Flacăra Iaşului, noiembrie 1954 (Anul 10, nr. 2548-2571)
1954-11-02 / nr. 2548
■ Pag. 2 FLACĂRA IAȘULU! Lupta pentru ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost în Romînia populară*) In urmă eforturilor depuse de puterea populară, datorită muncii pline de abnegaţie a oamenilor muncii, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, Romînia s-a transformat dintr-o ţară agrară înapoiată într-un stat industrial agrar dezvoltat. Industria grea din Republica Populară Romînă — şi în principal aceea a construcţiilor de maşini — este în continuă dezvoltare. In prezent greutatea specifică a producţiei acestei industrii reprezintă aproape 57% din întreaga producţie a industriei socialiste. Paralel cu industria grea s-a dezvoltat (deşi într-o măsură mult mai mică) şi industria producătoare de bunuri de consum. In toate ramurile industriei s-au făcut în ultimii ani investiţii importante. Drept urmare, au fost construite numeroase întreprinderi, au fost reconstruite şi considerabil lărgite o mare parte din cele existente. Nivelul înzestrării tehnice a întreprinderilor industriale din ţară a crescut de asemenea foarte mult. Astfel, la începutul acestui an, faţă de 1948, valoarea utilajului a fost de 7,3 ori mai mare în industria metalurgică, de 5 ori — în industria petroliferă, de 4 ori—în industria carboniferă, de 12,6 ori — în industria electrotehnică şi a producţiei de energie electrică, de 1,2 ori — în sectorul trasporturilor, de 1,4 ori în industria textilă, de 1,2 ori din industria forestieră. In faţa industriei socialiste Partidul Muncitoresc Român şi guvernul au pus sarcini importante în ceea ce priveşte înzestrarea mai departe a tuturor ramurilor economiei naţionale cu tehnica modernă. Aceasta va da posibilitatea de a mecaniză agricultura şi de a obţine o creştere a producţiei agricole, de a asigura creşterea neîntreruptă a producţiei bunurilor de consum popular. Anul acesta producţia industriei grele urmează să crească^ cie 5,4%’, iar cea a industriei producătoare de bunuri de consum — cu 11,8%’ faţă de anul trecut. O atenţie deosebită se dă în perioada actuală producţiei de inventar şi maşini necesare agriculturii. Comitetul Central al partidului nostru atrage atenţia oamenilor muncii şi cadrelor conducătoare din aparatul de partid şi din economie că creşterea mai departe a producţiei industriale trebuie să fie asigurată atît pe seama noilor investiţii, cît şi mai ales prin ridicarea productivităţii muncii. în celebră sa lucrare „Marea iniţiativă”, V. I. Latin arăta că „productivitatea muncii este, în ultimă analiză, factorul cel mai important, cel mai de seamă al victoriei noii orînduiri sociale. Capitalismul a creat o productivitate a muncii pe care n-a cunoscut-o feudalismul. Capitalismul poate fi și va fi învins definitiv prin aceea că socialismul creează o productivitate nouă a muncii, o productivitate cu mult mai înaltă“, îndeplinind indicaţiile leniniste şi răspunzînd chemării partidului, colectivele întreprinderilor noastre socialiste desfăşoară o activitate multilaterală pentru ridicarea productivităţii muncii sociale şi reducerea sistematică a preţului de cost, pentru folosirea deplină şi raţională a capacităţilor de producţie, pentru economisirea timpului de lucru. Oamenii muncii diin diferite ramuri ale industriei îşi dau seama tot mai mult că de ridicarea productivităţii muncii depinde dezvoltarea mai departe a economiei naţionale şi creşterea bunei lor stări. Eforturile muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din întreprinderile noastre urmăresc în primul finel (Articol apărut în „PENTRU PACE TRAINICĂ, PENTRU DEMOCRAŢIE POPULARĂ!“ tr. 44 (312), o cit mai bună folosire a tehnicii cu care este înzestrată industria. Acest lucru dă rezultate pozitive. Astfel, in primul semestru al acestui an, datorită unei mai bune utilizări a maşinilor şi agregatelor,în numeroase întreprinderi a fost obţinută o producţie suplimentară cu acelaşi utilaj şi pe aceleaşi suprafeţe de producţie. In industria petroliferă, de pildă, indicele de utilizare a agregatelor de forare a fost în trimestrul II al acestui an cu 26% mai mare decit în perioada corespunzătoare a anului 1953. In siderurgie volumul util pe zi al furnalelor a crescut cu 11,6% faţă de anul trecut. A crescut şi producţia de oţel pe metru pătrat de vatră la cuptoarele Siemens- Martin. In industria constructoare de maşini se aplică pe scară tot mai largă metodele de înaltă productivitate ale muncitorilor sovietici: metoda Birov-Bortkeviei de tăiere rapidă a metalelor, metoda Kolesov de aşchiere intensivă a metalelor, precum şi metodele fruntaşilor în producţie din ţara noastră Nicolae Vasu şi Constantin Vasilache, din a căror iniţiativă a fost introdusă folosirea tehnică complectă a maşinilor. In urma introducerii acestor metode productivitatea spuncii a crescut simţitor. Numărul muncitorilor care aplică metoda tăierii rapide a metalelor este acum de 3 ori mai mare în comparaţie cu anul 1951. Muncitorii şi tehnicienii din întreprinderile industriale din republica noastră arată un interes deosebit faţă de problema accelerării proceselor de producţie prin folosirea unei tehnologii mai înaintate, care le permite să producă o cantitate mai mare de produse in aceeaşi unitate de timp. In mod deosebit trebuie subliniată iniţiativa muncitorilor petrolişti din regiunea Piteşti, care au realizat un ritm înalt de forare a sondelor. Brigada de sondori condusă de Mirea Ion a izbutit să sape o sondă în mai puţin de 5 zile. O asemenea pildă de înaltă productivitate a muncii constitue un puternic factor mobilizator şi pentru ceilalţi muncitori petrolişti. In industria textilă, la Uzinele textile „7 Noiembrie“ din Bucureşti brigada condusă de Antoaneta Alexovici, datorită măririi turaţiei la ringuri, realizează zilnic un plus de fire pe schimb de 12,5 kg. Un alt factor important al creşterii productivităţii muncii şi al reducerii preţului de cost îi constitue introducerea în producţie a inovaţiilor şi perfecţionărilor tehnice realizate de muncitori. In industria noastră socialistă mişcarea inovatorilor şi raţionalizatorilor in producţie devine tot mai mult o largă mişcare de masă. Astfel, numai în 1953, datorită introducerii din producţie a propunerilor de raţionalizare au fost realizate economii de 250 milioane de lei. Dar organele de conducere ale industriei nu luptă încă în suficientă măsură pentru răspîndirea metodelor fruntaşilor în producţie şi pentru folosirea pe scară tot mai largă a raţionalizărilor şi inovaţiilor. Unii conducătoride întreprinderi industriale se mulţumesc cu realizările înalte obţinute de diferiţi muncitori şi nu iau măsurile necesare pentru răspîndirea metodelor înaintate de muncă în rîndurile maselor largi. Un important factor pentru creşterea productivităţii muncii în industria noastră este mecanizarea lucrărilor grele şi cu mare volum de muncă. In industria carboniferă mecanizarea lucrărilor de tăiere in abataj a crescut la 80%, iar mecanizarea transportului la 74,62%. In siderurgie a fost realizată mecanizarea încărcării furnalelor şi cuptoarelor Siemens-Martin, precum şi turnarea mecanizată a fontei. Drept urmare, pentru deservirea unui furnal cu alimentare şi evacuare mecanizate automat sunt necesari în 24 de ore 42 muncitori cu 2 ingineri şi 3 maiştri, faţă de 960 de muncitori, 7 ingineri şi 22 de maiştri, şi şefi de echipă cîţi deserveau furnalul vechi. Productivitatea furnalului automatizat depăşeşte considerabil productivitatea furnalului vechi, însuşirea tehnicii furnalului nou, automatizat va da în scurt timp posibilitatea de a ajunge la o tona de fontă pe m.c. volum util pe zi. Mecanizarea se aplică pe scară tot mai largă şi în sectorul minier. Astfel, la minele feroase s-au mecanizat transporturile subterane şi la suprafaţă in proporţie de 89 la sută. Incărcatul mecanic al vagoanelor uşurează considerabil munca, ridică productivitatea muncii, micşorează necesarul de forţe de muncă şi contribuia la reducerea preţului de cost. O mare dezvoltare a luat mecanizarea şi la minele neferoase. Dar, cu toate succesele obţinute în ceea ce priveşte creşterea productivităţii muncii, în întreprinderile industriei noastre socialiste există importante rezerve nefolosite încă. Intr-o serie de ramuri industriale, ritmul de creştere a productivităţii muncii rămine in urma ritmului de creştere a înzestrării tehnice. In industria construcţiilor de maşini, de pildă, productivitatea muncii a crescut in 1953 cu 96 la sută faţă de 1949. Ţinind seama de nivelul înalt al înzestrării tehnice atins în ultimii ani în industria construcţiilor de maşini trebue să constatăm că indicele acesta ar fi putut să fie mai mare. In multe întreprinderi nu se acordă încă o atenţie suficientă mecanizării complexe a muncii. In timp ce procesele de bază ale producţiei sunt mecanizate într-o măsură considerabilă, muncile auxiliare, inclusiv asemenea munci cu mare volum de muncă cum sunt încărcarea şi descărcarea materialelor, sunt slab mecanizate. Adeseori este neglijată mica mecanizare, a cărei folosire este extrem de importantă pentru creşterea productivităţii muncii, însuşirea tehnicii şi perfecţionarea ei, constituind condiţia principală pentru creşterea productivităţii muncii derind in primul rînd de nivelul de calificare al muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. In ultimii ani, Partidul Muncitoresc Romîn a acordat o deosebită atenţie problemei pregătirii cadrelor. Printr-o vastă reţea de şcoli de toate gradele au fost pregătiţi zeci de mii de muncitori, tehnicieni şi ingineri — constructori activi ai socialismului. Tocmai această creştere considerabilă a cadrelor calificate ne-a permis să folosim numeroasele maşini noi cu care au fost înzestrate întreprinderile, să ridicăm nivelul conducerii producţiei. Un factor tot atît de important din creşterea continuă a productivităţii muncii este îmbunătăţirea organizării muncii şi a producţiei. îmbunătăţirea organizării muncii dă posibilitatea de a munci mai raţional, de a evita folosirea neproductivă timpului şi, deci, de a economisi timpul de muncă. In ultimii ani în industria Republicii Populare Române au fost obţinute succese însemnate şi în această privinţă. La unele întreprinderi a fost organizată producţia pe bază de grafic. Munca pe bază de grafic a fost introdusă în industria constructoare de maşini şi tractoare, în industria textilă, a pielăriei şi în alte ramuri ale industriei uşoare. Organizarea muncii pe bază de grafic a permis să fie înlăturată delăsarea de la începutul lunii sau trimestrului şi asaltul de la sfirşitul perioadei de plan, să fie asigurate îndeplinirea şi depăşirea ritmică a planului de producţie. In alte întreprinderi au fost obţinute realizări de seamă în organizarea producţiei pe banda sau semibandă, precum şi în organizarea de linii tehnologice cu mers continuu. Toate acestea au adus o contribuţie serioasă la creşterea productivităţii muncii. Ridicarea productivităţii muncii este o condiţie neapărată pentru scăderea necontenită a preţului de cost al produselor. Iată de ce partidul pune în faţa Întreprinderilor industriale sarcina de a urmări necontenit reducerea consumurilor specifice de material, de materii prime, de energie electrică şi combustibil, reducerea normelor-timp, de a stabili şi introduce în producţie norme tehnicoeconomice progresive. Deosebit de importantă pentru reducerea preţului de cost este de asemenea organizarea hozrasciotului socialist înăuntrul întreprinderilor (in secţiile de fabricaţie),a cărui introducere va da posibilitatea de a asigura evidenţa şi controlul atît la cheltuirea materialelor, cit şi la folosirea forţei de muncă. Experienţa Întreprinderilor noastre industriale arată că un factor hotărâtor al creşterii productivităţii muncii îl constituie întrecerea socialistă, iniţiativa rodnică şi multilaterală a oamenilor muncii. Dar, după cum ne învaţă practica de fiecare zi, iniţiativa maselor dă rezultate preţioase numai dacă ea este sprijinită de către organele de partid, organele sindicale şi conducerile Întreprinderilor, şi dacă este orientată spre realizarea acelor sarcini care asigură creşterea necontenită a producţiei şi a productivităţii muncii. Astfel, datorită conducerii juste a întrecerii socialiste şi justei ei organizări, la uzina de tractoare „Ernst Thälmann“ (Oraşul Stalin), unde 97 la sută din muncitori sunt în întrecere, iar 57,4 la sută din muncitori aplică înaintatele metode sovietice de muncă, productivitatea muncii a crescut in primul semestru al acestui an cu peste 1 la sută faţă de sarcina de plan, iar la uzina de maşini agricole „Semănătoarea“ , cu 16,3 la sută. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român pune în faţa organizaţiilor de partid din întreprinderile industriale sarcina de a dezvolta larg şi de aici Înainte întrecerea socialistă, de a răspîndi larg metodele de muncă de Înaltă productivitate ale inoratorilor în producţie sovietici. Comuniştii trebuie să sprijine tot ce este nou şi înaintat în producţie, să combată cu hotărire formalismul în organizarea întrecerii, încercările de frînare a iniţiativei creatoare a maselor, •tendinţa de conservatorism şi rutină in folosirea şi perfecţionarea tehnicii, nepăsarea faţă de calitatea produselor şi preţul lor de cost. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii din întreprinderile noastre industriale au întimpinat cu multă însufleţire chemarea partidului de a folosi în întregime toate posibilităţile de producţie existente în întreprinderi. In zilele pregătirii pentru marea sărbătoare a întregului popor — a 37-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie — şi pentru Congresul al II-lea al Partidului Muncitoresc Român, oamenii muncii din România desfăşoară şi mai larg întrecerea socialistă pentru o nouă ridicare a productivităţii muncii, care să asigure creşterea mai departe a economiei naţionale a ţării şi ridicarea bunei stări a poporului. CHIVU STOICA membru in Biroul Politic al C.C. ■ al Partidului Muncitoresc Romín, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne Zilele trecute a fost publicat Carnetul agitatorului Nr. 16 din luna octombrie a.c., care cuprinde materiale cu diferite teme ce împărtăşesc metodele folosite de unele organizaţii de bază şi agitatori în activitatea ce o desfăşoară pentru antrenarea maselor largi de oameni ai muncii în lupta pentru obţinerea de noi succese in îndeplinirea sarcinilorde plan în industrie şi agricultură. Ocupindu-se de una din cele mai importante sarcini ce stă în momentul de faţă in centrul preocupărilor organizaţiilor de partid şi a tuturor oamenilor muncii de la oraşe şi sate, grăbirea ritmului lucrărilor agricole de toamnă, pentru obţinerea linei recolte sporite la hectar, lămurirea ţărănimii muncitoare de a se achita la timp de Îndatoririle faţă de stat. Carnetul agitatorului publică o serie de articole în scopul popularizării celor, mai bune metode de agitaţie folosite de unele organizaţii de partid şi agi- tatori în această direcţie. La rubrica: „Să desfăşurăm o largă muncă politică pentru grăbirea ritmului lucrărilor agricole de toamnă“, Carnetul agitatorului publică articolele: „Folosirea ziarului pentru lămurirea sarcinilor oamenilor muncii de la sate“, „Căminul cultural în sprijinul măririi producţiei agricole“ şi alttele în care sunt redate o seamă de exemple care ilustrează în mod convingător că, folosirea tuturor metodelor în desfăşurarea agitaţiei politice asigură obţinerea succesului în mobilizarea oamenilor muncii pentru traducerea în viaţă a hotăririlor partidului şi guvernului nostru. De un real folos pentru organizaţiile de partid şi agitatori este articolul „Experienţa noastră in desfăşurarea muncii politice de crană pentru îndeplinirea planului de colectări“ semnat de tov. Ana Cezar, secretar al organizaţiei de bază din comuna Boiu, raionul Sighişoara. In acest articol se arată, printre altele, cum agitatoarea Mozeş Ilona a ţinut o convorbire cu femeile despre succesele obţinute in comuna lor în Îndeplinirea îndatoririlor lor faţă de stat. Cu această ocazie ea a popularizat pe ţăranii munctori fruntaşi, arătind totodată, carai sunt unii ţărani muncitori care n-au înţeles încă importanţa predării la timp a cotelor. Agitatoarea a arătat cu acest prilej femeilor că datoria lor este de a lua latitudine Împotriva celor codaşi de a lămuri pe soţiile ţăranilor muncitori care nu şi-au predat încă cotele asupra importanţei achitării la timp şi in întregime a îndatoririlor lor faţă de stat. Exemplele locale, concrete, folosite de lagitatoarea Mozes Ilona, in timpul convorbirii, au făcut ca multe femei participante la convorbire să se angajeze să stea de vorbă cu vecinele lor pentru a le convinge să-și predea cotele la colectare. Convorbirea agitatorului Stan V. Stănuică de la gospodăria agricolă colectivă „1 Mai“ din comuna Maglavet, raionul Calafat, publicată sub titlul 5 „Urmînd îndemnurile partidului ne făurim o viaţă îmbelşugată în gospodăria colectivă“, constituie pentru organizaţiile de partid şi agitatorii din gospodăriile colective un ajutor preţios în organizarea muncii de agitaţie şi, îndeosebi a convorbirilor in vederea mobilizării colectiviştilor la înfăptuirea In practică cu şi mai multă hotărire a politicii partidului. Un exemplu de agitaţie politica concretă, convingătoare ni-l oferă şi articolul: „In lupta pentru dezvoltarea şeptelului” publicat la rubrica: „Să învăţăm din experienţa agitatorilor sovietici”. Aici sînt redate cîteva exemple din experienţa înaintată pe care au acumulat-o agitatorii sovietici în legătură cu lupta pe care o duc colhozurile pentru dezvoltarea şeptelului. De asemenea, Carnetul agitatorului publică articolul: „Spre un puternic avînt al întrecerii socialiste”, în care sînt scoase în evidenţă hotărîrea şi entuziasmul cu care luptă colectivele de muncă dintr-un şir de întreprinderi pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, precum şi experienţa acumulată de organizaţiile de partid în conducerea întrecerii socialiste. In Carnetul agitatorului se mai publică articolul „Zece ani de activitate a Asociaţiei Române pentru strîngerea legăturilor cu Uniunea Sovietică (ARLUS) şi rubrica : „întrecerea socialistă, puternic stimulent pentru activitatea creatoare a oamenilor muncii”. La rubrica „Pe teme internaţionale” sînt publicate articolele: „Propuneri sovietice de uriaşă însemnătate pentru cauza păcii” şi „Popoarele nu vor admite reînvierea militarismului german”. Pentru a veni în ajutorul agitatorilor, in organizarea convorbirilor, „Carnetul agitatorului” publică o serie de teme, planuri și bibliografii. K EC EIUZIE Carnetul agitatorului Nr. 16 Nr. 2548 Din ţara constructorilor comunismului O noua statie de calatori Tot mai înfloritoare devine U.R.S.S., măreaţa patrie a constructorilor comunismului. Peste tot se ridică noi fabrici, uzine, aşezăminte culturale, se dezvoltă şi se lărgesc căile de comunicaţie, transporturile. IN CLIŞEU: Noua clădire a gării Soci dată de curînd în exploatare. Luna Prieteniei ^ Manifestări cultural-artistice CINTECE ŞI DANSURI Luna Marii Prietenii este sărbătorită prin succes în muncă, prin minunate cîntece şi dansuri. Manifestările cultural-artistice se bucură de o largă participare din partea oamenilor muncii de la oraşe şi sate. In oraşul Iaşi de pildă, la deschiderea Decadei cîntecului şi dansului au participat mii de cetăţeni care au ascultat cu viu interes programele de cîntece executate de formaţiile corale de la ETACS, Direcţia Regională CFR, fabrica „Victoria“, fabrica de ţigarete şi altele. In această perioadă o rodnică activitate a avut ansamblul de stat „Doina Moldovei“, care a prezentat o serie de programe la R.R.P.R., la cooperativa „1 Mai“ şi în cadrul aitor întreprinderi dvind în repertoriu muzică de Ceaicovschi, Şostacovici şi şi de alţi compozitori. Schimburi de experienţă între echipele de dans şi, separat, între echipele de coruri au avut loc in tot cuprinsul regiunii, cele mai numeroase fiind în raionul Paşcani. Deosebit de reuşite au fost schimburile de expendinţă dintre echipele din Tatăruşi şi Blageşti, Lespezi şi Heci etc. Şi la Huşi au avut loc reuşite programe artistice, care s-au bucurat de o largă participare. La schimbul de experienţă dintre formaţiile artistice de amatori de la Epureni şi Stănileşti au luat parte 600 de cetăţeni FESTIVALUL FILMULUI Luna Marii Prietenii constituie şi un minunat prilej de popularizare a filmului sovietic şi românesc. Mii de oameni ai muncii au prilejul să vizioneze spectacolele programate în cadrul festivalului filmului. Astfel de pildă, ei au posibilitatea să-şi îmbogăţească cunoştinţele în domeniul medical vizionînd filme ca „Pirogov“, „Academicianul Pavlov sau „Tuberculoza este vindecabilă“. De asemenea recenzarea unor filme i-a ajutat să înţeleagă mai bine cuprinsul lor, învăţămintele ce se desprind, eroismul oamenilor sovietici. Duminică dimineaţa, un însemnat număr de iubitori de literatură din oraşul nostru au asistat în Aula Bibliotecii centrale „N. Bălcescu“ la o reuşită şezătoare literară organizată în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Şezătoarea a fost deschisă prin cuvîntul introductiv rostit de tov. Ion Istrati, secretarul Filialei Iaşi a Uniunii Scriitorilor din RPR care a evocat aspecte din trecutul literar al Iaşului şi a subliniat creşterea avizilului vieţii literare ieşene în anii puterii populare. Astfel, cetăţenii cartierului Tătăraşi au ascultat cu mult interes prezentarea filmului „Curcubeul“, care a rulat la cinematograful „Ion Creangă“. Peste 400 ţărani muncitori din Lespezi, raionul Paşcani au ascultat recenzia filmului „Oameni curajoşi“ prezentată de tov. Const Spiridonică iar în raionul Codăieşti spectatorii au urmărit cu viu interes prezentarea filmului „Tinara gardă“. Festivalul filmului muzical a contribuit la educarea miilor de spectatori, iar ciclul de filme romînești ce au rulat pe ecranele cinematografelor noastre în cinstea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice a constituit încă un prilej de justificată mîndrie pentru realizările dobîndite de tînăra noastră cinematografie cu sprijinul specialiștilor sovietici. Caravanele cinematografice au adus de asemenea un aport deosebit de important în răspîndrea filmelor, ele prezentînd programe într-un număr de peste 60 de site din cuprinsul regiunii noastre. POPULARIZAREA METODELOR SOVIETICE Popularizarea metodelor de muncă sovietice a căror aplicare duce la dezvoltarea industriei noastre s-a făcut prin conferinţe şi consfătuiri. Astfel specialişti din cadrul Filialei ASIT au organizat consfătuiri cu muncitorii, cum a fost, de pildă, cea de la fabrica „Victoria11. O consfătuire la fel de reuşită a avut loc la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“, unde specialişti din cadrul Institutului Politehnic şi unii muncitori au explicat o serie de procedeie tehnice avansate, stabilindu-se astfel o mai strînsă legătură între teorie şi practică. In oraşul Iaşi au avut loc 15 consfătuiri de acest fel, cu o participare de peste 1000 de persoane. In toate centrele de raioane s-au ţinut de asemenea conferinţe cu tema „Ştiinţa şi cultura sovietică deschizătoare de noi drumuri pentru ştiinţa din RPR“, „Ajutorul dat de Uniunea Sovietică, eliberatoarea ţării noastre“ precum şi multe altele. Au citit apoi din lucrările lor scriitorii Nina Cassian, Mihu Dragomir, Nicolae Tăutu, Dumitru Mircea laureaţi ai Premiului de Stat, precum şi scriitorii ieşeni George Lesnea, Nicolaie Tatomir, Andi Andrieş, Maria Paraipan, C-tin Scripcă şi Vasile Filip. Şezătoarea s-a bucurat de un mare succes, ascultătorii aplaudînd îndelung valoroasele creaţii literare prezentate. Şezătoare literară La Fabrica de ţigarete In cadrul Lunii Prieteniei Romino- Sovietice, la Fabrica de ţigarete din oraşul nostru au avut loc numeroase manifestări. Aşa, de exemplu, au fost ţinute diferite conferinţe în cadrul zilelor tehnicii sovietice şi a fost prezentată o dare de seamă asupra activităţii ASIT pe întreprindere. La colţul roşu al fabricii in cadrul săptămînii cărţii sovietice a fost prezentată recenzia romanului „Marea Familie“, unde au participat numeroşi muncitori din întreprindere. La staţia de radioamplificare i au fost ţinute 6 conferinţe, printre care „Grija pentru om, lege supremă a Partidului Comunistal Uniunii Sovietice“, „Tehnica sovietică in slujba construirii comunismului“, „Sub conducerea P.C.U.S. creşte neîncetat forţa economică a Uniunii Sovietice“ etc. Tot în cadrul Lunii Prieteniei Romino-Sovietice, comitetul de întreprindere, în strînsă colaborare cu organizaţiile de masă şi cercul ARLUS, a organizat în zilele de 22-23-24 octombrie o frumoasă excursie, la Fabrica de ţigarete din Sf. Gheorghe. Cu acest prilej s-a făcut un valoros schimb de experienţă. Cei peste 50 de muncitori şi tehnicieni din diferit secţii ale Fabricii de ţigarete din oraşul Iaşi, printre care comunista Tanasă Maria, de la secţia de umezit tutun, Ifrim C., muncitor fruntaş de la secţia de împachetat ţigarete, muncitoarele Elena Petre, Marcu Avrami şi alţii, au avut prilejul să cunoască diferite metode de muncă pe care le aplică muncitorii de la Fabrica de ţigarete din orașul Sf. Gheorghe. Totodată a avut loc acolo un frumos program artistic compus din cîntece sovietice și recitări. i