Flacăra Iaşului, decembrie 1954 (Anul 10, nr. 2572-2598)
1954-12-01 / nr. 2572
Toată atenţia pregătirii pentru împărţirea veniturilor în gospodăriile colective Peste puţin timp, în gospodăriile colective, din regiunea noastră va avea loc împărţirea veniturilor. Acest eveniment deosebit de important, este întimpinat cu bucurie şi nerăbdare in sate, deoarece el reprezintă culegerea roadelor muncii de peste an. Anul acesta, împărţirea veniturilor în gospodăriile colective găseşte aceste unităţi ale agriculturii noi socialiste, mult mai puternic, consolidate şi dezvoltate din punct de vedere organizatoric şi economic. Ca urmare a muncii politice desfăşurate de organizaţiile de partid în gospodăriile colective s-au înscris ca membri alţi numeroşi ţărani muncitori cu gospodării individuale, suprafaţa arabilă a crescut şi odată cu aceasta s-au dezvoltat puternic şi ramurile anexe. In numeroase comune ale regiunii, ţăranii muncitori au văzut cu ochii lor recolta bogată dobîndită de colectivişti. In satul Bălteni din raionul Vaslui de pildă, în timp ce ţăranii individuali au recoltat 600-800 km cereale la ha., colectiviştii gospodăriei ,,I. C. Frimut” au obţinut în medie 1080 kg. griu la ha. (produs în condiţii de secetă) 2000 kg. orz la ha.,1.200 kg. ovăz la hectar; colectiviştii din Chişcăreni raionul Taşi au strîns de pe ogoarele lor 1556 kg. grîu la ha., 1827 kg. orz la ha., 1426 kg. ovăz la ha. 1800 kg. porumb la hectar, etc. Aceasta înseamnă cu 25-40 la sută mai mult decit au obţinut ţăranii individuali. Lucrînd planificat şi avînd ajutorul multilateral al statului, zeci de gospodării colective au reuşit ca prin dezvoltarea ramurilor de producţie să dobândească cîştiguri însemnate, să ridice bunăstarea colectiviştilor, contribuind in acelaşi timp la îmbunătăţirea hranei oamenilor muncii de la oraşe şi la aprovizionarea industriei cu materii prime. In acest domeniu, frumoase rezultate au obţinut în special acele gospodării colective ale căror conduceri au fost sprijinite să gospodărească cu simţ de răspundere fermele de animale, viile şi livezile,, grădiniţele de legume şi în general întregul avut obştesc al gospodăriei. Gospodăria colectivă „Flamura Roşie” din comuna Tîrzii, raionul Huşi, de pildă, a valorificat pină la sfîrşitul lunii octombrie a.c. animale, produse animale şi legumicole în valoare de peste 181.000 lei. Veniturile în bani împărţite în parte la zilele muncă dimpreună cu cele rezultate din cantităţile de cereale, leguminoase, rădăcinoase, furajere etc., constituie răsplata muncii de un an pentru fiecare colectivist. Avînd în vedere că împărţirea se face după munca depusă, cele mai mari venituri vor reveni desigur fruntaşilor în producţie cum sunt de pildă: Iordache Teslam de la gospodăria colectivă din Carpaţi, Ion Găman de la Totoieşti, Teodor Panainte de la Pribeşti şi mulţi alţii, care au efectuat un mai mare număr de zile muncă. Cu veniturile însemnate pe care le obţine în gospodărie, ţăranul colectivist înţelege rostul muncii lui, are asigurat din belşug tot ceea ce îi trebuie pentru familie şi gospodăria lui personală, pentru a trăi o viaţă mai bună şi lipsită de grija zilei de mîine. Intîmpinînd în astfel de condiţii împărţirea veniturilor, gospodăriile agricole colective trebuie să se pregătească" temeinic pentru acest mare eveniment, mai ales că el are loc în etapa înfăptuirilor preconizate de proiectul de Directive ale Congresului partidului,care prevede acordarea unui sprijin şi mai puternic unităţilor agricole socialiste. De aceea, în adunarea generală care va aproba împărţirea veniturilor, colectiviştii au prilejul să discute cele mai arzătoare probleme ale întăririi gospodăriei lor, ale folosirii ajutorului multilateral acordaţi de partid şi guvern. In lumina prevederilor proiectului de Directive, ei au datoria să pună în centrul discuţiilor, problema sporirii avutului obştesc, izvor nesecat de mari venituri. Mărirea avutului obştesc nu se poate însă realiza decit în condiţiile asigurării unui puternic fond de bază. Din fondul de bază sînt alimentate cheltuielile ce se fac cu prilejul construcţiilor de grajduri, magazii, sau de procurări de animale şi păsări, etc., investiţii care dau putinţa gospodăriilor colective să se dezvolte neîncetat, să se ridice ca mari unităţi producătoare de cereale marfă,animale şi produse animale. In unele gospodării colective din regiunea noastră problema măririi fondului de bază n-a constituit preocuparea de căpetenie a consiliilor de conducere şi organizaţiilor de partid. Colectiviştii din comuna Bălţaţi, raionul Tg. Frumos sau cei din Scobinţi, raionul Hîrlău, de pildă, şi-au manifestat dorinţa greşită de a împărţi aproape toate produsele la zi muncă, fără a se gîndi la necesitatea măririi fondului de bază. Astfel de greşeli nu trebuie să se mai repete, ţinînd cont că gospodăriile noastre colective au căpătat de acum experienţa necesară în muncă, au văzut concret foloasele ce le aduce fondul indivizibil. Lucrările pentru împărţirea veniturilor nu trebuiesc făcute în grabă; ele necesită o mare atenţie în direcţia respectării cu stricteţea principiului socialist de repartizare a veniturilor după zile muncă, aşa după cum este prevăzut in Statut — legea de bază a gospodăriei colective. In gospodăriile colective care au mai multe brigăzi, este necesar a se constata producţiile obţinute de acestea, stimulîndu-se acele brigăzi fruntaşe, care au obţinut cele mai mari producţii vegetale şi animale, cu un plus de atîtea procente zile muncă, cu cite procente a fost depăşită producţia planificată. Conform statutului adunarea generală poate scădea în urma unei activităţi necorespunzătoare pînă la 10 la sută din zilele muncă efectuate, membrilor unei brigăzi care nu şi-au făcut datoria în ceea ce priveşte realizarea planului de producţie pe tarlalele repartizate la începutul anului. In felul acesta se stimulează colectiviştii fruntaşi, cu dragoste pentru averea obştească, luindu-se o poziţie hotărâtă contra leneşilor şi chiulangiilor. In dările de seamă privind împărţirea veniturilor, comisiile de revizie din gospodăriile colective au datoria de a arăta în mod deschis şi concret adunărilor generale situaţia întregii mişcări a bunurilor în gospodărie, lipsurile şi eventualele încălcări ale ordinei financiare şi gospodăreşti. Arătarea cinstită şi competentă a acestora nu duce nicidecum la slăbirea gospodăriei colective ci la întărirea ei organizatorico-economică. Comitetele raionale de partid şi comitetele executive ale sfaturilor populare, au datoria ca în vederea împărţirii veniturilor, să ajute temeinic în special acele gospodării colective care n-au pus la punct evidenţa contabilă, să desfăşoare o concretă muncă politică întărind rolul organizaţiilor de bază în gospodăriile mai slab dezvoltate din punct de vedere economic şi organizatoric, să vegheze şi să combată cu tărie orice uneltire chiaburească. Sarcini importante revin organizaţiilor de bază din gospodăriile colective. Ele trebuie să popularizeze larg atît în rîndul colectiviştilor cit şi în afara gospodăriei pe fruntaşii în muncă, să lămurească temeinic pe cei care au lipsit de la lucru că este în interesul lor să muncească cu tragere de inimă în gospodărie, deoarece în felul acesta îşi măresc veniturile, să vegheze la respectarea prevederilor statutului model cu privire la normele de împărţire a veniturilor. împărţirea veniturilor în gospodă- riile colective este şi un important prilej pentru a arăta ţăranilor muncitori cu gospodărie individuală foloasele muncii in colectiv. Veghind ca această acţiune să se desfăşoare pretutindeni în cele mai bune condiţii, vom face să crească prestigiul gospodăriilor colective, forţa lor de atracţie, arătînd astfel ţăranilor muncitori cu gospodării individuale că singurul drum spre o viaţă cu adevărat îmbelşugată este cel pe care îl călăuzeşte partidul — drumul socialismului. TELEGRAMA Excelenţei sale domnului IOSIP BROZ TITO Preşedintele Republicii Federative Populare Iugoslavia Cu ocazia zilei de 29 noiembrie, sărbătoare naţională a Republicii Federative Populare Iugoslavia, transmit Excelenţei voastre şi popoarelor Iugoslaviei felicitările şi urările mele cele mai bune. dr. PETRU GROZA preşedintele Prezididui Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române / In Inferior a! ziarului: — Democratismul Constituţiei So- — îmbunătăţirea muncii sindicale— — Lucrările Conferinţei de la MosviVtfce — de A Siscov ’ ’ factor important pentru îndeplinirea ceva via,ce a. .,scc ^ ^ planulu? /a toţi {hdicii _ de Constan- pag.4-a . — Marele cetăţeafi —S. M. Kirov— ' ' " pag. 3.3 “ Nota memorială a guvernului de Gheorghi Holopov, scriitor sovietic sovietic de răspuns, la memoranduiTrul , pag- 2-a _ Să acordăm mai multă atenție S.U.A. în problema folosirii paşnice a învățămîntulu’.T.M. energiei atomice — Vie activitate la biblioteca sa- parr PaS-tească din Secuieni , '*-'*• — Poporul albanez a sărbătorit cea ^’a _ o nouă întovărășire agricolă de a zecea aniversare a eliberării Al— Știri sportive In raionul Pașcani băniei pag. 2-a v ■ PaS- ^'a PaS- 4'a % Deschiderea Conferinţei ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa MOSCOVA 29 (Agerpres) — TASS transmite comunicatul cu privire la şedinţa din 29 noiembrie 1954 a Conferinţei de la Moscova a ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii. La 29 noiembrie 1954, ora 15.00, la sediul Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. de pe strada A. Tolstoi din Moscova, s-a deschis Conferinţa ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii in Europa. La conferinţă participă delegaţii ale Uniunii Sovietice, Republicii Populare Polone, Republicii Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungare, Republicii Populare Romine, Republicii Populare Bulgaria şi Republicii Populare Albania, precum şi un reprezentant al Republicii Populare Chineze ca observator. Conferinţa a fost deschisă printr-o cuvîntare rostită de şeful delegaţiei Uniunii Sovietice. După scurte cuvîntări rostite de şefii delegaţiilor Republicii Populare Polone, Republicii Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungare, Republicii Populare Bulgaria, Republicii Populare Albania, Republicii Populare Române şi de reprezentantul Republicii Populare Chineze, a fost adoptată in unanimitate hotărirea de a se ţine Conferinţa ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa cu participarea statelor ale căror delegaţii au sosit la conferinţă. La şedinţa care a fost prezidată de V. M. Molotov au fost rezolvate mai întii problemele organizatorice legate de desfăşurarea conferinţei. Apoi au fost ascultate declaraţia şefului delegaţiei U.R.S.S., V. M. Molotov, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi ministru al Afacerilor Externe al U.R.S.S., şi declaraţia şefului delegaţiei Republicii Populare Polone, Jozef Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone. Următoarea şedinţă va avea loc la 30 noiembrie ,ora 15.00. Comuniştii din Lunca Banului în fruntea luptei pentru îndeplinirea planului de colectări Organizaţia de bază din satul Iunca Banului, raionul Huşi, desfăşoară o intensă agitaţie politică în rîndul ţăranilor muncitori in vederea îndeplinirii integrale a planului de colectări. Ea a acordat o atenţie deosebită educării comuniştilor pentru ca ei să fie primit la îndeplinirea obligaţiilor către stat. Aceasta a făcut ca membrii de partid — Neculai Gavrilescu, Neagu Postu, Neculai Dodi şi mulţi alţii — să fie primit la predarea integrală a cotelor de porumb, floarea-soarelui etc. Exemplul lor a fost urmat de numeroşi ţărani muncitori fără de partid, printre care Vasile A. Marcot, Cristea Neagu, Vasile D. Pascal şi alţii. Instruiţi cu regularitate de către secretarul organizaţiei de bază, tov. N. Grădinaru, agitatorii au mers din casă în casă, explicînd ţăranilor muncitori i importanţa achitării la timp a cotelor către stat. Fruntaşi în munca politică sunt agricultorii Iordache Militaru şi Nie Ion. Ei au arătat ţăranilor muncitori că îndeplinirea planului de colectări asigură aprovizionarea industriei uşoare şi a populaţiei de la oraşe cu produse, agro-alimentare, că îndeplinind la timp această îndatorire jabdică, ţăranii muncitori răspund grijii ce le-o poartă clasa muncitoare, aceea de a aproviziona cooperativele săteşti cu mărfuri industriale necesare traiului îmbelşugat al ţărănimii muncitoare. Totodată, agitatorii au popularizat pe ţăranii muncitori Vasile Căciulă, Irimia Rîpeanu şi pe mulţi alţii care şi-au aphitat de mult cotele pe anul 1954. In afară de munca de lămurire de la om la om, agitatorii au folosit cu succes şi gazeta cetăţenească. Astfel, ei i-au criticat in diferite articole pe ţăranii muncitori Ion Vrînceanu, T. Mereuţă şi Maria Pîslaru, care au tărăgănat de la o zi la alta achitarea cotelor. Preocupată de intensificarea continuă a muncii politice pentru îndeplinirea planului de colectări, organizaţia de bază a analizat, nu de mult, această problemă in cadrul unei adunări generale. Cu acest prilej a reuşit că succesele privind mobilizarea ţăranilor muncitori la achitarea îndatoririlor către stat ar fi fost cu mult mai mari, dacă biroul organizaţiei de bază ar fi exercitat un control permanent asupra activităţii colectivului de agitatori. Datorită acestui fapt, a arătat tov. Irimia Rîpeanu, agitatorii Constantin Nică, Maria Mantăroşie şi Ion Guţu au desfăşurat o muncă politică superficială, fără continuitate, care nu a dus la nici un rezultat pozitiv. Participanţii la discuţii au cerut ca biroul organizaţiei de bază să întărească controlul asupra executării sarcinilor trasate agitatorilor, să se ocupe mai îndeaproape de instruirea lor, să ajute colectivul de redacţie al gazetei cetăţeneşti să publice articole despre felul în care agitatorii îşi desfăşoară activitatea, mai multe articole in care să popularizeze pe ţăranii muncitori fruntaşi la predarea cofelor şi să critice pe cei codaşi. De asemenea, membrii de partid au cerut biroului organizaţiei de bază sa dea mai multă atenţie agitaţiei vizuale, îndeosebi folosirii panoului de onoare şi taberei pentru codaşi, instalate la sfatul popular, care, multă vreme au fost date uitării. In urma acestei analize, organizaţia de bază a pornit cu forte noi la intensificarea agitatei politice pentru îndeplinirea grabnică a planului de colectări. Pînă în prezent, ţăranii muncitori din Lunca Banului au realizat în predarea cotelor la porumb un procentaj de 94 la sută, la floarea-soarelui 82 la sută, la alte boabe, carne, lină 100 la sută. Ei sînt hotărîţî ca sub îndrumarea organizaţiei de bază să achite în timpul cel mai scurt toate cotele. SANDA SOCOR Conferinţa de presă de la Casa ziariştilor din Moscova în legătură cu deschiderea Conferinţei pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa MOSCOVA 30 (Agerpres) — TASS anunţă: La 29 noiembrie a avut loc la Casa Centrală a ziariştilor din Moscova o conferinţă de presă în legătură cu deschiderea Conferinţei ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa. La conferinţa de presă au asistat peste o sută de corespondenţide presă sovietici şistrăini. Corespondenţii au fost informaţi despre deschiderea Conferinţei şi li s-a făcut o expunere a conţinutului declaraţiilor făcute în prima şedinţă de către delegaţia Republicii Populare Polone. , In încheiere s-a răspuns la întrebările puse de corespondenţi. toate forţele pentru îndeplinirea integrală a planului la colectări Voi fi printre primii şi de acum înainte In urmă cu cîtevci luni de zile am avut o mare bucurie. In casele noastre, ale ţăranilor muncitori din satul Valea Mare au fost instalate primele difuzoare. Deseori, ascultăm la difuzor diferite conferinţe agrotehnice, altele legate de îndatoririle ţăranilor muncitori, programe muzicale, etc. Locuitorii satului nostru, ca şi cei din toate satele patriei, au cunoscut in anii regimului democrat-popular numeroase realizări. Răspunzind grijii partidului şi guvernului pentru ridicarea nivelului nostru de trai, ţăranii muncitori au datoria să-şi îndeplinească toate obligaţiile faţă de stat. De aceea, prima mea grijă a fost să-mi achit in întregime cotele. Produsele predate de mine, ca şi de ceilalţi ţărani muncitori, constituie hrana muncitorilor de la oraşe, a ostaşilor, a elevilor şi studenţilor care locuiesc în cămine. ‘ Asta insă, nu mă mulţumeşte de loc. Treaba n-ar merge bine dacă un singur om şi-ar face datoria. Aşa că discut mereu cu vecinii şi-i îndemn să-şi achite in întregime cotele, pentru ca planul de colectare în comuna noastră să fie îndeplinit în întregime şi cit mai repede. Munca mea a dat unele roade, căci mulţi dintre cei cu care am vorbit şi-au achitat cotele. Copiii mei sunt de asemenea fruntaşi la predarea cotelor. Mă simt mindru, că la vîrsta de 70 ani, mă număr printre fruntaşii satului la predarea cotelor către stat. Angajamentul meu este să fiu şi de acum înainte fruntaş in toate acţiunile. DUMITRU I. VASILICA ţăran muncitor din satul Valea Mare, comuna Negreşti Comuna Alex. I. Cuza se numără printre comunele fruntaşe din raionul Tg. Frumos în acţiunea de colectare a produselor vegetale şi animale. Lucrul acesta se datoreşte temeinicei organizări a muncii de către comitetul executiv al sfatului popular comunal, care a mobilizat în această acţiune deputaţii, utemiştii şi comisia de femei. Birourile organizaţiilor de bază din satele comunei au desfăşurat o temeinică muncă de lămurire, au instruit în mod periodic agitatorii din rîndul membrilor de partid care duc o susţinută muncă politică de la om la om, in mijlocul ţărănimii muncitoare pentru ca planul de colectări să fie îndeplinit în cel mai scurt timp, s-au organizat intreceri între sate şi între colectivele formate din agitatori, utemişti şi deputaţi. Pînă zilele trecute, în urma rezultatelor comunicate, satul Voluntăreşti se află fruntaş pe comună. Deputaţi ca Clara Ghelber, Aneta Andrieş, Aurel Toma, Dogaru Petru, Toader Puşcaşu, Maria Luca, Ion Chirilescu, Ştefan Jojă, Pavel Ciobotaru, N. Păduraru şi alţii, muncesc cu deosebit avînt pentru realizarea planului de colectări. O activitate plină de rod în vederea realizării în cel mai scurt timp a planului de colectări o depun şi agitatorii Const. Luca, Gh. Ciuraru, Vasile Manolache, Ion Găinaru, Matei Lineta, Elena Ivan, Iacob Vasile, Vasile Nichita, V. Blaga, Valeria Bursuc, Eugen Lazăr şi alţii. Exemplul deputaţilor şi al agitatorilor care şi-au predat printre primii cotele către stat afost urmat de tot mai mulţi ţărani muncitori ca Iosub Carol, Talmaciu, Tercuţa Dan, Maria Iordache, Petre Comaraşu, Const. Bursuc, Vasile Macovei şi alţii. Pină zilele trecute s-a realizat din planul de colectări un procentaj de 91% la floarea soarelui, 92 % la carne, 88% la grîu, 72% la cartofi și 83% la porumb. GH SOIMU CONST. TOBOL corespondenţi Roadele uniei femeinice organizări a muncii SATE FRUNTAŞE •In satul Dumasca,comuna Dobrovăţ, se duce o intensă muncă politică pentru lămurirea ţărănimii muncitoare spre a-şi preda in întregime cotele către stat, in vederea îndeplinirii planului de colectări. Comuniştii au fost primii care şi-au achitat în întregime cotele către stat constituind un exemplu bun şi pentru ceilalţi ţărani muncitori. Printre ei sunt: Ion Gamin, Gh Vizitiu, Nechita Balan şi alţii. Şi deputaţii s-au situat printre fruntaşii în predarea cotelor. Astfel, Ştefan Laiu, Vasile Ciubotaru, Zaharia Vartolomei şi E. Balan, după ce şi-au predat toate cotele au lămurit pe ceilalţi ţărani muncitori să-şi achite obligaţiile ce le au faţă de stat. Satul Dumasca se află acum fruntaş pe comună la colectări. VIOREL BUSUIOC corespondent • De curind, sala căminului cultural din Miclăuşeni, comuna Butea, raionul Tg. Frumos, s-a umplut de oameni. Ţăranii muncitori s-au adunat pentru a primi steagul de sat fruntaş pe comună în îndeplinirea planului de colectări. In satul Miclăuşeni, s-au înregistrat succese importante în acţiunea de colectare a produselor agricole. Printr-o intensă muncă politică de masă dusă de agitatori ca Gh. Surugiu, Dumitru Bucătaru şi Elisabeta Andreiescu, ţăranii muncitori Gh. Fringhiu, Vasile Hăbăşescu, Maria C. Zamfir, Toader Moraru, Dumitru Bucătaru şi mulţi alţii şi-au predat în întregime cotele către stat. Numărul celor care și-au predat toate cotele creste zi de zi. CONSTANTIN IPATI corespondent Cifre grăitoare Pe întreg cuprinsul comunei Osolt raionul Iaşi, se duce o vie activitate pentru îndeplinirea integrală a planului de colectări. Agitatorii şi deputaţii merg zilnic din casă lu casă discută cu fiecare ţăran muncitor despre, importanţa predării in întregime a cotelor către stat . De curind, agitatorii au discutat cu ţăranii muncitori Gh. V. Sandu, Petru Cucoş, Z. Ştefan, care şi-au predat in întregime cotele la baza de recepţie. In comuna Osoi, sunt şi numeroşi ţărani muncitori care au predat încă de mult toate cotele, făcindu-şi astfel datoria patriotică către stat. Ţăranii muncitori Grigore Amihăesei, Gh. C. Duca, I. Brudan şi mulţi alţii, se numără printre fruntaşii comunei in acţiunea de colectare a produselor agricole, constituind un exemplu şi pentru ceilalţi." , Procentele de peste 90 la sută şi 92 la sută care indică îndeplinirea planului pe comună la colectarea produselor vegetale și respectiv a cărnii, sunt cifre grăitoare, ele dovedind că Îndeplinirea planului de colectări se apropie de sfirşit. 1.3 ION BEJENARU corespondent Utemiştii sprijină munca de colectare Sub îndrumarea comuniştilor, utemiştii din satul Dumasca, raionul Codăieşti desfăşoară o intensă muncă pentru lămurirea tinerilor ţărani muncitori de a-şi achita in întregime cotele către stat. Ca urmare a acestei munci, s-a reuşit ca planul de colectări a produselor vegetale şi animale să fie îndeplinit pînă în prezent în proporţie de 90 la sută. i%rara : E Utemiştii Maxim Ştefanov, Ghergheleanu Dima, Ioan Boţan şi alţii, au fost fruntaşi la predarea cotelor, numărindu-se totodată printre cei mai buni agitatori. Urmînd exemplul lor, ţăranii muncitori Balan C-tin, şi Vasile Balan ca şi mulţi alţii din Damasca şi-au achitat în întregime cotele către stat. C-TIN BUTNARU corespondent Satul Slobozia, fruntaş pe comună . Munca de lămurire de la om la om, ct şi hotărirea ţăranilor muncitori de a-şi îndeplini în întregime datoria patriotică, a făcut ca satul Slobozia din comuna Deleni, raionul Hîrlău să fie fruntaş în îndeplinirea planului de colectări. Şi de data aceasta, deputaţii au fost printre primii la predarea cotelor. După ce şi-au predat cotele, deputaţii Saveta C. Ungureanu şi T. Creangă, au dus o intensă muncă politică in rîndul ţăranilor muncitori. Printre cei care şi-au achitat în întregime cotele se află ţăranii muncitori I. D. Cornea și C. Călugăru. In numai citeva zile, locuitorii satului Slobozia vor putea raporta îndeplinirea integrală a planului de colectări. T. ROMANESCU corespondent