. POPULARIZAREA METODELOR SOVIETICE Popularizarea metodelor de muncă sovietice a căror aplicare duce la dez­voltarea industriei noastre s-a făcut prin conferinţe şi consfătuiri. Astfel specialişti din cadrul Filialei AS­IT au organizat consfătuiri cu muncitorii, cum a fost, de pildă, cea de la fabrica „Victoria11. O consfătuire la fel de reuşită a avut loc la Atelierele CFR „Ilie Pin­­tilie“, unde specialişti din cadrul In­stitutului Politehnic şi unii muncitori au explicat o serie de procedeie teh­nice avansate, stabilindu-se astfel o mai strînsă legătură între teorie şi practică. In oraşul Iaşi au avut loc 15 consfătuiri de acest fel, cu o parti­cipare de peste 1000 de persoane. In toate centrele de raioane s-au ţinut de asemenea conferinţe cu tema „Ştiinţa şi cultura sovietică deschiză­toare de noi drumuri pentru ştiinţa din RPR“, „Ajutorul dat de Uniunea Sovietică, eliberatoarea ţării noastre“ precum şi multe altele. Au citit apoi din lucrările lor scri­itorii Nina Cassian, Mihu Dragomir, Nicolae Tăutu, Dumitru Mircea lau­reaţi ai Premiului de Stat, precum şi scriitorii ieşeni George Lesnea, Nico­­laie Tatomir, Andi Andrieş, Maria Paraipan, C-tin Scripcă şi Vasile Fi­lip. Şezătoarea s-a bucurat de un mare succes, ascultătorii aplaudînd înde­lung valoroasele creaţii literare pre­zentate. Şezătoare literară La Fabrica de ţigarete In cadrul Lunii Prieteniei Romino- Sovietice, la Fabrica de ţigarete din oraşul nostru au avut loc numeroase manifestări. Aşa, de exemplu, au fost ţinute diferite conferinţe în cadrul zilelor tehnicii sovie­tice şi a fost prezentată o dare de sea­mă asupra activităţii AS­IT pe între­prindere. La colţul roşu al fabricii in cadrul săptămînii cărţii sovietice a fost prezentată recenzia romanului „Marea Familie“, unde au participat numeroşi muncitori din întreprindere. La staţia de radioamplificare i au fost ţinute 6 conferinţe, printre care „Grija pentru om, lege supremă a Partidului Comunist­­al Uniunii So­vietice“, „Tehnica sovietică in sluj­ba construirii comunismului“, „Sub conducerea P.C.U.S. creşte neîncetat forţa economică a Uniunii Sovietice“ etc. Tot în cadrul Lunii Prieteniei Romi­no-Sovietice,­­ comitetul de întreprin­dere, în strînsă colaborare cu organi­zaţiile de masă şi cercul ARLUS, a organizat în zilele de 22-23-24 oc­tombrie o frumoasă excursie, la Fa­brica de ţigarete din Sf. Gheorghe. Cu acest prilej s-a făcut un valoros schimb de experienţă. Cei peste 50 de muncitori şi tehnicieni din diferit secţii ale Fabricii de ţigarete din o­­raşul Iaşi, printre care comunista Tanasă Maria, de la secţia de umezit tutun, Ifrim C., muncitor fruntaş de la secţia de împachetat ţigarete, mun­citoarele Elena Petre, Marcu Avrami şi alţii, au avut prilejul să cunoască diferite metode de muncă pe care le aplică muncitorii de la Fabrica de ţigarete din orașul Sf. Gheorghe. Tot­odată a avut loc acolo un frumos program artistic compus din cîntece sovietice și recitări. ­i­

Next