Flacăra Iaşului, decembrie 1954 (Anul 10, nr. 2572-2598)

1954-12-01 / nr. 2572

Toată atenţia pregătirii pentru împărţirea veniturilor în gospodăriile colective Peste puţin timp, în gospodă­riile colective­, din regiunea noastră va avea loc împărţirea veniturilor. Acest eveniment deosebit de impor­tant, este întimpinat cu bucurie şi ne­răbdare in sate, deoarece el reprezin­­­­tă culegerea roadelor muncii de peste an. Anul acesta, împărţirea venituri­lor în gospodăriile colective găseşte aceste unităţi ale agriculturii noi socialiste, mult mai puternic, consoli­date şi dezvoltate din punct de vede­re organizatoric şi economic. Ca urmare a muncii politice­­ des­făşurate de organizaţiile de partid în gospodăriile colective s-au înscris ca membri alţi numeroşi ţărani munci­tori cu gospodării individuale, supra­faţa arabilă a crescut şi odată cu a­­ceasta s-au dezvoltat puternic şi ra­murile anexe. In numeroase comune ale regiunii, ţăranii muncitori au văzut cu ochii lor recolta bogată dobîndită de co­lectivişti. In satul Bălteni din raio­nul Vaslui de pildă, în timp ce ţăra­nii individuali au recoltat 600-800 km cereale la ha., colectiviştii gospodă­riei ,,I. C. Frimut” au obţinut în medie 1080 kg. griu la ha. (produs în con­diţii de secetă) 2000 kg. orz la ha.,­­1.200 kg. ovăz la hectar; colectiviştii din Chişcăreni raionul Taşi au strîns de pe ogoarele lor 1556 kg. grîu la ha., 1827 kg. orz la ha., 1426 kg. ovăz la ha. 1800 kg. porumb la hec­tar, etc. Aceasta înseamnă cu 25-40 la sută mai mult decit au obţinut ţă­ranii individuali. Lucrînd planificat şi avînd ajuto­rul multilateral al statului, zeci de gospodării colective au reuşit ca prin dezvoltarea ramurilor de producţie să dobândească cîştiguri însemnate, să ridice bunăstarea colectiviştilor, contribuind in acelaşi timp la îmbu­nătăţirea hranei oamenilor muncii de la oraşe şi la aprovizionarea in­dustriei cu materii prime. In acest domeniu, frumoase rezultate au ob­ţinut în special acele gospodării co­lective ale căror conduceri au fost sprijinite să gospodărească cu simţ de răspundere fermele de animale, viile şi livezile,, grădiniţele de legume şi în general întregul avut obştesc al gospodăriei. Gospodăria colectivă „Flamura Roşie” din comuna Tîrzii, raionul Huşi, de pildă, a valorificat pină la sfîrşitul lunii octombrie a.c. animale, produse animale şi legumi­cole în valoare de peste 181.000 lei. Veniturile în bani împărţite în par­te la zilele muncă dimpreună cu cele rezultate­ din cantităţile de cereale, leguminoase, rădăcinoase, fura­jere etc., constituie răsplata mun­cii de un an pentru fiecare co­lectivist. Avînd în vedere că împărţirea se face după munca depusă, cele mai mari venituri vor re­veni desigur fruntaşilor în producţie cum sunt de pildă: Iordache Teslam de la gospodăria colectivă din Carpaţi, Ion Găman de la Totoieşti, Teodor Panainte de la Pribeşti şi mulţi alţii, care au efectuat un mai mare număr de zile muncă. Cu veniturile însem­nate pe care le obţine în gospodărie, ţăranul colectivist înţelege rostul muncii lui, are asigurat din belşug tot ceea ce îi trebuie pentru familie şi gospodăria lui personală, pentru a trăi o viaţă mai bună şi lipsită de grija zilei de mîine. Intîmpinînd în astfel de condiţii împărţirea veniturilor, gospodăriile agricole colective trebuie să se pre­gătească" temeinic pentru acest mare eveniment, mai ales că el are loc în etapa înfăptuirilor preconizate de proiectul de Directive ale Congresu­lui partidului,­care prevede acordarea unui sprijin şi mai puternic unită­ţilor agricole socialiste. De aceea, în adunarea generală care va aproba împărţirea venituri­lor, colectiviştii au prilejul să discute cele mai arzătoare probleme ale în­tăririi gospodăriei lor, ale folosirii ajutorului multilateral acordaţi de partid şi guvern. In lumina prevede­rilor proiectului de Directive, ei au datoria să pună în centrul discuţiilor, problema sporirii avutului obştesc, izvor nesecat de mari venituri. Mă­rirea avutului obştesc nu se poate însă realiza decit în condiţiile asigu­rării unui puternic fond de bază. Din fondul de bază sînt alimentate chel­tuielile ce se fac cu prilejul construc­ţiilor de grajduri, magazii, sau de procurări de animale şi păsări, etc., investiţii care dau putinţa gospodă­riilor colective să se dezvolte neînce­tat, să se ridice ca mari unităţi pro­ducătoare de cereale marfă,­­animale şi produse animale. In unele gospodării colective din regiunea noastră problema măririi fondului de bază n-a constituit preo­cuparea de căpetenie a consiliilor de conducere şi organizaţiilor de partid. Colectiviştii din comuna Bălţaţi, ra­ionul Tg. Frumos sau cei din Scobinţi, raionul Hîrlău, de pildă, şi-au mani­festat dorinţa greşită de a împăr­ţi aproape toate produsele la zi mun­că, fără a se gîndi la necesitatea mă­ririi fondului de bază. Astfel de greşeli nu trebuie să se mai repete, ţinînd cont că gospodă­riile noastre colective au căpătat de acum experienţa necesară în muncă, au văzut concret foloasele ce le a­­duce fondul indivizibil. Lucrările pentru împărţirea venitu­rilor nu trebuiesc făcute în grabă; ele necesită o mare atenţie în direc­ţia respectării cu stricteţea principiu­lui socialist de repartizare a venituri­lor după zile muncă, aşa după cum este prevăzut in Statut — legea de bază a gospodăriei colective. In gos­podăriile colective care au mai multe brigăzi, este necesar a se constata producţiile obţinute de acestea, stimu­­lîndu-se acele brigăzi fruntaşe, care au obţinut cele mai mari producţii vegetale şi animale, cu un plus de atîtea procente zile muncă, cu cite procente a fost depăşită producţia planificată. Conform statutului aduna­rea generală poate scădea în urma unei activităţi necorespunzătoare pînă la 10 la sută din zilele muncă efectuate, membrilor unei brigăzi care nu şi-au făcut datoria în ceea ce priveşte realizarea planului de producţie pe tarlalele repartizate la începutul anului. In felul acesta se stimulează colectiviştii fruntaşi, cu dragoste pentru averea obştească, luindu-se o poziţie hotărâtă contra leneşilor şi chiulangiilor. In dările de seamă privind împărţirea veni­turilor, comisiile de revizie din gos­podăriile colective au datoria de a arăta în mod deschis şi concret a­­dunărilor generale situaţia întregii mişcări a bunurilor în gospodărie, lipsurile şi eventualele încălcări ale ordinei financiare şi gospodăreşti. Arătarea cinstită şi competentă a a­­cestora nu duce nicidecum la slăbirea gospodăriei colective ci la întărirea ei organizatorico-economică. Comitetele raionale de partid şi comitetele executive ale sfaturilor populare, au datoria c­a în vederea împărţirii veniturilor, să ajute temei­nic în special acele gospodării colec­tive care n-au pus la punct evidenţa contabilă, să desfăşoare o concretă muncă politică întărind rolul organi­zaţiilor de bază în gospodăriile mai slab dezvoltate din punct de vedere economic şi organizatoric, să veghe­ze şi să combată cu tărie orice unel­tire chiaburească. Sarcini importante revin organi­zaţiilor de bază din gospodăriile co­lective. Ele trebuie să popularizeze larg atît în rîndul colectiviştilor cit şi în afara gospodăriei pe fruntaşii în muncă, să lămurească temeinic pe cei care au lipsit de la lucru că este în interesul lor să muncească cu tra­gere de inimă în gospodărie, deoare­ce în felul acesta îşi măresc venitu­rile, să vegheze la respectarea preve­derilor statutului model cu privire la normele de împărţire a veniturilor. împărţirea veniturilor în gospodă-­ riile colective este şi un important prilej pentru a arăta ţăranilor munci­tori cu gospodărie individuală foloa­sele muncii in colectiv. Veghind ca această acţiune să se desfăşoare pre­tutindeni în cele mai bune condiţii, vom face să crească prestigiul gos­podăriilor colective, forţa lor de atracţie, arătînd astfel ţăranilor muncitori cu gospodării individuale că singurul drum spre o viaţă cu a­­devărat îmbelşugată este cel pe care îl călăuzeşte partidul — drumul so­cialismului. TELEGRAM­A Excelenţei sale domnului IOSIP BROZ TITO Preşedintele Republicii Federative Populare Iugoslavia Cu ocazia zilei de 29 noiembrie, sărbătoare naţională a Republicii Federative Populare Iugoslavia, transmit Excelenţei voastre şi popoarelor Iugoslaviei felicitările şi urările mele cele mai bune. dr. PETRU GROZA preşedintele Prezididui Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române / In Inferior a! ziarului: — Democratismul Constituţiei So- — îmbunătăţirea muncii sindicale— — Lucrările Conferinţei de la Mos­viVtfce — de A Siscov ’ ’ factor important pentru îndeplinirea ceva via,ce a. .,scc ^ ^ planulu? /a toţi {hdicii _ de Constan- pag.4-a . — Marele cetăţeafi —S. M. Kirov— ' ' " pag. 3.3 “ Nota memorială a guvernului de Gheorghi Holopov, scriitor sovietic sovietic de răspuns, la mem­oranduiTrul , pag- 2-a _ Să acordăm mai multă atenție S.U.A. în problema folosirii paşnice a învățămîntul­u’.T.M. energiei atomice — Vie activitate la biblioteca sa- parr PaS-tească din Secuieni , '*-'*• — Poporul albanez a sărbătorit cea ^’a _ o nouă întovărășire agricolă de a zecea aniversare a eliberării Al­— Știri sportive In raionul Pașcani băniei pag. 2-a v ■ PaS- ^'a PaS- 4'a % Deschiderea Conferinţei ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa MOSCOVA 29 (Agerpres) — TASS transmite comu­nicatul cu privire la şedinţa din 29 noiembrie 1954 a Conferinţei de la Moscova a ţărilor europene pentru asi­gurarea păcii şi securităţii. La 29 noiembrie 1954, ora 15.00, la sediul Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S. de pe strada A. Tolstoi din Moscova, s-a deschis Conferinţa ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii in Europa. La conferinţă participă delegaţii ale Uniunii Sovietice, Republicii Populare Polone, Republicii Cehoslovace, Re­publicii Democrate Germane, Republicii Populare Un­gare, Republicii Populare Romine, Republicii Populare Bulgaria şi Republicii Populare Albania, precum şi un reprezentant al Republicii Populare Chineze ca obser­vator. Conferinţa a fost deschisă printr-o cuvîntare rostită de şeful delegaţiei Uniunii Sovietice. După scurte cu­­vîntări rostite de şefii delegaţiilor Republicii Populare Polone, Republicii Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungare, Republicii Popu­lare Bulgaria, Republicii Populare Albania, Republicii Populare Române şi de reprezentantul Republicii Popu­lare Chineze, a fost adoptată in unanimitate hotărirea de a se ţine Conferinţa ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa cu participarea statelor ale căror delegaţii au sosit la conferinţă. La şedinţa care a fost prezidată de V. M. Molotov au fost rezolvate mai întii problemele organizatorice legate de desfăşurarea conferinţei. Apoi au fost ascultate declaraţia şefului d­elegaţiei U.R.S.S., V. M. Molotov, prim vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri al U.R.S.S. şi ministru al Afacerilor Externe al U.R.S.S., şi declaraţia şefului delegaţiei Repu­blicii Populare Polone, Jozef Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone. Următoarea şedinţă va avea loc la 30 noiembrie ,ora 15.00. Comuniştii din Lunca Banului în fruntea luptei pentru îndeplinirea planului de colectări Organizaţia de bază din satul I­unca­ Banului, raionul Huşi, desfă­şoară o intensă agitaţie politică în rîndul ţăranilor muncitori in vederea îndeplinirii integrale­ a planului de colectări. Ea a acordat o atenţie deosebită educării comuniştilor pentru ca ei să fie primit la îndeplinirea obligaţiilor către stat. Aceasta a făcut ca membrii de partid — Neculai Gavrilescu, Nea­­gu Postu, Neculai Dodi şi mulţi alţii — să fie primit la predarea integrală a cotelor de porumb, floarea-soarelui etc. Exemplul lor a fost urmat de nu­meroşi ţărani muncitori fără de par­tid, printre care Vasile A. Marcot, Cristea Neagu, Vasile D. Pascal şi alţii. Instruiţi cu regularitate de către secretarul organizaţiei de bază, tov. N. Grădinaru­, agitatorii au mers din casă în casă, explicînd ţăranilor mun­citori i im­portanţa achitării la timp a cotelor către stat. Fruntaşi în munca politică sunt agricultorii Iordache Mi­­litaru şi N­ie Ion. Ei au arătat ţărani­lor muncitori că îndeplinirea planului de colectări asigură aprovizionarea industriei uşoare şi a populaţiei de la oraşe cu produse, agro-alimentare, că îndeplinind la timp această îndato­rire jab­dică­, ţăranii muncitori răs­pund grijii ce le-o poartă clasa munci­toare, aceea de a aproviziona coopera­tivele săteşti cu mărfuri industriale necesare traiului îmbelşugat al ţără­nimii muncitoare. Totodată, agitatorii au popularizat pe ţăranii muncitori Vasile Căciulă, Irimia Rîpeanu şi pe mulţi alţii care şi-au aphitat de mult cotele pe anul 1954. In afară de munca de lămurire de la om la om, agitatorii au folosit cu suc­ces şi gazeta cetăţenească. Astfel, ei i-au criticat in diferite articole pe ţă­ranii muncitori Ion Vrînceanu, T. Me­­reuţă şi Maria Pîslaru, care au tără­gănat de la o zi la alta achitarea co­telor. Preocupată de intensificarea conti­nuă a muncii politice pentru îndeplini­rea planului de colectări, organizaţia de bază a analizat, nu de mult, aceas­tă problemă in cadrul unei adunări generale. Cu acest prilej a reuşit că succesele privind mobilizarea ţăra­nilor muncitori la achitarea îndato­ririlor către stat ar fi fost cu mult mai mari, dacă biroul organizaţiei de bază ar fi exercitat un control per­manent asupra activităţii colectivului de agitatori. Datorită acestui fapt, a arătat tov. Irimia Rîpeanu, agitatorii Constantin Nică, Maria Mantăroşie şi Ion Guţu au desfăşurat o muncă politică superficială, fără continuitate, care nu a dus la nici un rezultat po­zitiv. Participanţii la discuţii au ce­rut ca biroul organizaţiei de bază să întărească controlul asupra executării sarcinilor trasate agitatorilor, să se ocupe mai îndeaproape de instruirea lor, să ajute colectivul de redacţie al gazetei cetăţeneşti să publice ar­ticole despre felul în care agitatorii îşi desfăşoară activitatea, mai multe articole in care să popu­larizeze pe ţăranii muncitori fruntaşi la predarea cofelor şi să critice pe cei codaşi. De asemenea, membrii de partid au cerut biroului organizaţiei de bază sa dea mai multă atenţie agitaţiei vizuale, îndeosebi folosirii panoului de onoare şi taberei pentru codaşi, instalate la sfatul popular, care, multă vreme au fost date uitării. In urma acestei analize, organiza­ţia de bază a pornit cu forte noi la intensificarea agitatei politice pen­tru îndeplinirea grabnică a planului de colectări. Pînă în prezent, ţăranii muncitori din Lunca­ Banului au realizat în pre­darea cotelor la porumb un procen­taj de 94 la sută, la floarea-soarelui 82 la sută, la alte boabe, carne, lină 100 la sută. Ei sînt hotărîţî ca sub îndrumarea organizaţiei de bază să achite în timpul cel mai scurt toate cotele. SANDA SOCOR Conferinţa de presă de la Casa ziariştilor din Moscova în legătură cu deschiderea Conferinţei pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa MOSCOVA 30 (Agerpres) — TASS anunţă: La 29 noiembrie a avut loc la Casa Centrală a ziariştilor din Moscova o conferinţă de presă în legătură cu des­chiderea Conferinţei ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa. La conferinţa de presă au asistat peste o sută de corespondenţi­­de presă sovietici şi­­străini.­­ Corespondenţii au fost informaţi despre deschiderea Conferinţei şi li s-a făcut o expunere a conţinutului decla­raţiilor făcute în prima şedinţă de că­tre delegaţia Republicii Populare Po­lone. , In încheiere s-a răspuns la întrebă­rile puse de corespondenţi. toate forţele pentru îndeplinirea integrală a planului la colectări Voi fi printre primii şi de acum înainte In urmă cu cîtevci luni de zile am avut o mare bucurie. In casele noas­tre, ale ţăranilor muncitori din satul Valea Mare au fost instalate prime­le difuzoare. Deseori, ascultăm la di­fuzor diferite conferinţe agrotehnice, altele legate de îndatoririle ţăranilor muncitori, programe muzicale, etc. Locuitorii satului nostru, ca şi cei din toate satele patriei, au cunoscut in anii regimului democrat-popular numeroase realizări. Răspunzind grijii partidului şi gu­vernului pentru ridicarea nivelului nostru de trai, ţăranii muncitori au datoria să-şi îndeplinească toate obli­gaţiile faţă de stat. De aceea, prima mea grijă a fost să-mi achit in între­gime cotele. Produsele predate de mine, ca şi de ceilalţi ţărani muncitori, consti­tuie hrana muncitorilor de la oraşe, a ostaşilor, a elevilor şi studenţilor care locuiesc în cămine. ‘ Asta insă, nu mă mulţumeşte de loc. Treaba n-ar merge bine dacă un sin­gur om şi-ar face datoria. Aşa că dis­cut mereu cu vecinii şi-i îndemn să-şi achite in întregime cotele, pentru ca planul de colectare în comuna noas­tră să fie îndeplinit în întregime şi cit mai repede. Munca mea a dat unele roade, căci mulţi dintre cei cu care am vorbit şi-au achitat cotele. Copiii­­ mei sunt de asemenea fruntaşi la pre­darea cotelor. Mă simt mindru, că la vîrsta de 70 ani, mă număr printre fruntaşii satu­lui la predarea cotelor către stat. An­gajamentul meu este să fiu şi de acum înainte fruntaş in toate acţiunile. DUMITRU I. VASILICA ţăran muncitor din satul Valea Mare, comuna Negreşti Comuna Alex. I. Cuza se numără printre comunele fruntaşe din raio­nul Tg. Frumos în acţiunea de colec­tare a produselor vegetale şi animale. Lucrul acesta se datoreşte temeinicei organizări a muncii de către comitetul executiv al sfatului popular comunal, care a mobilizat în această acţiune de­putaţii, utemiştii şi comisia de femei. Birourile organizaţiilor de bază d­in satele comunei au desfăşurat o temei­nică muncă de lămurire, au instruit în mod periodic agitatorii din rîndul membrilor de partid care duc o sus­ţinută muncă politică de la om la om, in mijlocul ţărănimii muncitoare pentru ca planul de colectări să fie îndeplinit în cel mai scurt­ timp, s-au organizat intreceri între sate şi între colectivele formate din agitatori, utemişti şi deputaţi. Pînă zilele tre­cute, în urma rezultatelor comuni­cate, satul Voluntăreşti se află frun­taş pe­ comună. Deputaţi ca Clara Ghelber, Aneta Andrieş, Aurel Tom­a, Dogaru Petru, Toader Puşcaşu, Maria Luca, Ion Chirilescu, Ştefan Jojă, Pavel Ciobo­­taru, N. Păduraru şi alţii, muncesc cu deosebit avînt pentru realizarea planului de colectări. O activitate plină de rod în vede­rea realizării în cel mai scurt timp a planului de colectări o depun şi agi­tatorii Const. Luca, Gh. Ciuraru, Va­sile Manolache, Ion Găinaru, Matei Lineta, Elena Ivan, Iacob Vasile, Va­sile Nichita, V. Blaga, Valeria Bur­suc, Eugen Lazăr şi alţii. Exemplul deputaţilor şi al agitatorilor care şi-au predat printre primii cotele către stat a­­fost urmat de tot mai mulţi ţărani muncitori ca Iosub­­ Carol,­­ Talmaciu, Tercuţa Dan, Maria Ior­­dache, Petre Comaraşu, Const. Bur­suc, Vasile Macovei şi alţii. Pină zilele trecute s-a realizat din planul de colectări un procentaj de 91% la floarea soarelui, 92 % la carne, 88% la grîu, 72% la cartofi și 83% la porumb. GH SOIMU CONST. TOBOL corespondenţi Roadele uniei femei­nice organizări a muncii SATE FRUNTAŞE •In satul Dumasca,comuna Dobro­­văţ, se duce o intensă muncă politică pentru lămurirea ţărănimii muncitoa­re spre a-şi preda in întregime cotele către stat, in vederea îndeplinirii pla­nului de colectări. Comuniştii au fost primii care şi-au achitat în întregime cotele către stat constituind un exem­plu bun şi pentru ceilalţi ţărani mun­citori. Printre ei sunt: Ion Gamin, Gh Vizitiu, Nechita Balan şi alţii. Şi deputaţii s-au situat printre frun­taşii în predarea cotelor. Astfel, Şte­fan Laiu, Vasile Ciubotaru, Zaharia Vartolomei şi E. Balan, după ce şi-au predat toate cotele au lămurit pe cei­lalţi ţărani muncitori să-şi achite obligaţiile ce le au faţă de stat. Satul Dumasca se află acum frun­taş pe comună la colectări. VIOREL BUSUIOC corespondent • De curind, sala căminului cultural din Miclăuşeni, comuna Butea, raio­nul Tg. Frumos, s-a umplut de oa­meni. Ţăranii muncitori s-au adunat pentru a primi steagul de sat fruntaş pe comună în îndeplinirea planului de colec­tări. In satul Miclăuşeni, s-au înregistrat succese importante în acţiunea de colectare a produselor agricole. Prin­­tr-o intensă muncă politică de masă dusă de agitatori ca Gh. Surugiu, Dumitru Bucătaru şi Elisabeta An­­dreiescu, ţăranii muncitori Gh. Frin­­ghiu, Vasile Hăbăşescu, Maria C. Zamfir, Toader Moraru, Dumitru Bu­cătaru şi mulţi alţii şi-au predat în întregime cotele către stat. Numărul celor care și-au predat toate cotele creste zi de zi. CONSTANTIN IPATI corespondent Cifre grăitoare Pe întreg cuprinsul comunei Osolt raionul Iaşi, se duce o vie activitate pentru îndeplinirea integrală a planu­lui de colectări. Agitatorii şi deputa­ţii merg zilnic din casă lu­ casă dis­­cută cu fiecare ţăran muncitor despre, importanţa predării in întregime a co­telor către stat . De curind, agitatorii au discutat cu ţăranii muncitori Gh. V. Sandu, Pe­tru Cucoş, Z. Ştefan, care şi-au predat in întregime cotele la baza de recepţie. In comuna O­soi, sunt şi numeroşi ţărani muncitori care au predat încă de mult toate cotele, făcindu-şi astfel datoria patriotică către stat. Ţăranii muncitori Grigore Amihăesei, Gh. C. Duca, I. Brudan şi mulţi alţii, se nu­mără printre fruntaşii comunei in ac­ţiunea de colectare a produselor agri­cole, constituind un exemplu şi pentru ceilalţi." , Procentele de peste 90 la sută şi 92 la sută care indică îndeplinirea planu­lui pe comună la colectarea produse­lor vegetale și respectiv a cărnii, sunt cifre grăitoare, ele dovedind că Înde­plinirea planului de colectări se apro­pie de sfirşit. 1­.3 ION BEJEN­ARU corespondent Utemiştii sprijină munca de colectare Sub îndrumarea comuniştilor, ute­­miştii din satul Dumasca, raionul Codăieşti desfăşoară o intensă muncă pentru lămurirea tinerilor ţărani mun­citori de a-şi achita in întregime co­tele către stat. Ca urmare a acestei munci, s-a re­uşit ca planul de colectări a produse­lor vegetale şi animale să fie înde­plinit pînă în prezent în proporţie de 90 la sută. i%­ra­ra : E Utemiştii Maxim Ştefanov, Gher­­gheleanu Dima, Ioan Boţan şi alţii, au fost fruntaşi la predarea cotelor, numărindu-se totodată printre cei mai buni agitatori. Urmînd exemplul lor, ţăranii muncitori Balan C-tin, şi Va­sile Balan ca şi mulţi alţii din Damas­ca şi-au achitat în întregime cotele către stat. C-TIN BUTNARU corespondent Satul Slobozia, fruntaş pe comună . Munca de lămurire de la om la om, ct şi hotărirea ţăranilor muncitori de a-şi înde­plini în întregime datoria patriotică, a făcut ca satul Slobozia din comuna Deleni, raionul Hîrlău să fie fruntaş în îndeplinirea pla­nului de colectări. Şi de data aceasta, deputaţii au fost printre primii la predarea cotelor. După ce şi-au predat cotele, deputa­ţii Saveta C. Ungureanu şi T. Crean­gă, au dus o intensă muncă politică in rîndul ţăranilor­ muncitori. Prin­tre cei care şi-au achitat în întregi­me cotele se află ţăranii muncitori I. D. Cornea și C. Călugăru. In numai citeva zile, locuitorii sa­tului Slobozia vor putea raporta în­deplinirea integrală a planului de co­­lectări. T. ROMANESCU corespondent

Next